Rampa, martie 1934 (Anul 17, nr. 4839-4865)
1934-03-01 / nr. 4839
Cronica filmului Rio : „Legea inimii" (Pick up) Silvia Sidney este, printre descoperirile din ultimii doi ani ale studiourilor americane, una din cele mai preţioase. E, în adevăr, o actriţă admirabilă, o figură de frumoasă intelectualitate, o personalitate care cucereşte şi impune. Filmele ei merită totdeauna să fie văzute, chiar şi atunci când singura lor calitate nu e decât prezenţa ei. „Legea inimei e un, film slab, realizat însă cu acea discreţie şi calmă siguranţă care dau filmelor regisorului Marion Gering — „Jennie Gerhardt’’, „Zbuciumul Patimilor” — un „cachet” personal. „ Silvia, nevasta unui bandit, ese din închisoare după doi ani de recluziune; bărbatul ei rămâne încă închis. Pentru ce a fost condamnată Silvia, nu prea suntem lămuriţi. In orice caz, iat-o acum liberă. — liberă să moară de foame. Un şofeur, George Raft, o culege de pe stradă şi-i procură o slujă. Eiîncep bineînţeles, să se iubească. Silvia ţine însă neapărat ca şoferul ei să-şi facă o situaţie mai bună. Aproape împotriva voinţei lui, îl hotârăşte să cumpere un garaj şi, în adevăr, afacerea înfloreşte. Spre nenorocirea lui, şeferni face acum cunoştinţa anei domnişoare dinînalta societate, pentru care o părăseşte pe Silvia. Şi biata Silvia, care tocmai izbutise să-şi anuleze căsătoria cu banditul închis, pentru ca să poată fi, în fine, în mod legal, a linGeorge Dar George îşi dă seama chiar în aceeaşi zi că domnişoara glumise cu el şi se reîntoarce pocăit la Silvia. E prea târziu. Banditul evadase şi venise să-l împuşte pe George. . . Pentru a împiedica asasinarea bărbatului pe care ea continuă să-l iubească, Silvia pleacă cu fostul ei soţ, o brută sanguină, şi apoi îl denunţă poliţiei. E arestată însă şi ea, acuzată de a-i fi ajutat soţului ei evadat, să se ascundă. Un mare avocat, angajat de George Raft, o apără şi, printr’un ingenios truc, dovedeşte că isteţul ei, care, din răzbunare, o acuză de a-i fi ajutat la evadare, minte. Silgia e achitată şi se mărită cu George. Acesta e scenariul, mediocru şi prea mult lungit. Silvia Sidney, cu sensibilitatea, umanitatea şi sobrietatea jocului ei, e convingătoare şi, uneori, emoţionantă. George Raft şi Warren Harrigan sunt partenerii ei nu tocmai străluciţi. x B. e. —— --------ig*-- ----—~ Un mare succes britanic Noua producţie engleză „The Constant Nymph” se bucură de mare succes. Brian Alterne şi Victoria Hopper interpretează această dramă emoţionantă realzată de Basil Dean şi pe care critica o consideră drept cea mai interesantă realizare care rulează actualmente pe ecranul londonez. Distribuţia filmului „Tributul Dragostei Marea producţie americană „Tributul dragostei” (Only Yesterday), remarcabila realizare a lui John M. Stahl care va rula în curând şi pe ecranul bucureşteanu), se bucură de o interpretare excelentă, remarcată cu elogii de critica mondială. in fruntea distribuţiei străluceşte noua stea americană Margaret Sullavan. Partenerul ei este cunoscutul şi simpaticul actor John Boles. Protagoniştii sunt secondaţi de: Billie Burke (cunoscută publicului nostru din „Dineu la ora opt”), Reginald Denny, Edna May Oliver şi alţi actori consacraţi ai filmului american. „Tributul dragostei”, va rula in programul viitor la Bulevard Palalace. Reginald Deny René Clair îl trimite pe Marcel Pagnol la şcoală Cont. din pag. I-a în scrisul lui Pagnol şi al majorităţii confraţilor săi, care s’au amestecat în această discuţie, este siguranţa lor şi uimitoarea lor ignoranţă a cinematografului. Pagnol ne spune textual: Filmul mut era arta de a imprima, a fixa şi a difuza pantomima. Filmul vorbitor este arta de a mipiiiiicv, uu ti 11,yi de - a difuza teatrul. Pentru a aprecia valoarea primei propoziţiuni, ajunge să vedem orice film mut de clasă onorabilă, realizat de la 1920 încoace, in afară, de câteva rare fragmente din Chaplin, nu se găseşte nicăeri o scenă de pantomimă. Formulând a doua propoziţia ne, Pagnol se pune în situaţia unui pictor bătrân care, descoperind existenţa unui aparat fotografic, declară că fotografia nu oferă nici un interes în sine şi că nu e bună decât pentru a reproduce tablourile pictate de el sau de confraţii săi. Dacă acest pictor ar spune că fotografia poate servi şi la reproducerea operelor de artă, am fi de acord. Dar când pretinde că obiectivul este incapabil de a reflecta direct imaginile lumii nu putem decât să deplorăm slăbiciunea competenţei sale sau să zâmbim de fantezia sa paradoxală. Marcel Pagnol e atât de incapabil de a concepe un spectacol care să nu fie legat de forma teatrală, încât nu poate conce-Ipe ca cineva să fie autor dacă nu se simte atras de scenă. El scrie : „E atât de uşor să fii autor, când vrei... Ei (autorii cinema- I tografici) ar putea găsi şase I franci pentru a cumpăra hârtie şi cerneală, şi de mai mult nu e inevoe peitru a scrie Berenice sau Mizantropul sau chiar o piesă obişnuită...” jT ■«« vntîmi amon I pa ni Siliplist. Şi apoi, ar fi insolent să-i obiectăm lui Pagnol însuşi că nici el, oricare ar fi talentele sale, n’a scris încă Bérénice sau Mizantropul ? Cât despre piesele obişnuite... Aici, sunt obligat să fac mărturisirea publică a imensei mele vanităţi. Am slăbiciunea de a crede că sunt autorul câtorva filme. Şi orbirea mea e atât de mare, încât sunt mai puţin supărat de a fi autorul anumitor din aceste filme decât aşi fi dacă mi-aşi vedea semnătura pe afişele majorităţii pieselor care sunt creiate în fiecare an pe scenele noastre. Prin aceasta nu vreu să spun că preţuesc filmele mele prea mult, dar că socotesc cel mai mare număr din aceste piese, lucruri sărace de tot. Dar, fără îndoială îmi lipseşte simţul teatrului”. In continuare, René Clair arată care este adevăratul caracter al cinematografului şi-l sfătuieşe pe Pagnol să facă întâi puţină şcoală, ca să înveţe noua sa profesiune şi pe urmă să facă teorie. Premiera de astăzi „Femeia cu milioane“ La Capitol şi Roxy Pe ecranele cinematografelor Capitol şi Roxy are loc astăzi premiera unei atractive producţii în care îşi vor face reapariţia două din cele mai glorioase vedete ale filmului german. Brigitte Helm şi Paul Wegener strălucesc în fruntea distribuţiei „Femei cu milioane” care va atrage fără îndoială un public numeros. SCENARIUL Gurt I. Braun, un apreciat autor de romane şi filme poliţiste, semnează scenariul acestui film care se relevă printr’o acţiune palpitantei, şi un tempo care ţine tot timpul încordată atenţia publicului. INTERPRETAREA Brigitte Helm intr’un rol peritate şi naturaleţe, va cuceri care îl interpretează cu since din nou aplauzele numeroşilor ei admiratori. Alături de celebra creatoare a Antineei apare marele tragedian Paul Wegenter, ale cărui vaste şi variate resurse repurtează în „Femeia cu milioane” un veritabil triumf. Protagoniştii sunt înconjuraţi de un ansamblu excelent din care fac pane actori consacraţi: Willy Eichberger, Otto Wallburg, Lissy Anna, Charlotte Serein. MUZICA Ilustraţia muzicala e semnată de Erich Plessow. REGIA Erich Engel, un cunoscut și apreciat regizor, a pus în scenă „Femeia cu milioane”, un film destinat să cunoască mare succes. Brigite Kelm Viaţa din nesigură a vedetelor Hollywood Gary Cooper vine piept gangsterilor. Cum a fost răpit Charlie Chaplin A. Desmorillon, un apreciat reporter francez reîntors dintr’o călătorie în A metrice, publică în ,,Lectures'' un reportaj asupra flottywood-ului. ,, Uzina visurilor‘‘, din rare extragem mai jos un carjatol. La sosirea mea la Hollywood, am fost asigurat că voiu vedea totul... afară de vedete. Irr realitate, aceasta nu e adevărat. E drept că, de câtva timp, intrarea în studiouri a devenit foarte dificilă. Dar Duminica, la Sania Monica, îlput ii vedea pe Will Rogers cală’ind un superipo'nou şi duj cfimlu şi la victorie echipa sa de polo. Mi s’au 'nidi' -t doar femeni plaje şi restaurante la modă săptămâna aceasta, unde puteţi vedea, cum am văzut eu la Arrowhead Hot Springs Hole) cele mai populare vedete: Ruth (.hatterton, William Powidl, Richard , Barthelmess. Pe Mae West am întâlnit-o la Hollywood Legion, în fine, ai norocul sa-ii primeşti hinch-ul la Assistance League din mâinile Jeannei Harlow care se execută în numele binefacerii. Şi întâlnirile neprevăzute ! La un colţ de stradă, un automobil luxos o transportă, pe Marlene Dietrich. După mine, mai curând caz, în extaz în faţa şoferului ei decât în faţa faimoasei vamp. Şoferii vedetelor se recrutează contr-o elită specială, care este, dacă pot spune astfel,*un fel de modernizare a cavalerismului. Şoferul este un veritabil cavaler, garda de corp (bodyguard) a doamnei. El trebue să ştie să mânuiască revolverul tot atât de bine ca volanul. Vedetele-bărbaţi,un Jackie Cooper, un George Raft, preferă să se înconjoare de detectivi particulari. Şeful poliţiei din Los Angeles, Roy E. Steckel şi directorul detectivilor, Haylor, ar putea face o frumoasă concurenţă autorilor de romane poliţiste dacă ar vrea să povestească numeroasele peripeţii ale războiului pe care-l duc bandiţii împotriva Hollywood-ului. Şefii bandelor de gangsteri sunt iniţiaţi asupra vieţii victimelor luide către vasta publicitate ce se face în jurul vedetelor. Reportagele asupra salariilor fabuloase ale regilor şi reginelor ecranului, asupra vilelor lor somptuoase, exercită fără îndoială o mare atracţie asupra bandiţilor. Reşedinţa lui Harold Lloyd este un veritabil castel în permanentă stare de asediu. Copiii lui ignoră plăcerile plimbărilor după propriul lor capriciu, fără a fi întovărăşiţi de oameni înarmaţi. Vastul domeniu este, ziua şi noaptea, cutreerat de detectivi. Aceste măsuri au fost înăsprite de la tragica aventură a copilului lui Lindbergh. Bilanţul sumelor câştigate de către răpitori anul trecut dovedeşte că nici o măsură nu este excesivă. . CharlesButterworth a trebuit să plătească pentru eliberarea sa 15.000 de dolari, Carmel Myers, 20.000, Zeppo Marx 35.000 şi Mac West a lăsat în mâinile bandiţilor 20.000 tip dolari şi toate bijuteriile ei. Iată circumstanţele unuia din aceste furturi. După terminarea unui film din viaţa gangsterilor, interpreţii principali au organizat o surprise, party, păstrându-şi costumele şi măştile cu care au jucat. După scurt timp mai multe per--goane mascate au pătruns în sala de mâncare . „Sus mâinile !“ Răspunsul fu o ilaritate generală. Toată lumea credea că e o glumă... de bun gust. Eroarea n’a durat, însă mult și asistența a fost nevoită să-şi golească buzunarele... Dar gangsterii n au totdeauna o muncă ușoară de îndeplinit, când e vorba de stări. Intr’un rând ei i-au cerut printr’o scrisoare lui Gary Cooper five grand (cinci bilete). Artistul nu s’a gândit nici-un moment să se execute. Intr’o noapte a fost trezit, din somn de către soneria telefonului: „Venim să luăm banii ! Five grand sau moartea !“ „AII right !‘‘ răspunse Gary. Apoi el telefona unui prieten şi poliţiei1. Prietenul sosi primul. înarmat cu un revolver, el se ascunse în dosul colonadelor de la intrarea vilei. După câteva minute, un automobil opri la poartă şi trei bandiţi au coborât liniştiţi. In faţa porţilor fură primiţi de stăpânul casei, îndreptând un browning asupra Iov. Gary declară cu un ton energic : ,•Plecaţi cât mai repede ! Un singur gest stâng nou şi trag. Aţi înţeles Apariţia prietenului făcu restul. Vizitatorii indezirabili precară, dezamăgiţi. Cinci minute mai târziu sosi poliţia, cu automobile blindate, reflectoare şi mitraliere... Rezistenţa energică şi organizată a vedetelor a făcut ca veniturile gangsterilor să scadă sensibil Totuşi, ei izbutesc încă să dea câteva lovituri de maestru, cum a fost, de pildă, răpirea lui Charlie Chaplin. Intr- o noapte, după ce a condus-o acasă pe Faulette Goddard, vedeta noului său film, Chariot ,se întorcea liniştit, când maşina lui trebui să oprească din cauza a două maşini care veneau din direcţia opusă într’un mers neregulat. Ajunse lângă mașina lu', automobilele opriră și ele. In câteva clipe Chaplin fu luat pe sus și condus într’un loc secret. A doua zi Chariot nu ezită să ceară telefonic avocatului său suma de răscumpărare cerută de bandiți. Eliberat, Charlie a făcut apel la câțiva detectiv, care n’au dat însă de urmele răpitorilor. Şi atât el cât şi Paulette Goddard sunt de-atunci în permanenţă supravegheaţi de detectivi. Jean II«Il». O societate de producţie îşi asigură interpreţii contra accidentelor Marea companie americană Warner Bros a montat, recent, una din cele mai fastuoase superoperete. E vorba de turnarea filmului intitulat :„Gold-diggers’“, — („Parada aurului’“), — ce a obţinut un neasemuit succes şi al carei ecou a străbătut până la noi. Or, pentru întocmirea acestui film de vaste proporţii producătorii au mobilizat acele „grile ‘ cari fac fala America*, — alergând cinei sute dintre ele î' urma unui sever concurs, — şi cincizeci de dansatoare d'n cele mai vestite, — în afara artiştilor angajaţi şi a vedetelor Toate aceste „girls’“ şi toate dansatoarele au cerut să fie asigurate şi fima cinematografică americană a plătit, — numai pentru asigurarea picioarelor, — o sumă globală însemnată, reprezentând asigurarea a cincizeci de perechi de picioare, — cami în cazul unui accident general, ar primi o compensaţie de cine sute milioane dolari. Deci, fiecare picior ar fi asigurat în caz de accident, — (socotind bine’nţeles că un picior de ,,girls“’ nu valorează nimic fără celalt) — pentru o sumă care în monetă românească s’ar urca la aproxanatv zece milioane lei. Bine’nţeles, asigurarea a durait pe toată durata repetiţiilor „paradei aurului“*, — sau „Gold-Diggers 1933“ cum i se spune în America. Din fericire, nici o „girls*“ nu a avut vre-un accident. Aşa că lucrul s’a sfârşit cu plata importantei sume de către societatea de filme, — şi fiecare a fost mulţumit, dansatoarele cari, cu prilejul filmului „Parada aurului’“ („Gold- Doggers 1933’“) au primit cea mai strălucită consacrare, producătorii cari, în schimbul marilor lor sacrificii au primit aplauzele, tuturor, și, firește, societatea de asigurare,care a primit rotunda sumă în dolari pentru paza de primejdie a celor mai scumpe picioare... II Mârfişoare ori Milion nu sosit modele noi, pentru orice pungă. De aur, argint şi imi- I ■jsr'*g& "TOW *^|y raţiuni fine, la I A. A CALEA GRIVIŢEI 10? ■ Pânzăria Elveţiană WILHELM TELL singurul proprietar F. BLUMER 8, Strada Colţei 8 Asortiment complect de albituri bane de bumbac şi olandă, linou, batist de olanda toate lăţimile până la 270 cm. ^ _ Zefiruri. Poplinuri pentru cămăşi şi pyjamale. Garnituri de olanda cu şi fără aiur pentru ceai şi masă. Prosoape, stepe, cârpe de spălat şi praf, nanghin, pânză pentru saltele, transperante, filtre. Renumitele mătăsuri „Sighişoara“ garantat naturale toate articole cu preţuri convenabile şi fixe. — Casaa veche şi delucredere - PffîgMitdijuimdtyMidtfi CAPITOL. — Femeia cu milioane cu Brigitte Helm. SELECT. — „Broadway iubeşte” cu Mary Brian şi Leo Carillo. BULEVARD PALACE. — Trei nopţi din dragoste cu Nancy Caroll şi Cary Grant. FEMINA. — Aeroportul central cu Richard Barthelmiss şi Sally Enders. CORSO. — Dragoste dincolo de mormânt cu Norma Shearer şi Frederik March. (Versiune germană). TRIANON. — Tinereţea ta e viaţa ca Joseph Schmidt, Lilianne Dietz şi Szőke Szakáll şi jurnal. REGAL. — Bonsoir Viena (Good-night Viena cu Jack Buchanan. RIO. — Legile Inimei cu Silvia Sidney şi George Raît. ROXY. — Femeia cu milioane cu Brigitte Helm. VOX. — Trei şi una cu Myriam Hopkins, Garry Cooper şi Frederik Marcu şi compania C. Toneanu. e~ FORUM. _ Strada 42 cu Bébé Daniels, Warner Baxter, jurnal şi complectare. BIZANTIN. — Contea de Monte- Christo ca Brigitte Helm, Lucie English şi Rudolf Foerster. IRIS. — Un cântec pentru tine cu Jan Kiepura şi Buze de fecioară cu Dolly Haas. MARNA. — Castelul din Basme cu ■ Liane Haid şi Serenada Torţelor cu Caludette Colbert. OMNIA. — Cavalcada cu Clive Brook şi Judecătorul Mascat cu George O’Brien. IJDO. — Divorţ cu orice preţ cu Ivan Petrovici şi Fete care dispar fără urmă. VOLTA BUZEŞTI. — Victor şi Victoria cu Herman Thimig şi Renatte Mueller şi Floarea din Lugano cu Magda. Schneider. MARCONI. — Jenny Frisco, jurnal, comedie şi comp. de reviste Pizone. TOMIS. — Jennie Gerhart cu Sylvia Sidney, jurnal şi completare. IZBANDA. *— Dama de la Maxim cu Florelle şi Andre Lelaur şi De dragul său va fi cinstită cu Gustav Froelich şi Nora Gregor. IMPERIAL. — Când cerul şi marea se întâlnesc cu John Barrymore şi seara trupa de reviste. SPLENDID. — Serenada Torţelor cu Claudette Colbert şi Ricardo Cortez, şi Ninon cu Meg Lemonnier. ODEON. — Dragostea ignorează Legile cu Irene Dunne şi Theodor et. comp., cu Raimu şi Albert Prejan. AMERICAN. — Vraja trupului cu Wallace Beery şi Ricardo Cortez şi Refugiaţii cu Hans Albers şi Kaethe de Nagy. RAHOVA. — Cântecul Bosforului cu Gustav Froehlich şi Mary soldat cu Anny Ondra şi Werner Fuetterer. ROATA LUMII. — Războiul Valsului cu Renatte Müller şi Willy Fritch şi Inimii) Frânte cu copilul minune Dickie Moore. MILANO. — Cântecul Soarelui cu Lauria Volpi şi Aghiotantul Alteţei Sale cu Vlasta Burian. FRANKLIN. — Bey tu l’amore şi Serenada tzigana cu Grazia del Rio. EDISON. — Pentru dragoste şi onoare cu Ken Maynard şi Casa Durerii cu Mae Marsch. EPISCOPIE. — Sburători sacrificaţi cu Pat O'Brien şi Das Lied ilst aus cu Liane Haid şi Wolly Forst. ATENEUL GOLESCU. — Dragoste de Huzar cu Fritz Schulz şi Un viscer albastru cu Martha Eggerth şi Herman Thimig. KISELEFF. — Dragoste dincolo de mormânt cu Frederick Marsch şi Norma Shearer şi Pasiune cu Odette Fiorello. PACHE (Str. Mătăsari). — Lucie câştigă lozul cel mare cu Lucie English Văduvul vesel cu Fritz Hampers. LIA. — Ramon Novaro în Nopţi Egiptene şi Gol Puşcă cu George Milton. CITY. — In umbra fericirei cu John Boles şi Irenne Dunne, şi L’Homme a PHispano cu Jean Murat şi Marie Bell. MODEL. — Regele Ţiganilor cu José Mojica şi Şase ore de trăit cu Warner Baxter şi John Boles. CAROL. — F. P. 1 nu răspunde şi trupa Georgescu-Iaşi. RADIO Miercuri 28 FEBRUARIE 1934 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 323 kHz. 1375 m. HADIO-ROM ANI A 20 kw. 160 kHz. 13. Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prănz (plăci). Uvertură la Aida de Verdi, Intermezzo din Palate de lenocavallo, executate de orchestra simfonică din Milano, dirijată de Antonio Guarnieri (H); Uranus din suita Plantele de Holst, executată de orch. simfonică din Londra dirijată de Gustav Holst (C); Cantabile de Cesar Cui, Meditaţie din Thais de Massenet, exectuate la violoncel de Arnold Foldesy (H) .Fantezie din Turandot de Puccini, executată de orch. Operei Regale. Covent Garden (H.M.V.): Un supeu la Suppé, potpuriu de Morena, executat de orch. Odeon (O). 14: Radio Jurnal. 14.20: Muzică ușoară (plăci). 18: Orchestra Radio: Cherubini: Uvertură la opera Medea. Delibes: Suită de balet di la Sylvia. Verdi: Fantezie din Don Carlos. Joh Strauss: Viaţă de artist vals. 19: Radio Jurnal. 19.15: Orchestra Radio; Leo Fall: Potpuriu din opereta Divorţata; Dvorak: Dansslav No. 14. Ceaikovsky: Melodie; Gh. Diniicu: Garofilţa-potpuriu naţional; Massenet: Meditaţiedin Thais (solo violină: D. Teodoru); A. Mendelssohn: Marşul războinic al Preotului din Athalia. UNIVERSITATEA RADIO Istorie: 20: P. P. Panaitescu: O scrisoare necunoscută a lui Ştefan cel Mare. 20.20: Muzică vocală (plăci). Ştiinţă . 20.45: Enric Oteteleşanu:: Cronica ştiinţifică. 21: D-na Cella Delavrancea.Lahovce. ry (piano): Beethoven: So-nata op. 10 No. 3; Chopin: Nocturne; Chopin: 2 Mazurci. 21.45: D-na Ritta Stern.canto: Două arii vechi; Chansson:La colibri; Fauré: Secretul; Debussy: Clopotele; Biancihni; Toamna; Bianchini: Canzonetă veneţiană. Viaţa culturală străină. . .22: Al. Marin: Un naturalist, italian în Carpaţi) la 1786. 22.15: Muzică de cameră: Da na L. Popovici-Pretorian pian) şi Josph Thaler (violoncel). Beethoven: Sonata ( la major. 22.45: Radio Jurnal. 23: Transmisiune de muzică de la restaurantul Cina. Informaţiuni Balul Internatului are loc joi 1 Martie la Cercul Miliar şi Se va bucura ca în toţi ani de succes. Jazz-ul Corologos-Gon şi numeroase surprize. , Toată lumea elegantă îşi dă întâlnire în fiecare seară în localul familiar SAN - REMO (piaţa Mihai Viteazu) unde se poate petrece plăcut cu un preţ convenabil. Orcestra Jazz. Reininger-Luca maestru Cialac cântecel naționale precum și diseurul Titi Botez delectează/fie distinşii vizitatori.^ _