Rampa, februarie 1933 (Anul 16, nr. 4513-4536)

1933-02-01 / nr. 4513

Jeanette Mac Donald va turna un film în Franţa Celebra vedetă a ecranului Jeanette Mac Donald, fosta par­teneră a lui Maurice Cheva­lier, din atâtea filme, se afla, de aproape o lună, la Paris.­­Arthur W. Kelly impresarul ei, a declarat unui confrate Pari­sian: — Sunt perfect convins ca se va produce o serioasă evoluţie în film. Editorii de filme vor trebui sa caute poveşti cu mai multă mişcare, pentru că publicul s a săturat de aşa zisele filme vor­bit­oare sută la Suta. Publicul vrea să se distreze şi vom reve­ni la filmele de imaginaţie. N’aşi putea spune încă ce va fi primul film pe care-l vom face dar e sigur că peste două luni vom începe. Se poate spune ca am în­cheiat­ un angajament impor­tant cu Jeanette Mac Donald­ şi sperăm să dăm la iveală in Franţa câţiva artişti noi, mai ales femei. Am mai tratat­­şi cu vedeta parisiană Arlette Marchal. Dar cea ce ne preocupă e să găsim scenarii cari sa intereseze pu­blicul. Ca sa recucerim spec­tatorii ne trebuie mişcare, ac­ţiune inteligentă şi exterioare frumoase. Iată ce ne vom strădui să fa­cem în Franţa. Cea ce trebue adăugat e fap­tul că d­l Arthur W. Kelly e unul din directorii firmei: „U­­nited Artists" care numără in asociaţie pe Charlie Chaplin, Douglas Fairbanks şi pe Glo­ria SwanSon. Unul dintre filmele care a­flă, repurtat cele mai categorice­­­­a ecranele străinătă-succese pe ţii, „Prima dragoste, prima du­re­re" (Erste Maedchenliebe), de care am mai scris de altfel din coloanele noastre, pe lângă că e o realizare cu totul excep­ţională, are meritul de a­ lansa o vedetă nouă de senzaţională anvergura. E vorba de Karin Hardt, ac­triţa lansată vertiginos la o ce­lebritate rar atinsă, vedeta de care, se ocupă astăzi toată pre­sa şi toate cercurile artistice ale Europei. Până la turnarea acestui film, Karin Hardt era complect necunoscută. O figurantă cum sunt cu miile prin studiourile cinematografice. O fată intere­santă dar greu de relevat din mulţimea celorlalte. Regisorul Waschneek insă se pare că a sesizat calităţile figu­­ratifei obscure, căci i-a”­■ îrtere­­dîinţat dintr’o dată rolul priitei nai al unui film şi încă un rol foarte pretenţios. Şi dintr’o dată, cu o singură premiera, Karin Hardt a etalat un talent extraordinar, o pute­re de interpretare rar întâlni­tă, o inteligenţă artistică gen la Karin Hardt, noua vedetă a filmului german Creaţia ei din „Prima dragoste, prima durere” a făcut­ o celebră nat­­e, original, e neprevăzut. Un sfârşit pe care-l aştepţi cu inima palpitând de emoţie. Filmul acesta de o incontes- j Great tahila valoare va fi prezentat intr’o atmosferă specială în pro­gramul viitor al cinematogra­fului Select. Creaţia ei din filmul „Pri­­dragoste, prima durere” e o minune, un exemplu de in­terpretare, o revelaţie extraor­­di­nară. E adevărat ca şi tema filmu­lui este cât se poate de origi­nală şi îi dă prilej acestei ac­triţe să evolueze în scene cu totul aparte. Subiectul acestui film e brodat pe tragedia de nedescris a unei fecioare care se îndrăgosteşte şi cedează bar­bătului iubit. Moment­ele pasiu­ne şi de inconştienţă din par­tea amândurora. Consecinţa in Hollywood contra revenirii la al-’ 9 seara, „Asociaţia licenţiaţi* să se vede abia peste câteva lu;co°L Un studiu al reţetelor teatra lor d­in România” va da o sera* ni când biata fată îşi dă seama l®* a dovedit că prohibiţia a im­­tă artistică-literara urmată dej că poartă lin pântece fructul jP,ns publicul spre sălile cinema- d­ansu­­ primei ei iubiri. Şi ea şi lune­­tografice. Astfel, numeroşi produ­c Vor da concursul, d. prof-­ Capodopera lui Bernard Shaw. le sunt prea tineri ca să poată coton, printre care şi Cari Laenile univ. T. Vianu, care va conte- comedie în ? acte lua o hotărâre salvatoare. Ea l­red «e abolirea prohibiţiei echi- renţia despre: „Spiritul general cu trăeşte intrăm cerc­ de fete ,fU moarte« «hivafagrţ, ţiei”; scritorii: Jean Bart,­­ întreg ansamblu al sportive, departe de zgomotul­­ - Cap­ra au propus sa­se reali- Gregorian, I. Muşatescu, G. oraşului; el e obligat să­ stea în el 0 strr­e de­ filme de scurt de Ciprian, Ciprian, G. Dumitres­traj, contra pericolelor­ beţiei şi cu şi Radu Gyr, oraş. Conflictul e puternic, dra­mat­ic, impresionant ,şi evoluia­­ză în aspecte fantastice. Păs­trează însă tot timpul un bal­sam de poezie, de romantism,— poezia primei iubiri. — ceea ce dă filmului o notă pasionantă de la primul până la­ ultimul ta­blou. Sfârșitul apei. e minu* ____________________________ komp­a Câteva zile doar, ne mai pare de premiera celui mai Viitoarea premieră a cinemato­graf­­iei Capital şi Roxy : „Un fiu din America hun­des­ , Gallone nu poate decât să ne bu­cure pe toţi iubitorii ecranului. Este cea mai bună dovadă că a­­vem un public în curent cu, suc­cesele din Apus, care ştie să-şi a­­leagă spectacolele şi să-şi im­pute preferinţele. Şi, într’adevâr, ,Jin fiu din A­­merica.’’ merită interesul deosebit ce i se acordă. Având în Annabella şi Al­bert Pré­jean­t— incontestabil,, cei­­ mai buni actori ai ecranului fran­­­­cez — în fruntea unei distribuţii­­ în care mai întâlnim, o Simone , Simon şi un Dubosc, regisat de Carmine Gallone — al cărui re­­l nume, nu­ mai trebue făcut­­— cu un subiect de o rară sensibilitate, acest film este menit unui succes neobişnuit la noi. Cinematograful Capitel a fost A- ‘ fericit inspirat, achiziţionând a­­­­cest film pe care-l va prezenta. Nerăbdarea c­u care este aştep-1 după cum spuneam mai sus, pos­tată această super producţie a lui |­te câteva zile film al anului A­merica” 1 un fiu din V Albert Prejean La REGAL „Femeea fatală” Poia Negri, cea mai fascinanta, artistă a ecranului, îşi face apa­riţia şi în acel­aş timp debutul î­n film vorbitor în „Femeia fatală , un rol în care temperamentul şi însăşi viaţa marei artiste, se inte­grează perfect. De la tragica inftarie a lui Ru­dolf Valentino, Pola Negri, fe­meia care a însemnat atât de mult în viaţa lui Rudi, a stat de­oparte. Se crede că această lovi­tură a doborât-o pentru totdeau­na. Viaţa însă, cu nemărginitele sale impulsuri, imensul talent al artistei au învins şi Pole Negri ne apare azi în plenitudinea for­ţelor sale artistice, aşa cum n’am mai văzut-o nici­odată până a­­cum. Suferinţa i-a maturizat talen­tul. Trebue să vedeţi d­e la începu­tul ei, cântăreaţă de cârciumi, cu vocea de un timbru unic, a­­junsă până la cele mai înalte culmi, la care poate aspira o fe­meie şi sfârşind apoi tragic, dra­ma omenească, cea mai sălbatecă ca să puteţi aprecia formida­bilele resurse ale acestei unice artiste. Rare­ori o opera cinematografi­că a prezentat mai multă omoge­nitate, o mai măsurată şi armo­nioasă dezvoltare a conflictului dramatic. Spectacolul te­­capti­vează şi te absoarbe în întregi­me. O capo­d­operă, de poezie, de intensitate şi adevăr dramatic. Regisorul a ştiut să creieze un cadru de lux şi fast, puţin obiş­nuit chiar în tihnele americane, de mare montare. Un spectacol care va însemna fără îndoială, cel mai răsunător succes al acestei stagiuni. Presa de pretutindeni i-a adus incontestabile laude şi a relevat mai ales, prin cuvinte calde şi de la creaţia desăvârşită a Po­lei Negri, care astfel îşi face unul din cele mai frumoase de­buturi în filmul vorbitor. E. E. sox Clara Bow , Paris Clara Bow se află la Paris un­de a fost primită cu entuziasm de numeroşii ei admiratori. Ferme­cătoarea stea cu părul roşu a ofe­rit presei cinematografice un „cocktail” la care au luat parte cei mai distinşi reprezentanţi ai cinematograful­u­i francez. „Demonul­ui” (Stupefiante) Publicul bucureştean va vedea în curând pe ecranul cinemato­grafului Regal una din cele discutate producţii germane na­de Jeanette Mac Donald care a mai cântat acum doi ani la Em­pire din Paris, va apare în cu­­rând pe scena de la Rex, unde va tată de cele mai celebre vedere j­­a câtevii melodii inedite din germane. j cari câteva în franţuzeşte, mai i Acţiunea acestui Him impresie- j ^ Acelaş cinematograf mai apun din liant se petrece în mediul contra- ’ F1 P® Marlene Dietrich care ar Gloria Swanson ne plăci de gramofon ! Von Stroheim retfiTiros... Când toată lumea credea că E­­rich Von Stroheim nu mai avea nici o şansă de a reuşi la Holly­wood, atât era de rea faima sa de risipitor, agravată prin faptul că realizase pentru Fox un film care a costat 330.000 dollari şi fu­se­se scos de pe afiş după prime­le reprezentaţii, iată că se anun­ţă că von Stroheim pregăteşte un scenariu original pentru Me­tro. Samuel Goldwyn i-a oferit un angajament pentru realizarea noului film al Annei Sten. finn« Cinematograful împotriva alcoolului O mare agitaţie a început la an şi fost puse ia studiu trei fil­me, pentru cazul când legaliza­rea vinului şi herei ar deveni imi­nantă. Serata artisticii a licen­ţiaţilor universitari Miercuri, 1 Februarie, c., ora D-ra Angela Popescu (de la­rafie), d-ra Maria Hortansa Io­ne­scu şi d. prof. M. Ghermănes­cu (canto). Ja­ tzn] „The five players" va antrena atmosfera de priete­neasca camaraderie. Serata va avea loc în sala „Casei de credit a corpului di­dactic”, din b-dul Elisabeta 32-Biletele la membrii „Asocia­ţiei” şi seara la cassă. D-rele şi d-nii licenţiaţi se vor bucura de reducere. Luimiila Pitoeff în „B-ra lulia" Piesa lui Strindberg: „D-ra lulia va fi jucată la­ teatrul de Vivenue din Paris cu Lud­milla Pitoeff in rolul lulia. nani se petrece —__T--------­ultimul timp. E vorba de -.Demo bandiştilor de stupefiante, a că.' J' consimţit Sa v'e in primăvară alb” (Stupefiante), o realiza- ■ ror organizaţie de-o uimitoare in I*1 Paris tot ca să cânte lui Erich Pommer interpre- j geniozitate luptă cu succes contra poliţiei. Eroul acestei drame palpitante este simpaticul Hans Albers, ca­re deţine aci un rol al unui detec­tiv. Interpretul atâtor filme de mare succes este secondat in „De momi­ alb” de: Trude, von Molo, turburătoarea­ vedetă a filmului ..Omul care a asasinat . Gerda Maurus, blonda şi ea lansată de marele regizor Fritz Tang şi Pe­ter Z­orré, impresionantul inter­pret­ al vampirului din „M”. După cum se vede, filmul pe care Regal­ul ni-l va prezenta în programul viitor se bucură de­ o distribuţie d­in cele mai străluci­­te, reunind cele mai iubite vede­te ale ecranului german. ---------——X» ......— ■ — ­ Viitorul film al lui Chevalier Titlul viitorului film al lui Mau­rice Chevalier a fost schimbat. Din Calea Amorului a devenit A bed time story (Poveste pentru­­ copii). In locul Carolei Lombard, Che .,­­ pe Ruth Effing care se­ bucură de o frumoasă reputaţie la radio şi fo-­­­nograf. Turnarea filmului va în­cepe prin mijlocul lui Februarie-Gloria Swanson a înregistrat la Londra câteva plăci de gramo­valiere va­ avea ca parteneră fon pentru His Master’s Voice. INFORMAJIUNI Doamna Tanţozi Bogdan, de la Irak­ul Naţional, a avut durerea, să-şi piardă mama. Trimitem greu încercatei aics­­ta, condoleanţele noastre. In matineu! de Sâmbătă, 4 Fe­bruarie, Teatrul Naţional reia ca­­podopera literaturii dramatice ro­mâneşti „Vi­c­vi Vodă” de Al. Davila. Vedute americane pe scene parisiene Viitoarele premiere , „ „ ,, Radio film tendenţios asupra Gretei Garbo Mares pregăteşte un­­ va protesta contra­ct .. u film film care va fi bazat pe viaţa Gre­a imediat ce se va reîntoarce ţar­tei Garbo.­­ Hollywood, unde e aşteptată spre Scenariul, întitulat „Greta, the­ «­?» termina contractul ci la M. (Marea Greta) este poves­t. Ma­tea unei mici servante care ajun­ge mare vedeta. El se refera, în mod evident, la faimoasa stea sue­deza. E probabil că Greta Garbo „Crimă şi pedeapsă“ o scenă Gaston Baty va monta la tea .­trul Montparnasse o adaptare , după romanul lui Tolstoi: „Cri­mă şi pedeapsă”. Cinematografele Capitalei CAPITOL. — „Baby“ eu Anny Ondra. REGAL. — „Femeea fatala“ cu Pola Negri. SELECT. — „Noaptea de 13 Iunie“ cu Clive Brook şi Lilla Lee şi jurnal sonor. E-D. PALACE. — „Shanghai sub hont he“ cu Gerda 'Maurus, Theodor Loos şi Jurnal sonor. ROXY. — „Baby“ cu Anny Ondra. RiO. — „Sânge cald, sânge vienez“ cu Franziska Gaal. TRIANON. — „Friederike“ cu Mady Christians şi H. H. BoUntann. * VOX. — „Inimi frânte“ cu Dickie Moore. FEMINA. — „Când femeia conduce“ cu Charlotte Ander și Schiettone. CORSO. — „Nu vreau sil stiu cine esti” cu Liane Haid, Gustav Froh, lieh. FORUM­ — „Intre soţie şi iubită“ cu Alice Cocea. „Stan şi Bran excroci“. IZBANDA. — „Let-t-y Lynt-on“ cu Joan Crawford, Nils Asther. „Stan şi Bran“. RAHOVA. — „In umbra­­fericitei“ cu Irene Dunne John Baies. OMNIA. — „Mata Hari“ cu Greta Gar­bo, Ramon Novam» şi „Pat­ şi Pala­dión la varieteu“. LIRA. — „Coniţa din Pullman“ cu Henry Garat şi „Trei băieţi şi o fericire“ cu Lilian Harvey. TOMIS. — „Un vis sub cer albastru“ cu Martha Eggerth. Hermann Tim­­mig, Ernest Verebes, jurnal şi com­­plectare. SPLENDID. — „In umbra fericitei“. MARCONI. — „Quo Vadis?“ cu Emil Janings şi trupa Tili Mihailescu. DDO. — „Prinţul Arcadiei“ cu Willy Porst, şi Dan Haid şi „Intr'o m­ic­a cofetărie“. MAM­A. — „Crucişătorul Emden“ cu Werner Fu­ette­rer. MODEL. — „Răpirea miresii“ cu Er­nest Verebes şi Luciano Albertina. MILANO (Călăraşi 1531. — „Iubeşte, mă cu Maurice Chevalier şi „Stra­niu­l caz al Clarei Deane“. VOLTA BUZEŞTI. — „Hotelul studen­ţilor“. LUX. -- „Fascinaţie“ cu Joan Craw, ford, Clark Gabie şi Harold Lloyd, în „Nebun după cinema“. REN. — „Cabaretul îngerul de Aur“ şi „Păianjenul morţii. EDISON. — „Pat şi Patachon recruţi conf­ig. 1933“ şi „Falsul moştenitor“ cu Rufal Bill. AMERICAN. — „Post restant 202“ şi Charlie „Erou sentimental“, SALA FRANKLIN. Biletul gaiben“ cu Lyonéi Barymore, Klissa Laridy. „Serenada prime; iubiri“ SALA EPISCOPIEI.­­ „Azelle“ (Fe­meia care mi a minţit) şi „o seară pe front“ cu Debucour“. KISELEFF. — „Studentul cerşetor. MAGIC. — „Casa durerii (mama), com­plec ţări Mich! Mausa. FRANCEZ. „Băutorii de sânge“ şi „Fum“. V Ciocolata purgativă plăcută KOPROL, purificatoare a sângelui, vă redă ordine inter­nă în doi timp şi trei mişcări. Ciocolata purgativă gustoasă KOPROL cu efect uşor. Jb­ Celelalte II plac De ce nu eu ? r­, i n—m Nu mai sunt dinţi galbeni sau spă­lăciţi. Este aşa de uşor a ei! Nimic mai fatal frumuseţe­ ca dinţii urâţi. Şi totuşi, pentru a avea dinţi de o albeaţă strălucitoare, este suficient de a întrebuinţa un centimetru de KOLYNOS pe o perie uscată, de două ori pe zi, în 3 zile dinţii Dv. vor de­veni cu 3 nuanţe din ce in ce mai albe. Kolynos distruge germenii cauzatori­­ cariei, aleşte dinţii, parfumează su­darea. Cel mai economic — Un centimetru e suficient CREMA DE DINŢI Amntigeptica, KOLYVOS REA TÂRZIU SĂ PREVII BOALA ŞI RÂUL ESTE HUIT MAI UŞOR DECÂT SA VINDECI O SUFERINŢĂ ÎNAINTATĂ Baza sănătăţii este hrana adevâratâ, înmulţirea puterilor fizice şi sufleteşti. In majoritatea cazurilor nu e suficientă hrana obişnuita. Trebue să complectăm dieta zilnică cu un astfel de mijloc de hra­nă. Care să conţină pentru întreţinerea vieţii, pentru desvoltarea or­ganismului şi pentru biruinţa muncii, materii­ nutritive de valoare şi vitamine sub o formă concentrată care totuşi să nu îngreuneze digestia. O ASTFEL DE QUINTESENŢĂ A MIJLOCULUI DE HRANĂ ESTE când vine căinţa CU LACRIMI AMARE PENTRU TANAR $1 BĂTRÂN,SĂNĂTOS $1 BOLNAV SĂ DAM 2-3 LINGURIŢE CU OVO M­ALTI­NE IN UP­­TELE DE DIMINEAŢĂ SAU DELA ORA A DUPĂ MASĂ ! WANDER fr Co“ BERNA-PAR­IS-TIMISOARA Mostră ji prospect trimite gratuit LA FARMACII $1 DROGUERI, CU 62,113 SI 209 LEI CUTIA In timisoara Pleacă In turneu Triumfalul succes al TEATRULUI VENTURA Florăreasa Teatrului Ventura în frunte cu un­ul. Dny Chi­r i O. TIMICA. itinerarii Sâni... l­a 11 Feb. 1933 GALAŢI Duminică 12 Feb. 1933 BRAILA Luni 13 Feb. 1933 CHIŞINĂU I Marţi 14 Feb. 1935 IAŞI Miercuri 15 Feb. FĂLTICENI Joi 16 Feb. 1955 ROMAN Vineri 17 Feb. 1933 BOTOŞANI Sâmbătă 18 Febr. CERNĂUŢI Dumînc­ă 19 Feb. matineu Bul­işi Duminica 19 F. seara P.-Neamţ Luni 20 Feb. 1935 BACAU Marţi 21 Feb. 1935 FOCŞANI Miercuri 22 Feb. 1933 PLOEŞTI Joi 23 Feb 1935 T.­MAGURELE Vineri 24 Feb. 1933 CRAIOVA Sâmbătă 25 Feb. 1955 Tg JIU Duminică 26 Feb. 1933 T.­Severin Luni 27 Feb. 1953 TIMIŞOARA Mărfi 28 Feb. 1933 ARAD Miercuri 1 Martie Oradea Mare Joi 2 Martie 1935 CLUJ Vineri 3 Martie 1933 SIBIU­ Sâmbătă 4 Martie 1933 BRAŞOV Luni 6 Martie BUZĂU Marţi 7 Martie CONSTANŢA

Next