Rampa, martie 1934 (Anul 17, nr. 4839-4865)

1934-03-01 / nr. 4839

Cronica filmului Rio : „Legea inimii" (Pick up) Silvia Sidney este, printre descoperirile din ultimii doi ani ale studiourilor americane, una din cele mai preţioase. E, în adevăr, o actriţă admira­bilă, o figură de frumoasă inte­lectualitate, o personalitate ca­re cucereşte şi impune. Filmele ei me­rită totdeauna­­ să fie văzute, chiar şi atunci când singura lor calitate nu e decât prezenţa ei. „Le­g­ea in­im­ei e un, film slab, realizat însă cu acea discreţie şi calmă siguranţă care dau fil­­melor regisorul­ui Marion Ge­ring — „Jennie Gerhardt’’, „Zbuciumul Patimilor” — un „cachet” personal. „ Silvia, nevasta unui bandit, ese din închisoare după doi ani de recluziune; bărbatul ei ră­mâne încă închis. Pentru ce a fost condamnată Silvia, nu prea suntem lămuriţi. In orice caz, iat-o acum libe­ră. — liberă să moară de foame. Un şofeur, George Raft, o culege de pe stradă şi-i procură o slu­jă. Ei­­încep bineînţeles, să se iubească. Silvia ţine însă neapărat ca şofe­rul ei să-şi facă o situaţie mai bună. Aproa­pe împotriva voinţei lui, îl ho­târăşte să cumpere un garaj şi, în adevăr, afacerea înfloreşte. Spre nenorocirea lui, şefe­rni face acum cunoştinţa anei dom­nişoare din­­înalta societate, pentru care o părăseşte pe Sil­via. Şi biata Silvia, care tocmai izbutise să-şi anuleze căsătoria cu banditul închis, pentru ca să poată fi, în fine, în mod legal, a linGeorge Dar George îşi dă seama chiar în aceeaşi zi că domnişoa­ra glumise cu el şi se reîntoarce pocăit la Silvia. E prea târziu. Banditul evadase şi venise să-l împuşte pe George. . . Pentru a împiedica asasina­rea bărbatului pe care ea conti­nuă să-l iubească, Silvia pleacă cu fostul ei soţ, o brută san­guină, şi apoi îl denunţă poli­ţ­iei. E arestată însă şi ea, acuza­tă de a-i fi ajutat soţului ei e­­vadat, să se ascundă. Un mare avocat, angajat de George Raft, o apără şi, prin­­tr’un ingenios truc, dovedeşte că isteţul ei, care, din răzbunare, o acuză de a-i fi ajutat la eva­dare, minte. Silgia e achitată şi se mărită cu George. Acesta e scenariul, mediocru şi prea mult lungit. Silvia Sidney, cu sensibilita­tea, umanitatea şi sobrietatea jocului ei, e convingătoare şi, uneori, emoţionantă. George Raft şi Warren Har­­rigan sunt partenerii ei­ nu toc­mai străluciţi. x B. e. —— --------ig*-- ----—~ Un mare succes britanic Noua producţie engleză „The Constant Nymph” se bucură de mare succes. Brian Alterne şi Victoria Hopper interpretează această dramă emoţionantă rea­lzată de Basil Dean şi pe care critica o consideră drept cea mai interesantă realizare care rulează actualmente pe ecranul londonez. Distribuţia filmului „Tributul Dragostei Marea producţie americană „Tributul dragostei” (Only Yes­terday), remarcabila realizare a lui John M. Stahl care va rula în curând şi pe ecranul bu­cureşteanu), se bucură de o in­terpretare excelentă, remarca­tă cu elogii de critica mondia­lă. in fruntea distribuţiei strălu­ceşte noua stea americană Mar­garet Sull­avan. Partenerul ei este cunoscutul şi simpaticul actor John Boles. Protagoniştii sunt secondaţi de: Billie Burke (cunoscută pu­blicului nostru din „Dineu la ora opt”), Reginald Denny, Ed­na May Oliver şi­ alţi actori con­sacraţi ai filmului american. „Tributul dragostei”, va rula in programul viitor la Bulevard Pal­a­lace. Reginald Deny René Clair îl trimite pe Marcel Pagnol la şcoală Cont. din pag. I-a în scrisul lui Pagnol şi al ma­jorităţii confraţilor săi, care s’au amestecat în această discu­ţie, este siguranţa lor şi uimi­toarea lor ignoranţă a cinemato­grafului. Pagnol ne spune tex­tual: Filmul mut era arta de a im­prima, a fixa şi a difuza panto­mim­a. Filmul vorbitor este arta de a mipiiiiicv, uu ti 11,yi de - a difuza teatrul. Pentru a aprecia valoarea primei propoziţiuni, ajunge să vedem orice film mut de clasă onorabilă, realizat de la 1920 în­coace, in afară, de câteva rare fragmente din Chaplin, nu se găseşte nicăeri o scenă de pan­tom­i­mă. Formulând a doua propoziţia ne, Pagnol se pune în situaţia unui pictor bătrân care, desco­perind existenţa unui aparat fotografic, declară că fotogra­fia nu oferă nici un interes în sine şi că nu e bună decât pen­tru a reproduce tablourile pic­tate de el sau de confraţii săi. Dac­ă acest pictor ar spune că fotografia poate servi şi la reproducerea operelor de artă, am fi de acord. Dar când pre­tinde că obiectivul este incapa­bil de a reflecta direct imagini­le lumii nu putem decât să de­plorăm slăbiciunea competen­ţei sale sau să zâmbim de fan­tezia sa paradoxală. Marcel Pagnol e atât de inca­pabil de a concepe un spectacol care să nu fie legat de forma teatrală, încât nu poate conce-Ipe ca cineva să fie autor dacă nu se simte atras de scenă. El scrie :­­ „E atât de uşor să fii autor, când vrei... Ei (autorii cinem­a- I tografici) ar putea găsi şase I franci pentru a cumpăra hârtie şi cerneală, şi de mai mult nu e inevoe pei­tru a scrie Berenice sau Mizantropul sau chiar o piesă obişnuită...” jT ■«« vntîmi amon I pa ni Sil­i­plist. Şi apoi, ar fi insolent să-i o­­biectăm lui Pagnol însuşi că nici el, ori­care ar fi talentele sale, n’a scris încă Bérénice sau Mizantropul ? Cât despre piese­le obişnuite... Aici, sunt obligat să fac mărturisirea publică a i­­mensei mele vanităţi. Am slăbi­ciunea de a crede că sunt auto­rul câtorva filme. Şi orbirea mea e atât de mare, încât sunt mai puţin supărat de a fi auto­rul anumitor din aceste filme decât aşi fi dacă mi-aşi vedea semnătura pe afişele majorită­ţii pieselor care sunt creiate în fiecare an pe scenele noastre. Prin aceasta nu vr­eu să spun că preţuesc filmele mele prea mult, dar că socotesc cel mai mare număr din aceste piese, lucruri sărace de tot. Dar, fără îndoială îmi lipseşte simţul tea­trului”. In continuare, René Clair a­­rată care este adevăratul carac­ter al cinematografului şi-l sfă­­tuieş­e pe Pagnol să facă întâi puţină şcoală, ca să înveţe noua sa profesiune şi pe urmă să fa­că teorie. Premiera de astăzi „Femeia cu milioane“ La Capitol şi Roxy Pe ecranele cinematografelor Capitol şi Roxy are loc astăzi premiera unei atractive produc­ţii în care îşi vor face reapari­ţia două din cele mai glorioase vedete ale filmului­ german. Brigitte Helm şi Paul Wege­ner strălucesc în fruntea distri­buţiei „Femei cu milioane” ca­re va atrage fără îndoială un public numeros. SCENARIUL Gurt I. Braun, un apreciat au­tor de romane şi filme poliţis­te, semnează scenariul acestui film care se relevă printr’o ac­ţiune palpitantei, şi un tempo care ţine tot timpul încordată atenţia publicului. INTERPRETAREA Brigitte Helm intr’un­ rol pe­ritate şi naturaleţe, va cuceri care îl interpretează cu since­ din­ nou aplauzele numeroşilor ei admiratori. Alături de celebra creatoare a Antineei apare marele trage­dian Paul Wegenter, ale cărui vaste şi variate resurse repur­tează în „Femeia cu milioane” un veritabil triumf. Protagoniştii sunt înconjura­ţi de un ansamblu excelent din care fac pane actori consacraţi: W­illy Eichberger, Otto Wall­burg, Lissy Anna, Charlotte Serein. MUZICA Ilustraţia muzicala e semnată de Erich Plessow. REGIA Erich Engel, un cunoscut și apreciat regizor, a pus în scenă „Femeia cu milioane”, un film destinat să cunoască mare suc­ces. Brigit­­e Kelm Viaţa din nesigură a vedetelor Hollywood Gary Cooper vine piept gangsterilor. Cum a fost răpit Charlie Chaplin A. Desmor­ill­on, un apreciat re­porter francez reîntors dintr’o că­lătorie în A metrice, publică în ,,Lectures'' un reportaj asupra flottywood-ului. ,, Uzina visuri­­lor‘‘, din rare extragem mai jos un carjatol. La sosirea mea la Hollywood, am­ fost asigurat că voiu vedea to­tul... afară de vedete. Irr realitate, aceasta nu e adevărat. E drept că, de câtva timp, intrarea în stu­diouri a devenit foarte dificilă. Dar Duminica, la Sania Monica, îl­­put ii vedea pe Will Rogers cală’ind un superi­­po'nou şi du­­j cfimlu­ şi la victorie echipa sa de­­ polo. Mi s’au 'nidi' -t doar femeni plaje şi restaurante la modă săp­tămâna aceasta, unde puteţi ve­dea, cum am văzut eu la Arrow­head Hot Springs Hole) cele mai populare vedete: Ruth (.hatter­­ton, William Powidl, Richard , Barthelmess. Pe Mae West am­­ întâlnit-o la Hollywood Legion, în fine, ai norocul sa-ii primeşti hinch-ul la Assistance League din mâinile Jeannei Harlow care se execută în numele binefacerii. Şi întâlnirile neprevăzute ! La un colţ de stradă, un­ auto­mobil luxos o transportă, pe­ Mar­lene Dietrich. După mine, mai cu­rând caz, în extaz în faţa şoferu­lui ei decâ­t în faţa faimoasei vamp. Şoferii vedetelor se recru­tează contr-o elită specială, care este, dacă pot spune astfel,*un fel de modernizare a cavalerismului. Şoferul este un veritabil cava­ler, garda de corp (bodyguard) a doamnei. El trebue să ştie să mâ­nuiască revolverul tot atât de bine ca volanul. Vedetele-bărbaţi,­­un Jackie Coo­per, un George Raft, preferă să se înconjoare de detectivi parti­culari. Şeful poliţiei din Los Angeles, Roy E. Steckel şi directorul de­tectivilor, Haylor, ar putea face o frumoasă concurenţă autorilor de romane poliţiste dacă ar vrea să povestească numeroasele peripeţii ale războiului pe care-l duc ban­diţii împotriva Holly­wood-ului. Şefii bandelor de gangsteri sunt iniţiaţi asupra vieţii victimelor lui­de către vasta publicitate ce se face în jurul vedetelor. Reporta­­­gele asupra salariilor fabuloase ale regilor şi reginelor ecranului, asupra vilelor lor somptuoase, e­­xer­cită fără îndoială o mare atrac­ţie asupra bandiţilor. Reşedinţa lui Harold Lloyd este­ un veritabil castel în perma­nentă stare de asediu. Copiii lui ignoră plăcerile plimbărilor după propriul lor capriciu, fără a fi în­tovărăşiţi de oameni înarmaţi. Vastul domeniu este, ziua şi noap­tea, cutreerat de detectivi. Aceste măsuri au fost înăsprite de la tra­gica aventură a copilului lui Lind­bergh. Bilanţul sumelor câştigate de către răpitori anul trecut dove­deşte că­ nici­ o măsură nu este excesivă. . Charles­­Butterworth a trebuit să plătească pen­tru­ eliberarea sa 15.000 de dolari, Carmel Myers, 20.000, Zeppo Marx 35.000 şi Mac West a lăsat în mâinile bandiţi­lor 20.000 tip dolari şi toate biju­teriile ei. Iată circumstanţele unuia d­in aceste furturi. După terminarea unui film din viaţa gangsterilor, interpreţii principali au organizat o surprise, party, păstrându-şi costumele şi măştile cu care au jucat. După scurt timp mai multe per--goane mascate au pătruns în sala de mâncare . „Sus mâinile !“ Răspunsul fu o ilaritate gene­rală. Toată lumea credea că e o glumă... de bun gust. Eroarea n’a durat, însă mult și asi­stența a fos­t nevoită să-şi golească buzuna­rele... Dar gangsterii n au totdeauna o muncă ușoară de îndeplinit, când e vorba de stări. Intr’un rând ei i-au cerut prin­­tr’o scrisoare lui Gary Cooper five grand (cinci bilete). Artistul nu s’a gândit nici-un moment să se execute. Intr’o noapte a fost trezit, din somn de către soneria telefonului­: „Venim să luăm banii ! Five grand sau moartea !“ „AII right !‘‘ răspunse Gary. Apoi el telefona unui prieten şi poliţiei1. Prietenul sosi primul. înarmat cu un revolver, el se ascunse în dosul colonadelor de la intrarea vi­lei. După­ câteva minute, un auto­mobil opri la poartă şi trei ban­diţi au coborât liniştiţi. In faţa porţilor fură primiţi de stăpânul casei, îndreptând un browning asu­pra Iov. Gary declară cu un ton e­­nergic : ,•Plecaţi cât mai repede ! Un singur gest stâng no­u şi trag. Aţi înţeles Apariţia prietenului făcu res­tul. Vizitatorii indezirabili preca­ră, dezamăgiţi. Cinc­i minute mai târziu sosi poliţia, cu automobile­ blindate, reflectoare şi mitraliere... Rezistenţa energică şi organiza­tă a vedetelor a făcut ca venitu­rile gangsterilor să scadă sensibil­ Totuşi, ei izbutesc încă să dea câteva lovituri de maestru, cum a fost, de pildă, răpirea lui Char­lie Chaplin. Intr- o noapte, după ce a condus-o acasă pe Faulette God­dard, vedeta noului său film, Char­iot ,se întorcea liniştit, când maşi­na lui trebui să oprească din cau­za a două maşini care veneau din direcţia opusă într’un mers nere­gulat. Ajunse lângă mașina lu', automobilele opriră și ele. In câte­va clipe Chaplin fu luat pe sus și condus într’un loc secret. A doua zi Chariot nu ezită să ceară tele­fonic avocatului său suma de răs­cumpărare cerută de bandiți. Eliberat, Charlie a făcut apel la câțiva detectiv­, care­ n’au dat însă de urmele răpitorilor. Şi atât el cât şi Paulette Goddard sunt de-atunci în permanenţă suprave­gheaţi de detectivi. Jean II«Il­­». O societate de producţie îşi asigură interpreţii contra accidentelor Marea companie americană Warner Bros a montat­, recent, una din cele mai fastuoase super­­operete. E vorba de turnarea fil­mului intitulat :„Gold-diggers’“, — („Parada aurului’“), — ce a obţi­nut un neasemuit succes şi al ca­rei ecou a străbătut până la noi. Or, pentru întocmirea acestui film de vaste proporţii producă­torii au mobilizat acele „grile ‘ cari fac fala America*, — aler­gând cinei sute dintre ele î'­ urm­a unui sever concurs, — şi cinci­zeci de dansatoare d'n cele mai vestite, — în afara artiştilor an­gajaţi şi a vedetelor­ Toate aceste „girls’“ şi toate dansatoarele au cerut să fie asi­gurate şi f­ima cinematografică a­­mericană a plătit, — numai pen­tru asigurarea picioarelor, — o sumă globală însemnată, reprezen­tând asigurarea a cincizeci de pe­rechi de picioare, — cami în cazul unui accident general, ar primi o compensaţie de cine­ sute milioane dolari. Deci, fiecare pi­cior ar fi a­sigurat în caz de accident, — (so­cotind bine’nţeles că un picior de ,,girls“’ nu valorează nimic fără celalt) — pentru o sumă care în monetă românească s’ar urca la a­­proxanatv zece milioane lei. Bine’nţeles, asigurarea a durait pe toată durata repetiţiilor „pa­radei aurului“*, — sau „­Gold-Dig­gers 1933“ cum i se spune în A­­merica. Din fericire, nici o „girls*“ nu a avut vre-un accident. Aşa că lu­crul s’a sfârşit cu plata importan­tei sume de către societatea de fil­me, — şi fiecare a fost­ mulţumit, dansatoarele cari, cu prilejul fil­mului „Parada aurului’“ („Gold- Doggers 1933’“) au primit cea mai strălucită consacrare, producătorii cari, în schimbul marilor lor sa­crificii au primit aplauzele, tutu­ror, și, firește, societatea de asigu­rare,care a primit rotunda sumă în dolari pentru­ paza de primej­­die a celor mai scumpe picioare... I­I Mârfişoare ori Milion­­ nu sosit modele noi, pentru ori­ce pungă. De aur, argint şi imi- I ■jsr'*g& "TOW *^|y raţiuni fine, la I A. A CALEA GRIVIŢEI 10? ■ Pânzăria Elveţiană WILHELM TELL singurul proprietar F. BLUM­ER 8, Strada Colţei 8 Asortiment complect de albituri bane de bumbac şi olandă, linou, batist de olanda toate lăţimile până la 270 cm. ^ _ Zefiruri. Poplinuri pentru cămăşi şi pyjamale. Garnituri de olanda cu şi fără aiur pentru ceai şi masă. Prosoape, stepe, cârpe de spălat şi praf, nanghin, pânză pentru saltele, transperante, filtre. Renumitele mătăsuri „Sighişoara“ garantat naturale toate articole cu preţuri convenabile şi fixe. — Casaa veche şi delu­credere - PffîgMitdi­­juimdtyMidtfi CAPITOL. — Femeia cu milioane cu Brigitte Helm. SELECT. — „Broadway iubeşte” cu Mary Brian şi Leo Carillo. BULEVARD PALACE. — Trei nopţi din dragoste cu Nancy Caroll şi Cary Grant. FEMINA. — Aeroportul central cu Ri­chard Barthelmiss şi Sally En­ders. CORSO. — Dragoste dincolo de mor­mânt cu Norma Shearer şi Frederik March. (Versiune germană). TRIANON. — Tinereţe­a ta e viaţa ca Joseph Schmidt, Lilianne Dietz şi Szőke Szakáll şi jurnal. REGAL. — Bonsoir Viena (Good-night Viena cu Jack Buchanan. RIO. — Legile Inimei cu Silvia Sidney şi George Raît. ROXY. — Femeia cu milioane cu Brigitte Helm. VOX. —­ Trei şi una cu Myriam Hop­kins, Garry­ Cooper şi Frederik Marcu­ şi compania C. Toneanu. ­e~ FORUM. _ Strada 42 cu Bébé Daniels, Warner Baxter, jurnal şi complec­­tare. BIZANTIN. — Cont­ea de Monte- Christo ca Brigitte Helm, Lucie En­­glish şi Rudolf Foerster. IRIS. — Un cântec pentru tine cu Jan Kiepura şi Buze de fecioară cu Dolly Haas. MARNA. — Castelul din Basme cu ■ Liane Haid şi Serenada Torţelor cu Caludette Colbert. OMNIA. — Cavalcada cu Clive Brook şi Judecătorul Mascat cu George O’Brien. IJDO. — Divorţ cu orice preţ cu Ivan Petrovici şi Fete care dispar fără urmă. VOLTA BUZEŞTI. — Victor şi Victo­ria cu Herman Thimig şi Renatte Mueller şi Floarea din Lugano cu Magda. Schneider. MARCONI. — Jenny Fri­sco, jurnal, co­medie şi comp. de reviste Pizone. TOMIS. — Jennie Gerhart cu Sylvia Sidney, jurnal şi completare. IZBANDA. *— Dama de la Maxim cu Florelle şi Andre Lelaur şi De dra­­gul său va fi cinstită cu Gustav Froelich şi Nora Gregor. IMPERIAL. — Când cerul şi marea se întâlnesc cu John Barrymore şi seara trupa de reviste. SPLENDID. — Serenada Torţelor cu Claudette Colbert şi Ricardo Cortez, şi Ninon cu Meg Lemonnier. ODEON. — Dragostea ignorează Le­gile cu Irene Dunne şi Theodor et. comp., cu Raimu şi Albert Prejan. AMERICAN.­ — Vraja trupului cu Wal­lace Beery şi Ricardo Cortez şi Re­­fugiaţii cu Hans Albers şi Kaethe de Nagy. RAHOVA. — Cântecul Bosforului cu Gustav Froehlich­ şi­ Mary soldat cu Anny Ondra şi Werner Fuetterer. ROATA LUMII. — Războiul Valsului cu Renatte Müller şi Willy Fritch­ şi Inimii) Frânte cu copilul minune Dickie Moore. MILANO. — Cântecul Soarelui cu Lauria Volpi şi Aghiotantul Alteţei Sale cu Vlasta Burian. FRANKLIN. — Bey tu l’amore şi Sere­nada tzigana cu Grazia del Rio. EDISON. — Pentru dragoste şi onoare cu Ken Maynard şi­ Casa Durerii cu Mae Marsch. EPISCOPIE. — Sburători sacrificaţi cu Pat O'Brien şi Das Lied ilst aus cu Liane Haid şi Wolly Forst. ATENEUL GOLESCU. — Dragoste de Huzar cu Fritz Schulz şi Un vis­cer a­lbastr­u cu Martha­ Eggerth şi Her­man Thimig. KISELEFF. — Dragoste dincolo de mormânt cu Frederick Marsch şi Nor­ma Shearer şi Pasiune cu Odette Fio­­rello. PACHE (Str. Mătăsari). — Lucie câşti­gă lozul cel mare cu Lucie English Văduvul vesel cu Fritz Hampers. LIA. — Ramon Novaro în Nopţi E­­giptene şi Gol Puşcă cu George Mil­ton. CITY. — In umbra fericirei cu John Boles şi Irenne Dunne, şi L’Homme a PHispano cu Jean Murat şi Marie Bell. MODEL. — Regele Ţiganilor cu José Mojica şi Şase ore de trăit cu War­ner Baxter şi John Boles. CAROL. — F. P. 1 nu răspunde şi tru­pa Georgescu-Iaşi. RADIO Miercuri 28 FEBRUARIE 1934 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 323 kHz. 1375 m. HADIO-ROM ANI A 20 kw. 160 kHz. 13. Bursa, cota apelor Dunării. Con­­­cert d­e prănz (plăci). Uvertură la Aida d­e Verdi, Intermezzo din Palate de l­enocavallo, executate de orchestra simfoni­că din Milano, dirijată de Anto­nio Guarnieri (H); Uranus din suita Plantele de Holst, executată de orch. simfonică din Londra dirijată de Gus­tav Holst (C); Cantabile de Cesar Cui, Meditaţie din Thais de­ Massenet, exe­­ctuate la violoncel de Arnold Foldesy (H) .Fantezie din Turandot de Pucci­ni, executată de orch. Operei Regale. Covent Garden (H.M.V.): Un supeu la Suppé, potpuriu de Morena, executat de orch. Odeon (O). 14: Radio Jurnal. 14.20: Muzică ușoară (plăci). 18: Orchestra Radio: Cherubini: U­­vertură la opera Medea. Delibes: Sui­­tă de balet di la Sylvia. Verdi: Fante­zie din Don Carlos. Joh Strauss: Via­ţă de artist vals. 19: Radio Jurnal. 19.15: Orchestra Radio; Leo Fall: Potpuriu din opereta Divorţata; Dvo­­rak: Dans­slav No. 14. Ceaikovsky: Melodie; Gh. Diniicu: Garofilţa-potpuriu naţional; Massenet: Meditaţie­­din Thais (solo violină: D. Teodoru); A. Mendelssohn: Marşul războinic al Pre­otului di­n Athalia. UNIVERSITATEA RADIO Istorie: 20: P. P. Panaitescu: O scrisoare necunoscută a lui Ştefan­ cel Mare. 20.20: Muzică vocală (plăci). Ştiinţă . 20.45: Enric Oteteleşanu:: Cronica ştiinţifică. 21: D-na Cella Delavrancea.Lahovce. ry (piano): Beethoven: So-nata op. 10 No. 3; Chopin: Nocturne; Chopin: 2 Mazurci. 21.45: D-na Ritta Stern.canto: Două arii vechi; Chansson:La colibri; Fau­ré: Secretul; Debussy: Clopotele; Bian­cihni; Toamna; Bianchini: Canzonetă veneţiană. Viaţa culturală străină. . .22: Al. Marin: Un naturalist, italian în Carpaţi) la 1786. 22.15: Muzică de cameră: Da na L. Po­povici-Pretorian pian) şi Josph Thaler (violoncel). Beethoven: Sonata ( la major.­­ 22.45: Radio Jurnal. 23: Transmisiune de muzică de la res­taurantul Cina. Informaţiuni Balul Internatului are loc joi 1 Martie la Cercul Miliar şi Se va bucura ca în toţi ani­ de succes. Jazz-ul Corologos-G­on şi nume­roase surprize. , Toată lumea elegantă îşi dă întâlnire în fiecare seară în localul familiar SAN - REMO (piaţa Mihai Viteazu) unde se poate petrece plăcut cu un preţ conve­nabil. Orcestra Jazz. Reininger-Luca maestru Cialac cântecel naționale precum și diseurul Titi Botez delectează/fie dis­tinşii vizitatori.^ _

Next