Rampa, octombrie 1932 (Anul 15, nr. 4412-4438)

1932-10-01 / nr. 4412

Ce se lucrează în studiouri La Hollywood CAROLE LOMBARD este ve-deta unui film 'intitulat „No more orchids'. ST­AIST LAUREL și OLIVER HARDY, reîntorși la Hollywood au început realizarea unui nou film. La Paris­ ­MEG JEMONNIER o va în­locui ‘pe Odette Florelle într’o o­­peretă pe care aceasta din urmă nu mai poate turna din cauza ac­cidentului de automobil a cărui victimă a fost. JAQUE CATELAIN va rea­pare pe ecran într-un film pe ca­­re-l va realiza Jean Dréville. GAUMONT - Franco - Film-Au­­­fiert pregăteşte un film intitulat „O mie şi două nopţi“. ETIENNE LALLIER a real Uzat, în colaborare cu scafandrul­­Jean del Guerra, un documentar asupra mării: „Les Paysan de la Mer“. PIESA lui Andre de Lorde și­­Chaine „Ragu­es d’enfants“ va fi transpusă pe ecran. GEORGES FLAMENT a tur­nat un f­ilm de scurt metraj, „Imi­­tons-les“, în cursul căruia îi paro-(Viază pe : Michel Simon, Maurice Chevalier, Henri Garat, Raimu. „LA TERRE A TREMBLE*' se numește un documentar asupra războiului mondial pe care-l edi­tează Jacques Haik. PIERRE AGUETANT este au­­torul unui scenariu original inti­tulat „Las de la terre*‘. LOTTE LORRING și Sigurd CARL FROLLICH a început realizarea, unui nou film „Liebe _ auf den ersten Ton“. « »­, , u n _a Rolurile principale sunt inter-t­emofia cauzata la_ Hollywood pretate de : Lee Parry, Karl Jo- Tten, Lizzi Waldmüller, Johannes Riemann. Scenariul e scris de JV­ Sup­per, C. Franz Landry și Felix Joachimson. GÉZA VON BOLVARY a an­gajat pentru noul lui film, „Un om cu inimă“, un grup de exce­lenți artiști germani : Gustav Fröhlich, Maria Solveg, Paul Kemp, Gustav Waldau, Gina Fal­­ckenberg, Kurt Horwitz, Max Schreck, Georg Heinrich, Thea Feutsch. "•’* TM?f*’vryt-A7WsSy"; Loride Forts*4, Carole Lombard , Maurice Chevalier Lotte Lorring turnează „Cerșetoarea din La Londra SG 1 pr­in studiourile Elstree­nează un film intitulat „Mâncăto­rii de kilometrii“. La Berlin CAROLA NEHER, văduva lui Klabund, şi Gustav Diessl sunt vedetele filmului „logodnica ma­­rinarului turnat cu colaborarea poliţiei portului Hamburg. TRAGEDIA lui Ludwig II al Bavariei este subiectul pe care şi l-a ales regisorul Rolf Raffe pen­tru viitorul lui film. Noutăţi Dorothea Wieck s’a căsăto­­rit cu un ziarist berlinez von der Decken Norbert Falk, apreciatul cri­tic care a murit la Berlin în vârstă de 60 ani, era scenaris­tul filmelor mute „Carmen” şi „Madame Dubarry”. In Danemarca s’a inventat un nou sistem de film în culo­ri naturale. Inventatorul e un simplu mecanic, Plabu, care caută acum capitaliști din Ame­rica. Romanul lui Heinz­weit „Tânărul în sobă” filmat”. Stegn­­va­li Fritz Kortner însce­nează un film cu Willi Forst Fritz Kortner a fost angajat ca regizor al viitorului film al lui Will Forst. Scenariul e semnat de Wal­ter Reisch. ;xox- Viitorul fllm al Anny-ei Ondra La Viena şi Berlin a avut loc premiera ultimului film al blondei Anny Ondra, „Kiki”. Viitorul ei film va fi întitu­lat: „Baby”. Anny Ondra va fi secondată de: Margarete Kupfer, Emilia Unda, Adolf Wohlbrück, Wil­ly; Stettner şi Ally von Flint. Emoţie la Hollywood - Afacerea Bern e încă la ordinea zilei -­ ­ de sinuciderea lui Paul Bern e departe de a fi trecut. Comen­tariile cele mai contradictorii se înfruntă. Încă tânăr, bogat, puternic, căsătorit de trei luni cu o fe­­mee pe care o iubea, de ce s’a sinucis Paul Bern? „Nu suferea de nic­i­ o boală incurabilă”—a declarat docto­rul lui. Era un spirit îngrijo­rat, de­ o sensibilitate aproape dureroasă. Mai mulți membri ai familiei lui s’au sinucis şi, frapat de aceste drame succe­sive, el a tras concluzia unei eredităţi tragice­.. Dar aceste îngrijorări nu sunt tradate decât prin eflexii stranii, când, în cursul unei conversa­ţii, se dezbate această chestiu­ne. Nu din aceste cauze şi-a pus Bern capăt zilelor. Poate cealaltă versiune să GEORG ALEXANDER este partenerul Renatei Muller în „Cum s-o spun solului meu“. Din distribuţie fac parte : Ida, Wüst, Georgia Lind, Ernst Bel­­­mer și Kurt Vespermann. MARTHA EGGERTH este ve­­deta nouei operete a lui Paul A­­braham : „Das Blaue vom Him­mel“. Partenerul d­­e Hermann Pitl­mig care joacă rolul unui avia­tor, iar Fritz Hampers pe al mon­­teur-ului său. Regia e semnată de Victor Jan-U[e mai aproape de adevăr? Se sono­v vorbeşte mult de Dorothy Mil-TQn-PTTT V w r / leite, prima soţie a lui REGISORUL E. IV. Etno tul­ de care ci n’a divorţat nează „Marion das gehört sich je jß a se casatori cu nicht“ cu Magda Schneider, Her-, i.j _ mann Thiniig, OUy Gebauer. ‘ Bern, înain-Jean Se spune ca fiind bolnavă, Otto Wallburg și Julius Falken-­­ Bern ar fi internat-o într’un stein în rolurile principale. sanatoriu. Dorothy ar fi dispă­rut de-aci, abandonându-și so-­ul pentru o altă aventură. Anii au trecut fără ca el sa mai audă ceva de soția lui. O iubea pe Jean şi vroia să se căsătorească. Dar cum să­ di­vorţeze când nu ştia unde e Dorothy? A crezut-o moartă şi s-a căsătorit. Trei luni mai târziu, Do­rothy Millette, ignorând toate aceste evenimente, se reiîntoar­se la soţul ei, căruia îi păstra mare recunoştinţă. Descoperind­u-și bigamia, Paid Bern vroi să evite un scandal... Preferă să dispară... Dorothy îi promise că nu va vorbi... Ea îi plătea astfel dato­r­a contractată altă dată față de el... Dar apoi, rămasă singură, în­grozită, s’a decis la rândul ei să se sinucidă....*­ Această' dramă stranie a pro­dus o profundă impresie în ce­tatea filmului. Paul Bern era una din cele mai celebre personalităţi din Hollywood­, dar nu pentru me­ritele lui artistice. Era celebru şi iubit pentru alt lucru. Sufletul lui nobil, bunătatea delicată şi discretă, era virtu­tea dominantă a acestui om. A fost prietenul tuturor vedete­lor, nu numai în ceasul glo­riei, ci şi în orele dificile, du­reroase. Când Barbara La Marr s’a îmbolnăvit, el a plătit cheltue­­lile de spital (ea era complet ruinată), el a plătit şi cheltue­­lile funeraliilor ei, el s’a însăr­cinat şi cu creşterea fiului ei adoptiv. Când s’a aflat că Alia Nazi­­mova trăia cu un bărbat care nu era soţul ei, a fost o mare mişcare de indignare din virtuo­sul Hollywood. Nenorocita, că­reia toată lumea îi întorcea spatele, s’a retras în vila ei. Intr’o zi a primit din partea lui Bern un coş cu orchidee şi o­­ avi ti­­ţie pentru un dineu in aceeaş seară, în cel mai luxos restaurant din Hollywood. A refuzat. Dar Bern a insistat şi reuşi s’o convingă. El era pe cale să devină director de pro­ducţie şi risca să se compromi­tă. N’a ezitat. Şi a dezarmat os­tilitatea Hollywoodului. Mai târziu, când divorțul de Jack Dempsey a pus-o într’o lumină urâtă, Estelle Taylor a fost și ea părăsită de toți. Intr’o seară Bern a fost invit­­at la o serată. El a răspuns că regretă, dar e invitat la Estel­le Taylor. Ultimele zile ale lui Mabel Normand au fost groaznic de triste. Scandalul nu era încă uitat. Tânăra femee a murit pă­răsită de toţi, în braţele lui Paul Bern. Lya de Puthi, al cărei sfârşit avea să fie tragic, a fost ea în­săşi o mare prietenă a lui Bern­ căruia a trebuit să-i mulţu­mească pentru puţinele ceasu­­ri fericite petrecute la Holly­wood. Când Joan Crawford nu era decât o mică fată ameţită de gloria cinematografului și tre­buia sa se resemneze dansând fin localuri de noapte, Paul Bern a condus-o într’o seară la un teatru din Los­ Angeles unde se juca ,,Young Wood­­ley”. Principalul interpret al acestei piese era Douglas Fair­banks junior. Aceste câteva exemple lamu­resc suficient personalitatea lui Paul Bern „singurul om din Hollywood de care nimeni­ nu poate să spună ceva rău a spus Estelle Taylor. Delicat şi sensibil. Avea ochi bruni. Şi acest om a fost­ găsit într’o zi mort, lăsând văduvă o femee de 20 ani şi ducând cu sine în mormânt un mare secret: bigamie, crimă poate ? Căsătoria lui cu Jean Har­low, neaşteptată, surprinză­toare, a produs o mare stupe­facţie. Dacă nu s’ar fi găsit un tes­tament datat din 20 Aug., 1920, în care Bern lasă toată averea soţiei lui, Dorothy Millette, a­­cest nume n’ar fi venit nici­odată în discuție asupra mor­ii lui Paul Bern. Nimeni n’ar fi aflat vreodată de ea. Dure­rosul secret ar fi rămas necu­noscut fără acest testament de care Dorothy nu știa nimic, iar Paul uitase sa-1 distrugă. „Cei cari rămân sunt maiade plâns decât cei cari pleacă!” E o lege comună care se aude des şi care se verifică în aceas­ta afacere. Cea care a rămas e Jean Harlow, străină de toata această dramă, d­ar ea suporta doliul şi scandalul. La două­zeci de ani cariera ei e distru­să. Nici Fatty, nici Mabel Nor­mand, tot atât de inocenţi, n’au găsit graţie în faţa intran­sigenţei puritane a cluburilor provinciale. Jean trebue lrica să se apere de bănueli... Să speram însă că moartea lui Paul Bern nu ascunde un scandal josnic, cum o anumi­tă presă din America vrea să facă să se creadă, ci o atroce tragedie intimă. Joan Crawford .­Of Alia Nazimova Jean Harlow. Pe ecranele noastre Capitol şi Roxy: „A fost odată un vals“ Cinematografele Capitol şi Ro­xy reprezintă cu mare succes „A fost odată un vals” o opereta de Franz Lehar care stârneşte aplau­zele publicului. Regisorul Viktor Janson a îns­cenat acest film bogat in situaţii amuzante, în scene comice care provoacă hohotele de râs ale spec­tatorilor într’o atmosferă vieneză care răspândeşte în sală veselie şi bună dispoziţie. Interpretarea reuneşte actori re­putaţi ai filmului german : Mar­tha Eggerth, Lizzi Natzler, Rolf Goth, Ernst Verebes, Ida von Wüst, Paul Hörbiger, Albert Pa­­ulig, etc. „A fost odată un vals” și-a în­ Ernst Verebes­ceput la Capitol și Roxy o străvi­cită carieră. Un film asupra fascismului La Roma se turnează actual­mente un film care are ca te­mă istoria fascismului, în spe­cial influenţa fascismului asu­pra refacerii noului stat ita­lian. In acest scop Institutul naţional cinematografic, „Lu­ce”, a reconstruit un studio pă­răsit, reconstituind în el Ro­ma din 1914. Punctul culminant al filmu­lui va fi marșul asupra Ro­mei. Pentru aceasta se vor u­­tiliza noui trucuri technice ca­re vor mări efectele mișcării masselor. „Frontul invizibil“ Regisorul Richard Eichberg turnează pentru Universal „Fron­tul invizibil*'. Rolurile principale sunt inter­pretate de : Trude von Molo, Carl Ludwig Diehle Paul Otto, Theodor Loos, Alexa Engström, Ida Wüst, Willi Schur, Edith Meinhardte ‘­­ ’* ' ~ • XOX­ „Tareviciul“ pe ecran Opereta lui „Tareviciul pe ecran. va F­ranz Lehar fi transpusă Cărţi şi reviste au apărut Gazeta Medicală5“ No. 40, cu următorul sumar :­ Pedeapsa, mijloc de educaţie a copiilor ?; Nu vă fie cu supărare, d-voastră sforăiţi ? ; A. B. C. me­dical ; False dureri de angina de piept datorită tulburărilor de stomac ; Anemia şi ameţeala ; Auzul şi schimbările de tempera­tură ; Purtarea ochelarilor şi pre­judecata populară ; Există reme­diu împotriva alcoolismului ? Sâni căzuţi ; Măsuri în Italia pentru favorizarea natalităţii ; E­­pilepsia infantilă ; Hrana şi odih­na femeei care alăptează ; Ciu­ma, altădată ; Razele vitale ; Ne­vrozele şi psihanaliza ; Linşajul ; Când mâncăm peşte ; Setea ; Car­nea cea mai bună ; Graşi sau slabi ? ; Bolile de inimă şi căsă­toria ; Vaginism şi frigiditate ; Gandhi şi problema sexuală ; Consultaţiuni medicale şi grafo­logice. Redacţia şi administraţia­:­ Str. Doamnei 37. Premiera de astăzi „Evreul polonez“ cu Harry Baur la Vox Casa Gaumont ne prezintă as­tăzi la cinematograful Vox una din cele mai remarcabile produc­ţii franceze: „Evreul polonez”. Este u­n­ film care a provocat pretutindeni interes şi curiozitate mărit încă prin creaţia interpretu­lui principal, Harry Baur, neuita­tul David Golder din filmul cu acelaș nume. ,,Evreul polonez” este o adapta­re cinematografică a piesei lui Lickmann-Chatrian . Regisorul Jean Kemm a trans­pus pe ecran această dramă de­ un profund omenesc, creând un ma­re succes. Tema, un conflict care se dez­bate în sufletul unui om cuprins de remuşcări, e tratată în situaţii emoţionante, interpretate magis­tral de marele tragedian care es­te Harry Bann. Jean Kemm a înscenat această dramă palpitantă într’o atmosfe­ră impresionantă.* In împrejurimile unui sat alsa­cian, în timpul nopţii, pe când bântuia, în toată regiunea un vis­col năpraznic, s’a comis o crimă- Evreul polonez, Baruch Kowesky a dispărut ucis în împrejurări misterioase. A doua zi dimineaţa, s’au găsit numai haina şi căciula, pline de sânge, ale victimei, şi ce­va mai departe, calul şi sania. Au trecut 15 ani. In acelaş sat alsacian, se sărbătoreşte, în hanul lui Mathis, numirea acestuia ca primar. Mathis,­e azi, datorită stă­ruinţei şi muncei lui, cel mai bo­gat gospodar din toată regiunea, are o fată foarte drăguţă, care se va mărita în curând cu tânărul Richter, un fermier cu stare. Toţi respectă şi iubesc pe Mathis, fiindcă e drept şi inimos. Intre 2 cântece, cei de faţă as­cultă vietul viforului care bântu­ie afară şi care evocă, celor mai bătrâni dintre ei, amintirea evreu­lui polonez. Walter, unul d­in oaspeţi, la vă­zut pe evreul polonez, ca şi Mat­­his, o oră înaintea dispariţiei lui. Se pare că evocarea acestei dra­me, irită pe Mathis; el schimbă vorba, discutând despre apropia­ta logodnă a Anetei care, vădit, nu se mărită decât pentru a se su­pune voinţei tatălui. Deodată, în timp ce Mathis cău­tă, se aude, venind fie departe, clopoţeii unei sănii. Mathis aude sunetul acesta şi cântecul parcă i se sugrumă în gâtlej. Sania s’a o­­prit în faţa hanului. Toţi aşteap­tă îngroziţi. Un bărbat îmbrăcat aşa cum Walter la descris pe e­­vreul polonez apare în prag, pri­veşte în direcţia lui Mathis şi spu­ne: „Pacea fie cu voi’’ Mathis lo­vit de congestie, se prăbuşeşte la pământ. Au trecut câteva zile, evreul po­lonez, care nu-i altul decât fiul celui ucis odinioară in aceste lo­curi, a plecat. Mathis e pe cale de însănătoşi­re. Congestia de care a suferit ,e pusă în seama emoţiei, prea puter­nică pentru firea lui sensibilă. Totuşi, caracterul lui Mathis s-a schimbat. E posomorât, preocu­pat, nervos şi nervositatea lui creş­te când apare la han un ofiţer de jandarmi, care vrea să-i vorbeas­că. Ofiţerul, Christian Behm, îi spune că e însărcinat de către fiul polonezului, să lămurească mis­terul care învălue această crimă El deschide o anchetă şi pe măsu­ră ce cercetările înaintează ner­vozitatea lui Mathis creşte. Noap­tea vorbeşte în somn şi când ne­vasta lui îi destăinuieşte acest fapt, e atât de înspăimântat, încât ia hotărârea să se culce de aci m­ai iute singur în mansardă. Fără îndoială, în sufletul lui Mathis 60 petrece o dramă pe ca­­re nimeni din jurul lui n’o bănu­­eşte. Şi acest Mathis, un suflet chinuit, jucărie fragilă în mâini­­le destinului, este ultima creaţi© a lui Harry Baur, care şi-a fă­cut pentru acest rol o mască im­presionantă.­­ 'Scenariul filmului, palpitant, cu­ o acţiune care ţine încordată aten­ţia spectatorilor, i-a oferit lui Baur, prilejul unei mari creaţii.­­ Alături de el apar artişti apre­ciaţi ai ecranului şi scenei­­fran­ceze : Mach, Berry, Lumen Hagle, Simone Mareuil, Louis Pré­fils, Georges la Cressonhière, Geo La­in­, Raymond Purges, Jules Ma­urice. ■ VH­iEt Un nou film cu Betty Bird Regisorul James Bauer tur­­r- u an film întitulat: „Ein ganz verflixter Kerl”, cu Bet­ty Bird ca vedetă. Partenerul ei este Georg Alexander. Alte riduri sunt interpretate de : Else Elster, Fritz Fischer, Heti wig Wangel. • x ox- Leni Riefenstăhl s’a reîntors din Grön­lands Deni Riefenstăhl ® debarcat la Copenhaga venind din Grönlands^ unde a, turnat sub regia Doctoru­lui Franck filmul „S. O­ S. Eis­­berg*'. ^ _ ' ..'$î Leni Riefenstăhl a stat patru­ luni în Grönlanda , © prima fe­mee care a fost până acum la Po­lul Nord. ’ i Cinematografele Capitalei CAPITOL. — „A fost o dată un vals“ de Franz Lehar cu Martha Eggerth şi Ernst Verebes. REGAL. — „Camaraderie“ de G.­­V. Pabst. Jurnal Fox Movietone. SELECT. — „Omul de emi“ cu Clive Brook și Claudette Colbert. VOX. — „U­arca h’ t) dl one ! u... K151 Warry Ball», r. ijPp]# ’ I %­P, iWaWs CiffatlMP iSfe iepatf 'oMistr-fiiWF'h Gal si • 1. RIO. — „Vraja primei aventuri“ cu Martha Eggerth, Hans Brausewet­­ter, Georg Alexander, Leo Slezak, Jurnal Fox Movietone. TRIANON. — „Gitta“ cu Gitta Alpar și Gustav Fröhlich. ROXY. — „A fost odată un vals“ cu Martha Eggerth, Roll von Goth, Ernst Verebes. Jurnal Fox Movie­tone. FEMINÂ. — „Contesa de Monte Cris. to cu Brigitte Helmi. CORSO. — „Visul lui Tanase“ vorbit şi cântat în româneşte. RAHOVA. — „Obraznicul“ cu Willy Fritsch şi Groner şi Vasilache în Fantastic Cabaret. OMNIA. — „Dansatoarea Ţarului“ cu Laura La Plante şi Rango (Jungle­le Africei). MARNA. — „Război şi Pace“ film pre­miat de Liga Naţiunilor. NORA. (Epureanu). — Groner şi Vasi­­lache „Fantastic Cabaret“, film şi Jurnal. EDISON. — „Nopţile din Hawai“ cu Werner Futerer şi „Tingel Tange“ cu Ernest Verebeş. TOMIS. — „Ducele de Reichstadt“ (L’Aiglon), şi „Femeia despre care se vorbeşte“. SALA şi GRADINA LIRA. — „Un tan­­go fermecător“ cu Adalbert Schle­­tow Izgadal .(Kadis) şi jurnal. , FORUM. — „Am ucis“ şi „Malec­lantrop din dragoste“. LIDO. — „Cântecul s’a sfârşit“ Wily Forst, Liane Haid şi „Inge nopţii“ cu Nancy, Carol, Freder March. VOLTA BUZEŞTI. — „Stan şi Bran Legiunea străină“ 2 comedii şi j'­nal de actualităţi. TERRA. — „O crimă în Junglă“ „Băiat de Viaţă“ cu Siegfried Al MARCONI.­­ Două premiere: „De inimi şi un suspin“ cu Lilian H­rey şi „Romanţa Dragostei“ Sari Maritza. MODEL. — „Serenada Mexicană“ Reo Maynard, jurnal Fox, M. Maus şi artişti. SALA EPISCOPIEI. — „Dolly I. carieră“ cu Dolly Hass, Oskar K­­weis, Alfred Abel. REX. — „Escapada“ cu Renate M­ier şi „Monte Carlo sub Bombe". SALA FRANKLIN. — „Alraune“ Brigitte Helm, A. Basserman. DOROBANŢI. — „Dezonorata “, cu Marlene Dietrich. AMERICAN. — „Misterul camerei g bene“ şi „Stan şi Bran în legiui străină“. SPLENDID. — „Dunărea Albastră“ Brigitte Helm jurnal şi complect. ATENEU GOLESCU. — „Ben Hu “ Ramona Novaro şi o complectare. KISELEFF. — „Falsul Mareşal“ Vlastra Burian şi o complectare. GRADINA FLORA. — Ken Maim in „Serenada Mexicană“. GRIVIŢA. — „Focul de la Operă“ Gustav Froelic şi comedie Mic Maus. LILIACUL. — Kauer I. Pizone în vista „Mihalache vai de mine“ filmul „Doctoru Balsamo“ cu He StUVtf.

Next