Rampa, iunie 1931 (Anul 16, nr. 4006-4028)

1931-06-17 / nr. 4018

Din America JOANN CEAWFORD, Pohl Moran, George Util și Mar­er I de Sano au semnat noui contrac­te pe termene lungi cu Metro• Galdwyn-Mayer. JACQUES FEYDER turnea­ză ..Fiul Raionului’' cu Ramon in cursul ultimelor luni com­­pania Werner Brothers a pierdut tocmit un p­egrom­ care trebuia să aducă din Ionic p­ină in Sep­tembrie o economie de 175 OOO.OUR COMFAJSi­­­A Paramount a în brne o­ economie de 176.000.000 lei. Programul prevede si redie­rea salariilor de la 5 la 25 la suta după sumele respective. VIRGINIA CHERILL inter­preta tinerei oarbe din „Lumi­nile oraşului'‘ va fi vedeta unui film întitulat „The Fatal We­­ding". Partenerul ei va fi Frank VIITORUL fimm a lui John Barrymre ve fi „The Mad Qe- \ nius“, j RAOUL WALSH a turnat „0-1 mul care pun­“ cu Saune L 'G­nor.. LORETTA YOUNG va fi ve­deta unui film care va fi turnat dup un scenariu propriu. Din Germania UFA va turna la Elstree (Lon­­­dra) versiunile engleze ale filme­lor sale­. FILMUL cu Fritz Lang, care tratează problema pedepsei capi­tale, a fost scutit de cenzură de toate obligaţiunile şi taxe. CUNOSCUTUL artist german Ernst Deutsch interpretează ro­lul lui Ferdinand Lassale într’un film asupra vieţii celebrului so­cialist. Scenariul a fost scris de Al­fred H. Unger. ABEL GANCE va turna în Germania un film în versiune franceză şi germană. Din Italia TERRA MACRE un nou film produs de Cines a obţinut mare succes. COMANDORUL DE FEO va fi succesorul lui R. Pittaluga în industria cinematografică ita­liană, Ali­ Jacques Feyder Novarro, Conrad Nagel și Krey Smith. Răniri și zile de arest­ inematograful Bulevard Palace a reluat eri amuzanta comedie militară „Trei zile de arest” interpretată d© marii comici Felix Bressart, Fritz Schulz și Lucie English. m­ it Fritz Schulz Arta montajului rusesc Acum două luni, după o stră­lucită carieră pe ecranele stră­ine, a rulat şi la noi o operă cinematografică care s’a clasat cu totul în afara producţiei curente : „Fraţii Karama­­soff”. Filmul ne releva măestria regişorilor ruşi, care au trans­format o simplă oreaţie auxi­liară într’o adevărată artă. E vorba de montajul filmu­lui, a cărui perfecţie se dato­­­reşte şcoalei ruseşti. Filmul „Fraţii Karamasoff” fusese realizat de regisorul Fe­dor Ozep, după celebrul roman al lui Dostoievsky. Ozep, unul din cei mai stră­luciţi regişori eşiţi din şcoala rusească a realizat filmul fără să facă nici o concesie teatru­lui, ca atâtea alte opere ale ci­nematografului vorbitor. „Fraţii Karamasoff” a fost aşa­dar construit pe principiul de bază al filmului mut: mon­tajul. E un film construit ma­tematic, aşa cum un inginer clădeşte o casă. Montaj în­seamnă operaţia prin care bu­căţile de peliculă pe care au fost înregistrate separat toate scenele sunt selecţionate şi li­pite în ordinea desfăşurării acţiunii. Dar Ozep a ştiut să com­pleteze arta sa cu un nou ele­ment : muzica. Modul în care a completat el acţiunea filmu­lui prin acompaniamentul mu­zical, merită, în cel mai rău caz, elogii... Iar stările sufle­teşti ale eroilor , interpre­taţi de Fritz Kortner şi Ana Sten se exteriorizează nu nu­mai prin mimică şi vorbă, ci şi prin muzica care subliniază momentele culminante.­­ Mamă și fiică Marlena Dietrich și fetița ei Heidede, înainte de­ a se îm­­­barca, la Hamburg, pe transat­lanticul care a dus-o pe cele­bra stea pentru a doua oară în America Filme pe care le recomandăm Rubrica aceasta permanentă are menirea să răspundă între­bării ce și-o pune zilnic orice spec­tător: Ce film să văd astăzi ? Iată filmele pe cari vi le re­comandăm noi, fără a ține seama de nici un alt criteriu, decât ace­la al valorii lor artistice, lici a doua viziune (la cinematografele de cartier) „îngerul străzii” realizare de Frank Borzage cu Janet Gaynor și Charles Farrele. „Pe frontul de vest 1918” reali­zare de G. W. Pabst. „Parada dragostei” realizare de Ernst Jubi­­sch, " ' u . l Greta Oarbe IcshMc­­st ce s’a spus pană astăzi despre ea Un senzaţional articol al mari vedete Reviste americane şi france­ze publcă următorul articol al Gretei Garbo : Când un ziarist american n’are nici-un subiect de arti­col, scrie una sau două coloa­ne despre „Greta Garbo, fe­­meea misterioasă”. Mă numeş­te „sfinx femenin” şi-mi repro­şează că nu mă asociez cu en­tuziasm societăţii strălucite al capitalei cinematografului. Iar eu râd din toată inima,­­ pentru că această aureolă de­­ mister este cel mai amuzant­ lucru pe care-l cunosc în Hol­­­lywood. E mult timp de când m’am decis să fac să înceteze odată pentru totdeauna aceste le­gende create de reporteri cu i­­maginaţia în delir. Vreau să comentez acum câteva din lucrurile ridicole care s’au spus despre mine. Celebritatea comportă multe servituţi. Una dintre ele este aceea de a tolera, de psfi­dă, ca ziariștii să facă scandal în ju­rul numelui vostru. Nenoroci­rea cea mare este însă că anu­­mite calomnii sunt acceptate ca tot atâtea adevăruri de cre­dulii admiratori. Cea mai acceptată legendă asupra mea este amorul cu John Gilbert. Acest „amor” s’a născut din faptul că am tur­nat­ cu Gilbert câteva filme de dragoste. Şi publicul a crezut că suntem întradevăr îndră­gostiţi unul de altul. Numai că aceasta era supărător, atât pen­tru mine, cât şi pentru John’ Gilbert. Şi apoi !... Un film ca „Car­, nea diabolică”, „Anna Kare­nina”, nu înseamnă pentru mine nimic altceva decât ceea­­ce înseamnă pentru o vânză­toare serviciul :­e munca ei. A mima pasiunile cele mai ro­mantice este munca mea­ ? Compania noastră a făcut din Gilbert şi din mine doi îndrăgostiţi, pentru că se spu­nea că filmele cu perechi a­­morezate plac publicului. Curierul admiratoarelor şi admiratorilor demonstrau di­rectorilor noştri că, fiind în­­dăgostiţi, umplem cassa, şi noi am continuat să ne adorăm pe ecran. Nimic n’a fost între noi, ni­mic altceva decât o bună ca­maraderie de artişti. II admir pe John Gilbert ca artist, dar nu mă interesează ca eventual soţ.­­ Când s’a căsătorit cu Ina Claire, am crezut ca acest ma­riaj va curma legenda „Garbo- Gilbert”.­ Dar m’am înşelat! A înce­put să circule svonul că „nu-l mai iubesc pe Gilbert”. Alţii insinuau că el mi-a dat un „concediu” definitiv, subjugat de farmecul superior al Inei Claire. Din aceste minciuni n’aveţi decât s’o alegeţi pe aceea care vă place mai mult. Apoi începu să mi se şop­tească numele împreună cu a­­cela al lui Gavin Gordon, par­tenerul meu din „Romanţă”. Ce nu s’a spus despre acest subiect ! Iată ce s’a petrecut între Gordon şi mine,­ Mister Gordon juca cu mul­tă putere scenele de dragoste. Credeţi că a obţinut recom­pensa pe care o meritau efor­turile sale ? Nu, Domnule ! Un ziar anunţa pe-at­unci cu litere grase : Gordon sub farmecul Gretei. Şi Hollywood-ul s’a angajat în noui comentarii. Gordon era amorezat nebun de mine, nu mai mânca, nu mai bea, iar eu nu-i dădeam nici-o aten­ţie.­­• In realitate Gordon îşi înde­plinea conștiincios lucrul său și nu nutrea pentru mine nici­­un sentiment romantic. S’a întâmplat însă ceva și mai grav. In urma unor împre­jurări neprevăzute, contractul lui Gordon n’a mai fost reînoit după „Romanţă”. Presa din Hollywood începu să urle că eu am uzat de in­fluenţa mea pentru a-l „debara ,­ca” pe Gordon.­­ Cine cunoaşte cât de puţin obiceiurile directorilor de pro­ducţie, americani, ştie că nici un stat nu poate sa-i influen­ţeze în chestiuni de afaceri. In fine, se pare că sunt „snob”. Gândiţi-vă : nu mă sacrific exigenţelor societăţii hollywoodiene. S’a scris că mă consider prea mare pentru locuitorii colo­niei cinematografice-Prostie ! Nu ies, fiindcă a­­ceasta înseamnă o oboseală în plus. Ş­i Nu uitaţi că sunt străină, că filmul vorbitor îmi dă mai mult de lucru decât actriţelor engleze. Sunt obligată să-mi petrec serile studiind replicile pe care trebue să le rostesc a doua zi în microfon. îmi mai rămâne timp pentru distracţie ?: f ^ Din când în când, mă duc la o serată, la Marion Davies. Nu iau parte mai des la aceste se­rale, cunoscute sub cuvântul de „party”, fiindcă ele sunt un pretext pentru a se bea cât mai mult posibil. Dacă am fost mult timp re­belă interviewerilor, aceasta s’a întâmplat pentru motivul că, înainte încă de a fi ajuns eu la Hollywood, m’am văzut intervievată. Ziariştii veneau­ la mine, şi înainte ca să des­chid gura, ei aveau intervie­­wul gata scris. A fost destul ca să mă decid : îi las să con­tinue pe drumul acesta. Ştiam că tot ce o să le spun avea să fie diformat, că vre­un geniu al gazetăriei avea să-mi atribue declaraţii pe care nici nu le-am f&cut. Mutismul era pre­ferabil. Şi afară de unul sau două interviewuri acordate u­­nor ziarişti suedezi şi englezi, am conservat o tăcere de pia­tră. -"V ' caj­i •. ^ . Această atitudine de sfinx mi-a procurat mai multă pu­blicitate decât stelelor care vorbesc fără întrerupere și constrângere. RAMPA Artiştii noştri despre cinematograf Ce crede d. George Vraca despre filme, regizori, vedete şi despre propria-i activitate în cinematograf Am inaugurat, săptămâna tre­cută, cu concursul „Divinei Gre­ta Garbo“, în versiune româ­nească şi... şatenă ,—am numit-o pe MARIOARA MOHOR, — o stagiune de anchete, pentru a afla cu largă aproximaţie, ce cred ve­detele noastre de teatru, despre confraţii lor de pe ecran şi des­pre cinematograf în general... In cadrul acestei anchete, ne­am continuat investigaţiile, am stat de vorbă cu GEORGS VRA­CA, şi publicăm, astăzi, câteva din cele câteva opinii pe cari, — într’un interview luat în circum­stanţe de o rară originalitate , în actul III din „Pierre sau Jack", pe scenă, în fața publicului, care credea că interviewul face parte din textul lui de Croisset !..., — distinsul artist de teatru ci de ci­nematograf, le-a emis asupra fil­mului ca răspuns la întrebările noastre... — Iţi place cinematograful ? — In ce calitate mă întrebi ? — In calitate de ziarist ! — Nu, în ce calitate a mea ! — In aceea de simplu specta­tor ! — Foarte mult ! Mai mult de­cât teatrul, fiindcă pot spune des­pre un film că, e prost, fără să­­mi câştig un nou duşman... — Ce gen preferi ? — Dărâma privită şi interpre­tată ! — Dar cami sunt actorii d-tale preferaţi ? — Ramura masculină,­­ Emil Jannings, Conrad, Veidt şi John Barrymore ; ramura feminină , cele două Dolores : Del Rio şi Costello şi Renate Müller. — Reigsom­ ? — Reni Clair, Ernst I.whitc'K, Rex Ingram și Poduwkin ' — Dintre cele trei faze ale fil­mului, o­mul, vorbitor, sonor, pen­tru care înclini ? — Pentru filmul sonor cu mi­nimum de vorbe care să înlocu­iască titlurile. Și aci e bun pro­verbul : „vorbă lungă, sărăcia... filmului !“... In maniera d-tale de a juca, ci­nematograful, sau mai bine zis unii actori de filme ni au nici o părticică de colaborare ? — Ba da ! De la răposatul Se­verin Mars am prins dragostea Asta care vioi conduce, de a juca sim­­plu, cu sobrietate și cred că sunt corespondentul pe scenă al lui Gustav Frölich... — Ce poate da filmul, tea­trului ? — Vrei să spui ce-i poate lua ! — Lua ! — Da , publicul / — O ofertă, avantagioasă te-ar decide să abandonezi teatrul, con­­sacrându-te c­ine­mato­graf­ului. — Da . Şi după ce a-şi strânge bani mulţii, u­’aţi, reîntoarce la matcă. „On revient toujours“... — Crezi însă, că cinematogra­ful va birui teatrul, că’l va inge­­nunchia ? — ,,Că‘l va f... L’a și înfrânt ! — Uitându-mă în sală sunt ne­voit să te contrazic ! — Păi a venit publicul pentru că e cu cinematograf „Pierre sau Jack” !... — Crezi în viitorul cinemogra­­fiei autochtone ? — Da, cu hotărîre / Avem tot ce ne trebue afară de bani / — Atunci, tot nu crezi ! — Ba da , se vor găsi și bani! — Care e filmul d-tale cel mai bun ? — Nici unul, până astăzi. La Paris am avut parte de un regi­­sor prost și aci nam avut, parte de fonduri ! ‘— Dar al altora ? — „Varieté” ! — Filmezi ceva, acum ? — Trebue să termin „Luntra­şul”, în care am ca parteneră pe Puia Ionescu... — întrebarea zilei : Greta Gar­bo sau Marlene Dietrich ? Vraca aşteaptă să se depărteze Maria Mohor şi-apoi :* — Marlene Dietrich! Aşi vrea s’o am de parteneră ! — Dar dintre actriţele noastre pe cine le-ai alege ca, partenerei Pe toate, căci toate sunt înzes­trate pentru filme. Şi nu numai ele, ci toate bucure,ştencele /­­deci şi d-ta d-şoară cititoare /... — Ei şi-acum mă scuzi, căci trebue să turnez ! îmi spune Vra­ca, cu glas puternic, confirmând, în publicul din sală impresia că a fost vorba de un interview de re­cuzită... Or, după câte se vede... JACK BERARIU Rampa -film NOUTATI George Vraca S­ociéé LUMIEME PARIS — LYON Recomandă produsele sale ca­ ifelár! cprlu I Sigma, etiq-bleue, Opta, bande fi'lUt.l 91*1 Itl 1 mauvej violette, dispositive Plăci seria îl s. &, om.» Plăci autochrome Rolfilme, Blockfilme, Filmcolor Hârtii și C. P. Lypa, Rhoda, Lugda, Ruma (p. minutari) etc. Produse chimice şi specializate. Aparate p. amatori Marca Lum­iére este Introdusă şi apreciată în România de mai bine 50 de ani şi rivalizează in toate privinţele cu cele mai bune mărci cunoscute. Cinematograful şi fotografia în culori sunt invenţiile savanţilor Dr. Auguste şi Louis Lumiére, care se ocupă şi astăzi cu cercetări ştiinţifice. Se laată revânzători in toate oraşele României Depozit General ARTHUR RYSER Bucureşti 1, Calea Moşilor 95 Un interview cu Alice Cocea prin Saint-Oranier O revistă pariziană publică un amuzant reportaj ai cărui eroi sunt Alice Cocea și Saint-Granier. Scenia se petrece la Joinville. Studiourile sunt în plină acti­vitate. Reporterul în goana după Alice Cocea, e oprit brusc de un cerber : — Staţi, nu ştiu dacă... E Saint-Granier, care vede tot şi ştie toate. — Ar fi inuman s’o deran­jaţi pe Alice Cocea. Astăzi turnează ultima scenă din fil­mul „Nous divortons” cu Henry Garat şi-i trebue li­nişte. Alice Cocea a auzit conver­saţia noastră şi strigă : — Spuneţi-i că cinematogra­ful m’a cucerit de la primul meu film : „Mon gosse de pere” cu Adolphe Menjou şi Roger Tréville. Cu cât turnez mai mult, descopăr că cinema­tograful este o artă completă, îmi plac filmele în care se poate cânta !” Saint-Granier intervine: . — Aveţi aşadar opinia ei a­­supra cinematografului. Nu veţi izbuti s’o faceţi să vor­bească de ea însuşi, căci e foarte modestă. — O cunoaşteţi de mult timp pe Alice Cocea ? — Dela debutul ei în ope­retă. *­ Alice Cocea adoră nataţia...­­ — Proiecte ? — Vacanţa ! Viitoarele premiere „Kopfüber ins Glück”* la Capitol Cinematograful Capitol va prezenta în programul viitor filmul „Kopfüber ins Glück”­­ (Fiecare cu norocul lui), verz­i­siunea germană a delicioasei operete a lui Hans Steinhoff. SCENARIUL Reputatul regizor german a realizat acest film după un scenariu de R. Arvay şi Char­lie Roellinghoff. Acţiunea se desfăşoară în­­tr’un ritm antrenant, susţinut de muzica fermecătoare care acompaniază filmul. Scenele comice se succed una după alta, interpretate cu vervă de excelenţii deţinători ai roluri­lor principale INTERPRETAREA Simpaticul june prim şi te­nor al Operei Comice din Ber­lin Fritz Schulz interpretează ridul principal masculin. Partenera sa este frumoasa vedetă germană Jenny Jugo. Irezistibilul comic Szőke Szakai­ apare în rolul unui soţ recalcitrant şi va stârni hoho­tele de râs ale publicului. Alexa Engstrom apare la „Kopfüber ins Glück” ca so­ţie a lui Szőke Szakai. Protagoniştii sunt secondaţi de­­Irans van Alten, Berthe Ostyn, Albert Paulig, Austin Egen. MUZICA Ilustraţia muzicală e semna­tă de W. Kollo, care a com-s­pus şi două melodii destinate unui mare succes. W. Kollo dirijează personal or­ bestia care acompaniază fil­mul. REGIA’ Filmul a fost, după cum se știe, realizat de Hans Stein­hoff a . -oxo- Soni filo al ini Dolores Castoilo DOLORES COSTELLO a ter minat un film întitulat „E pre­­sive. Women”. V.I Cinematogrifele Capitalei GRADINA ŞI SALA CAPITOL. — La-Nui), „Două cravate“ cu Michael Bohnen şi Olga Tschechowa. TRIANON. — „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg“ cu Gustav Fröhlich, Ma­ria Solveig, Rudolf Rittner, Julius Falkerstein, Hermann Pich, Elsa­ Wagner. SELECT. — „Rechizitorul“ film vorbit şi cântat in limba franiceză cu Mar­­celle Chantal, Fernande Fabre, Gas­ton Jacquet şi Jurnalul Fox cu „As­censiunea in stratosfera“. REGAL. — „Fer­i-vă de burlaci" cu Margaret Livingstone şi William Collier. BULEVARD PALACfc. — „Trei zile de arest“ cu Fritz Schulz, Lucie En­glish, Gretl Theimer, Felix Bressart. FEMINA (Plafonul descoperit). — „Fe­­meea care nu te uita“ cu Ivan Pe­­trovitch și Lil Dagover. CORSO. — „Cavalerul Negru“ cu Ri­chard Talmadee. VOX. — „Azilul de noapte“ cu Sig­noret. ...fi­­DICHIU. — „Pe frontul de vest 1918“. GRADINA ŞI SALA VOLTA BUZEŞTI. „Unchiul din provincie“ cu R. A. Ro­berts şi Felix Bressart. GLORIA. — „Patru fraţi“ şi o com­­plectare cu Raquel Meller. A. R. P. A. ATENEUL ROMAN. Sala Franklin. — „Maison Grevette” cu­ Di­na Grala, Igo Sim şi Albert Paulig. Sala Episcopiei. — „Regele Carnava­lului" cu Elga Brink, Gabriel Ga­­brio, Renée Heb­bel, etc. GRADINA SI SALA FILANTROPIA.— „Bel - Ami“ şi Pat şi Patachon in „Doi vagabonzi în Prater. MODEL. — „Fraţi de cruce" cu Ronald Colman. EDISON. —· „Prăpastia de Aur" (Ra-MARNA. — „Un vals in vagon-lits" cu Fritz Schulz şi Lucie English. RAHOVA. — „Cenuşereasa Parisului" cu Nita-Jo, Colete Darfeuil, Alice Tissot, Marg. Moreno şi Andre Roanne. AMERICAN. — „Milionar peste noap­te“ cu Maurice Chevalier. Intrarea lei 22, 17 şi 12. MARCONI. — „Cântecul Dragostei" cu Van Angelo, Dolly Davis (vorbit şi cântat) , şi comp. Teatrului Alham­bra va juca „Săriţi am două soa­cre“ comedie în 3 acte. MACEDONIA (Tei). — „Spaima Indie­nilor“ cu Don Douglas , Stan şi Bran, sonor. GRADINA FACLA. — „Cafeneaua cea mică“ cu Maurice Chevalier. OMNIA. — „Un vals în vagon-lits" cu Lucie Englisch, Trude Berliner şi o comedie cu câinii vorbitori (Tarif de vară). REX. — „Daisy“ cu Nancy Carroll şi Gary Cooper. CERCUL SUBOFIŢERILOR. — „Eroul necunoscut“ şi o comedie. DOROBANŢI. — „Nunta Albă" cu Bil­lie Dove şi Stan şi Bran, comedie vorbită în limba franceză. GRADINA BOGACIU. — „Mântuirea“ cu John Gilbert şi René Adore. Şi Stan şi Bran. GRADINA „VENEŢIA“ (Griviţei 284.­­„Vândută de propria ei mamă“ cu Dolores Costello. LIDO. — „Cum se cuceresc bărbaţii“ cu Alice White. GRADINA AÚRORA. — „Looping th< loop“ cu Werner Krauss şi JennS Jugo. JENY (Str. Verzişor 66, colț Lânăriei) ■= „Cafeneaua la îngerul pictat"

Next