Rampa, octombrie 1932 (Anul 15, nr. 4412-4438)
1932-10-01 / nr. 4412
Ce se lucrează în studiouri La Hollywood CAROLE LOMBARD este ve-deta unui film 'intitulat „No more orchids'. STAIST LAUREL și OLIVER HARDY, reîntorși la Hollywood au început realizarea unui nou film. La Paris MEG JEMONNIER o va înlocui ‘pe Odette Florelle într’o operetă pe care aceasta din urmă nu mai poate turna din cauza accidentului de automobil a cărui victimă a fost. JAQUE CATELAIN va reapare pe ecran într-un film pe care-l va realiza Jean Dréville. GAUMONT - Franco - Film-Aufiert pregăteşte un film intitulat „O mie şi două nopţi“. ETIENNE LALLIER a real Uzat, în colaborare cu scafandrulJean del Guerra, un documentar asupra mării: „Les Paysan de la Mer“. PIESA lui Andre de Lorde șiChaine „Ragues d’enfants“ va fi transpusă pe ecran. GEORGES FLAMENT a turnat un film de scurt metraj, „Imitons-les“, în cursul căruia îi paro-(Viază pe : Michel Simon, Maurice Chevalier, Henri Garat, Raimu. „LA TERRE A TREMBLE*' se numește un documentar asupra războiului mondial pe care-l editează Jacques Haik. PIERRE AGUETANT este autorul unui scenariu original intitulat „Las de la terre*‘. LOTTE LORRING și Sigurd CARL FROLLICH a început realizarea, unui nou film „Liebe _ auf den ersten Ton“. « », , u n _a Rolurile principale sunt inter-temofia cauzata la_ Hollywood pretate de : Lee Parry, Karl Jo- Tten, Lizzi Waldmüller, Johannes Riemann. Scenariul e scris de JV Supper, C. Franz Landry și Felix Joachimson. GÉZA VON BOLVARY a angajat pentru noul lui film, „Un om cu inimă“, un grup de excelenți artiști germani : Gustav Fröhlich, Maria Solveg, Paul Kemp, Gustav Waldau, Gina Falckenberg, Kurt Horwitz, Max Schreck, Georg Heinrich, Thea Feutsch. "•’* TM?f*’vryt-A7WsSy"; Loride Forts*4, Carole Lombard , Maurice Chevalier Lotte Lorring turnează „Cerșetoarea din La Londra SG 1 prin studiourile Elstreenează un film intitulat „Mâncătorii de kilometrii“. La Berlin CAROLA NEHER, văduva lui Klabund, şi Gustav Diessl sunt vedetele filmului „logodnica marinarului turnat cu colaborarea poliţiei portului Hamburg. TRAGEDIA lui Ludwig II al Bavariei este subiectul pe care şi l-a ales regisorul Rolf Raffe pentru viitorul lui film. Noutăţi Dorothea Wieck s’a căsătorit cu un ziarist berlinez von der Decken Norbert Falk, apreciatul critic care a murit la Berlin în vârstă de 60 ani, era scenaristul filmelor mute „Carmen” şi „Madame Dubarry”. In Danemarca s’a inventat un nou sistem de film în culori naturale. Inventatorul e un simplu mecanic, Plabu, care caută acum capitaliști din America. Romanul lui Heinzweit „Tânărul în sobă” filmat”. Stegnvali Fritz Kortner înscenează un film cu Willi Forst Fritz Kortner a fost angajat ca regizor al viitorului film al lui Will Forst. Scenariul e semnat de Walter Reisch. ;xox- Viitorul fllm al Anny-ei Ondra La Viena şi Berlin a avut loc premiera ultimului film al blondei Anny Ondra, „Kiki”. Viitorul ei film va fi întitulat: „Baby”. Anny Ondra va fi secondată de: Margarete Kupfer, Emilia Unda, Adolf Wohlbrück, Willy; Stettner şi Ally von Flint. Emoţie la Hollywood - Afacerea Bern e încă la ordinea zilei - de sinuciderea lui Paul Bern e departe de a fi trecut. Comentariile cele mai contradictorii se înfruntă. Încă tânăr, bogat, puternic, căsătorit de trei luni cu o femee pe care o iubea, de ce s’a sinucis Paul Bern? „Nu suferea de nici o boală incurabilă”—a declarat doctorul lui. Era un spirit îngrijorat, de o sensibilitate aproape dureroasă. Mai mulți membri ai familiei lui s’au sinucis şi, frapat de aceste drame succesive, el a tras concluzia unei eredităţi tragice.. Dar aceste îngrijorări nu sunt tradate decât prin eflexii stranii, când, în cursul unei conversaţii, se dezbate această chestiune. Nu din aceste cauze şi-a pus Bern capăt zilelor. Poate cealaltă versiune să GEORG ALEXANDER este partenerul Renatei Muller în „Cum s-o spun solului meu“. Din distribuţie fac parte : Ida, Wüst, Georgia Lind, Ernst Belmer și Kurt Vespermann. MARTHA EGGERTH este vedeta nouei operete a lui Paul Abraham : „Das Blaue vom Himmel“. Partenerul de Hermann Pitlmig care joacă rolul unui aviator, iar Fritz Hampers pe al monteur-ului său. Regia e semnată de Victor Jan-U[e mai aproape de adevăr? Se sonov vorbeşte mult de Dorothy Mil-TQn-PTTT V w r / leite, prima soţie a lui REGISORUL E. IV. Etno tul de care ci n’a divorţat nează „Marion das gehört sich je jß a se casatori cu nicht“ cu Magda Schneider, Her-, i.j _ mann Thiniig, OUy Gebauer. ‘ Bern, înain-Jean Se spune ca fiind bolnavă, Otto Wallburg și Julius Falken- Bern ar fi internat-o într’un stein în rolurile principale. sanatoriu. Dorothy ar fi dispărut de-aci, abandonându-și so-ul pentru o altă aventură. Anii au trecut fără ca el sa mai audă ceva de soția lui. O iubea pe Jean şi vroia să se căsătorească. Dar cum să divorţeze când nu ştia unde e Dorothy? A crezut-o moartă şi s-a căsătorit. Trei luni mai târziu, Dorothy Millette, ignorând toate aceste evenimente, se reiîntoarse la soţul ei, căruia îi păstra mare recunoştinţă. Descoperindu-și bigamia, Paid Bern vroi să evite un scandal... Preferă să dispară... Dorothy îi promise că nu va vorbi... Ea îi plătea astfel datora contractată altă dată față de el... Dar apoi, rămasă singură, îngrozită, s’a decis la rândul ei să se sinucidă....* Această' dramă stranie a produs o profundă impresie în cetatea filmului. Paul Bern era una din cele mai celebre personalităţi din Hollywood, dar nu pentru meritele lui artistice. Era celebru şi iubit pentru alt lucru. Sufletul lui nobil, bunătatea delicată şi discretă, era virtutea dominantă a acestui om. A fost prietenul tuturor vedetelor, nu numai în ceasul gloriei, ci şi în orele dificile, dureroase. Când Barbara La Marr s’a îmbolnăvit, el a plătit cheltuelile de spital (ea era complet ruinată), el a plătit şi cheltuelile funeraliilor ei, el s’a însărcinat şi cu creşterea fiului ei adoptiv. Când s’a aflat că Alia Nazimova trăia cu un bărbat care nu era soţul ei, a fost o mare mişcare de indignare din virtuosul Hollywood. Nenorocita, căreia toată lumea îi întorcea spatele, s’a retras în vila ei. Intr’o zi a primit din partea lui Bern un coş cu orchidee şi o avi tiţie pentru un dineu in aceeaş seară, în cel mai luxos restaurant din Hollywood. A refuzat. Dar Bern a insistat şi reuşi s’o convingă. El era pe cale să devină director de producţie şi risca să se compromită. N’a ezitat. Şi a dezarmat ostilitatea Hollywoodului. Mai târziu, când divorțul de Jack Dempsey a pus-o într’o lumină urâtă, Estelle Taylor a fost și ea părăsită de toți. Intr’o seară Bern a fost invitat la o serată. El a răspuns că regretă, dar e invitat la Estelle Taylor. Ultimele zile ale lui Mabel Normand au fost groaznic de triste. Scandalul nu era încă uitat. Tânăra femee a murit părăsită de toţi, în braţele lui Paul Bern. Lya de Puthi, al cărei sfârşit avea să fie tragic, a fost ea însăşi o mare prietenă a lui Bern căruia a trebuit să-i mulţumească pentru puţinele ceasuri fericite petrecute la Hollywood. Când Joan Crawford nu era decât o mică fată ameţită de gloria cinematografului și trebuia sa se resemneze dansând fin localuri de noapte, Paul Bern a condus-o într’o seară la un teatru din Los Angeles unde se juca ,,Young Woodley”. Principalul interpret al acestei piese era Douglas Fairbanks junior. Aceste câteva exemple lamuresc suficient personalitatea lui Paul Bern „singurul om din Hollywood de care nimeni nu poate să spună ceva rău a spus Estelle Taylor. Delicat şi sensibil. Avea ochi bruni. Şi acest om a fost găsit într’o zi mort, lăsând văduvă o femee de 20 ani şi ducând cu sine în mormânt un mare secret: bigamie, crimă poate ? Căsătoria lui cu Jean Harlow, neaşteptată, surprinzătoare, a produs o mare stupefacţie. Dacă nu s’ar fi găsit un testament datat din 20 Aug., 1920, în care Bern lasă toată averea soţiei lui, Dorothy Millette, acest nume n’ar fi venit niciodată în discuție asupra morii lui Paul Bern. Nimeni n’ar fi aflat vreodată de ea. Durerosul secret ar fi rămas necunoscut fără acest testament de care Dorothy nu știa nimic, iar Paul uitase sa-1 distrugă. „Cei cari rămân sunt maiade plâns decât cei cari pleacă!” E o lege comună care se aude des şi care se verifică în aceasta afacere. Cea care a rămas e Jean Harlow, străină de toata această dramă, dar ea suporta doliul şi scandalul. La douăzeci de ani cariera ei e distrusă. Nici Fatty, nici Mabel Normand, tot atât de inocenţi, n’au găsit graţie în faţa intransigenţei puritane a cluburilor provinciale. Jean trebue lrica să se apere de bănueli... Să speram însă că moartea lui Paul Bern nu ascunde un scandal josnic, cum o anumită presă din America vrea să facă să se creadă, ci o atroce tragedie intimă. Joan Crawford .Of Alia Nazimova Jean Harlow. Pe ecranele noastre Capitol şi Roxy: „A fost odată un vals“ Cinematografele Capitol şi Roxy reprezintă cu mare succes „A fost odată un vals” o opereta de Franz Lehar care stârneşte aplauzele publicului. Regisorul Viktor Janson a înscenat acest film bogat in situaţii amuzante, în scene comice care provoacă hohotele de râs ale spectatorilor într’o atmosferă vieneză care răspândeşte în sală veselie şi bună dispoziţie. Interpretarea reuneşte actori reputaţi ai filmului german : Martha Eggerth, Lizzi Natzler, Rolf Goth, Ernst Verebes, Ida von Wüst, Paul Hörbiger, Albert Paulig, etc. „A fost odată un vals” și-a în Ernst Verebesceput la Capitol și Roxy o străvicită carieră. Un film asupra fascismului La Roma se turnează actualmente un film care are ca temă istoria fascismului, în special influenţa fascismului asupra refacerii noului stat italian. In acest scop Institutul naţional cinematografic, „Luce”, a reconstruit un studio părăsit, reconstituind în el Roma din 1914. Punctul culminant al filmului va fi marșul asupra Romei. Pentru aceasta se vor utiliza noui trucuri technice care vor mări efectele mișcării masselor. „Frontul invizibil“ Regisorul Richard Eichberg turnează pentru Universal „Frontul invizibil*'. Rolurile principale sunt interpretate de : Trude von Molo, Carl Ludwig Diehle Paul Otto, Theodor Loos, Alexa Engström, Ida Wüst, Willi Schur, Edith Meinhardte ‘ ’* ' ~ • XOX „Tareviciul“ pe ecran Opereta lui „Tareviciul pe ecran. va Franz Lehar fi transpusă Cărţi şi reviste au apărut Gazeta Medicală5“ No. 40, cu următorul sumar : Pedeapsa, mijloc de educaţie a copiilor ?; Nu vă fie cu supărare, d-voastră sforăiţi ? ; A. B. C. medical ; False dureri de angina de piept datorită tulburărilor de stomac ; Anemia şi ameţeala ; Auzul şi schimbările de temperatură ; Purtarea ochelarilor şi prejudecata populară ; Există remediu împotriva alcoolismului ? Sâni căzuţi ; Măsuri în Italia pentru favorizarea natalităţii ; Epilepsia infantilă ; Hrana şi odihna femeei care alăptează ; Ciuma, altădată ; Razele vitale ; Nevrozele şi psihanaliza ; Linşajul ; Când mâncăm peşte ; Setea ; Carnea cea mai bună ; Graşi sau slabi ? ; Bolile de inimă şi căsătoria ; Vaginism şi frigiditate ; Gandhi şi problema sexuală ; Consultaţiuni medicale şi grafologice. Redacţia şi administraţia: Str. Doamnei 37. Premiera de astăzi „Evreul polonez“ cu Harry Baur la Vox Casa Gaumont ne prezintă astăzi la cinematograful Vox una din cele mai remarcabile producţii franceze: „Evreul polonez”. Este un film care a provocat pretutindeni interes şi curiozitate mărit încă prin creaţia interpretului principal, Harry Baur, neuitatul David Golder din filmul cu acelaș nume. ,,Evreul polonez” este o adaptare cinematografică a piesei lui Lickmann-Chatrian . Regisorul Jean Kemm a transpus pe ecran această dramă de un profund omenesc, creând un mare succes. Tema, un conflict care se dezbate în sufletul unui om cuprins de remuşcări, e tratată în situaţii emoţionante, interpretate magistral de marele tragedian care este Harry Bann. Jean Kemm a înscenat această dramă palpitantă într’o atmosferă impresionantă.* In împrejurimile unui sat alsacian, în timpul nopţii, pe când bântuia, în toată regiunea un viscol năpraznic, s’a comis o crimă- Evreul polonez, Baruch Kowesky a dispărut ucis în împrejurări misterioase. A doua zi dimineaţa, s’au găsit numai haina şi căciula, pline de sânge, ale victimei, şi ceva mai departe, calul şi sania. Au trecut 15 ani. In acelaş sat alsacian, se sărbătoreşte, în hanul lui Mathis, numirea acestuia ca primar. Mathis,e azi, datorită stăruinţei şi muncei lui, cel mai bogat gospodar din toată regiunea, are o fată foarte drăguţă, care se va mărita în curând cu tânărul Richter, un fermier cu stare. Toţi respectă şi iubesc pe Mathis, fiindcă e drept şi inimos. Intre 2 cântece, cei de faţă ascultă vietul viforului care bântuie afară şi care evocă, celor mai bătrâni dintre ei, amintirea evreului polonez. Walter, unul din oaspeţi, la văzut pe evreul polonez, ca şi Mathis, o oră înaintea dispariţiei lui. Se pare că evocarea acestei drame, irită pe Mathis; el schimbă vorba, discutând despre apropiata logodnă a Anetei care, vădit, nu se mărită decât pentru a se supune voinţei tatălui. Deodată, în timp ce Mathis căută, se aude, venind fie departe, clopoţeii unei sănii. Mathis aude sunetul acesta şi cântecul parcă i se sugrumă în gâtlej. Sania s’a oprit în faţa hanului. Toţi aşteaptă îngroziţi. Un bărbat îmbrăcat aşa cum Walter la descris pe evreul polonez apare în prag, priveşte în direcţia lui Mathis şi spune: „Pacea fie cu voi’’ Mathis lovit de congestie, se prăbuşeşte la pământ. Au trecut câteva zile, evreul polonez, care nu-i altul decât fiul celui ucis odinioară in aceste locuri, a plecat. Mathis e pe cale de însănătoşire. Congestia de care a suferit ,e pusă în seama emoţiei, prea puternică pentru firea lui sensibilă. Totuşi, caracterul lui Mathis s-a schimbat. E posomorât, preocupat, nervos şi nervositatea lui creşte când apare la han un ofiţer de jandarmi, care vrea să-i vorbească. Ofiţerul, Christian Behm, îi spune că e însărcinat de către fiul polonezului, să lămurească misterul care învălue această crimă El deschide o anchetă şi pe măsură ce cercetările înaintează nervozitatea lui Mathis creşte. Noaptea vorbeşte în somn şi când nevasta lui îi destăinuieşte acest fapt, e atât de înspăimântat, încât ia hotărârea să se culce de aci mai iute singur în mansardă. Fără îndoială, în sufletul lui Mathis 60 petrece o dramă pe care nimeni din jurul lui n’o bănueşte. Şi acest Mathis, un suflet chinuit, jucărie fragilă în mâinile destinului, este ultima creaţi© a lui Harry Baur, care şi-a făcut pentru acest rol o mască impresionantă. 'Scenariul filmului, palpitant, cu o acţiune care ţine încordată atenţia spectatorilor, i-a oferit lui Baur, prilejul unei mari creaţii. Alături de el apar artişti apreciaţi ai ecranului şi sceneifranceze : Mach, Berry, Lumen Hagle, Simone Mareuil, Louis Préfils, Georges la Cressonhière, Geo Lain, Raymond Purges, Jules Maurice. ■ VHiEt Un nou film cu Betty Bird Regisorul James Bauer turr- u an film întitulat: „Ein ganz verflixter Kerl”, cu Betty Bird ca vedetă. Partenerul ei este Georg Alexander. Alte riduri sunt interpretate de : Else Elster, Fritz Fischer, Heti wig Wangel. • x ox- Leni Riefenstăhl s’a reîntors din Grönlands Deni Riefenstăhl ® debarcat la Copenhaga venind din Grönlands^ unde a, turnat sub regia Doctorului Franck filmul „S. O S. Eisberg*'. ^ _ ' ..'$î Leni Riefenstăhl a stat patru luni în Grönlanda , © prima femee care a fost până acum la Polul Nord. ’ i Cinematografele Capitalei CAPITOL. — „A fost o dată un vals“ de Franz Lehar cu Martha Eggerth şi Ernst Verebes. REGAL. — „Camaraderie“ de G.V. Pabst. Jurnal Fox Movietone. SELECT. — „Omul de emi“ cu Clive Brook și Claudette Colbert. VOX. — „Uarca h’ t) dl one ! u... K151 Warry Ball», r. ijPp]# ’ I %P, iWaWs CiffatlMP iSfe iepatf 'oMistr-fiiWF'h Gal si • 1. RIO. — „Vraja primei aventuri“ cu Martha Eggerth, Hans Brausewetter, Georg Alexander, Leo Slezak, Jurnal Fox Movietone. TRIANON. — „Gitta“ cu Gitta Alpar și Gustav Fröhlich. ROXY. — „A fost odată un vals“ cu Martha Eggerth, Roll von Goth, Ernst Verebes. Jurnal Fox Movietone. FEMINÂ. — „Contesa de Monte Cris. to cu Brigitte Helmi. CORSO. — „Visul lui Tanase“ vorbit şi cântat în româneşte. RAHOVA. — „Obraznicul“ cu Willy Fritsch şi Groner şi Vasilache în Fantastic Cabaret. OMNIA. — „Dansatoarea Ţarului“ cu Laura La Plante şi Rango (Junglele Africei). MARNA. — „Război şi Pace“ film premiat de Liga Naţiunilor. NORA. (Epureanu). — Groner şi Vasilache „Fantastic Cabaret“, film şi Jurnal. EDISON. — „Nopţile din Hawai“ cu Werner Futerer şi „Tingel Tange“ cu Ernest Verebeş. TOMIS. — „Ducele de Reichstadt“ (L’Aiglon), şi „Femeia despre care se vorbeşte“. SALA şi GRADINA LIRA. — „Un tango fermecător“ cu Adalbert Schletow Izgadal .(Kadis) şi jurnal. , FORUM. — „Am ucis“ şi „Maleclantrop din dragoste“. LIDO. — „Cântecul s’a sfârşit“ Wily Forst, Liane Haid şi „Inge nopţii“ cu Nancy, Carol, Freder March. VOLTA BUZEŞTI. — „Stan şi Bran Legiunea străină“ 2 comedii şi j'nal de actualităţi. TERRA. — „O crimă în Junglă“ „Băiat de Viaţă“ cu Siegfried Al MARCONI. Două premiere: „De inimi şi un suspin“ cu Lilian Hrey şi „Romanţa Dragostei“ Sari Maritza. MODEL. — „Serenada Mexicană“ Reo Maynard, jurnal Fox, M. Maus şi artişti. SALA EPISCOPIEI. — „Dolly I. carieră“ cu Dolly Hass, Oskar Kweis, Alfred Abel. REX. — „Escapada“ cu Renate Mier şi „Monte Carlo sub Bombe". SALA FRANKLIN. — „Alraune“ Brigitte Helm, A. Basserman. DOROBANŢI. — „Dezonorata “, cu Marlene Dietrich. AMERICAN. — „Misterul camerei g bene“ şi „Stan şi Bran în legiui străină“. SPLENDID. — „Dunărea Albastră“ Brigitte Helm jurnal şi complect. ATENEU GOLESCU. — „Ben Hu “ Ramona Novaro şi o complectare. KISELEFF. — „Falsul Mareşal“ Vlastra Burian şi o complectare. GRADINA FLORA. — Ken Maim in „Serenada Mexicană“. GRIVIŢA. — „Focul de la Operă“ Gustav Froelic şi comedie Mic Maus. LILIACUL. — Kauer I. Pizone în vista „Mihalache vai de mine“ filmul „Doctoru Balsamo“ cu He StUVtf.