Rampa, martie 1935 (Anul 18, nr. 5140-5167)
1935-03-01 / nr. 5140
Pe ecranele cinematografelor Capitol şi Roxy are loc astăzi premiera uneia din cele mai mari producţii americane ale anului. E vorba de filmul „Bengali” (Lives of a Bengal Lancer), a cărui realizare a durat patru ani şi care rulează actualmente în străinătate, cu un succes imens. Critica străină e entuziasmată de acest film consacrat dragostei de patrie, eroismului şi sacrificiului. SCENARIUL e adaptat după un roman de F. Yeats-Brown. Acţiunea se petrece în India, în această ţară plină de farmec, pitoresc şi mister. Eroii acestui film magnific sunt lăncierii bengalezi, ostaşi englezi însărcinaţi cu paza ordinei în India. SUBIECTUL ne povesteşte aventurile a trei ofiţeri din Regimentul 4*de lăncieri din Bengal. Aceste aventuri se desfăşoară în cadrul impresionant al luptelor dintre armata engleză şi indigeni. Departe, foarte departe noi, în ţinuturile învăluite mister ale Indiei, cântate Marco Polo şi de alţi călători vestiţi. Anglia de astăzi întreţine o oaste mică, dar puternică... Sunt legendarii lăncieri din Bencal, paznicii ordinei in muntii Himalaia, grăniceri devotaţi până la moarte Britaniei. Prinţii indieni, deşi pe faţă sunt prietenii şi aliaţii Angliei, nu sunt întotdeauna sinceri. Adesea ei pun la cale mişcări împotriva stăpânirei, mici rebeliuni, războaie de „guerilla''. Civilizaţia n’a pătruns in toate regiunile ţării. Calcutta, Bombay, Madras şi Delhi, metropolele guvernamentale, fac un contrast puternic cu provinciile de lângă munjii Himalaia. Pentru a realiza filmul „Bengal” a trebuit sa se organizeze o adevărată expeditiune. Protejaţi de lăncierii bengalezi, cari dealtfel joacă un rol foarte important în film, trupa cinematografică a pătruns, în locurile cele mai sălbatece ale trecătoarei Khyber, singura cale de comunicaţie între ţinuturile mongole şi India prin upo uroil de naintate ale munţilor Himalaia. INTERPRETAREA Rolurile celor trei ofiţeri sunt interpretate de Gary Cooper, Franchot Tone și Richard Cromwell. In alte roluri apar: Sir Guy Standing, Kathleen Burke, „femeia panteră”, Monte Blue, C. Aubrey-Smith. REGIA e semnată de Henry Hathaway care a izbutit să termine acest film după paru ani de lucru, început de Ernst Sclxoedsack în India, unde sunt turnate toate exterioarele. • I Premiera de astăzi „Bengal“ la Capitol și Roly de de de 7 Gary Cooper ! PE ECRANELE NOASTRE Premiera filmului „Femei Femei... Femei...” la Trianon Cinematograful „Trianon” oferă spectatorilor o mare surpriză: premiera unei fastuoase reviste, despre care e suficient să spunem, că întrece celelalte doua cari ne-au fost prezentate anterior: „Wonder Bar” și „Iarodisul Dragostei”. Este vorba de filmul „Dames", care e prezentat la noi sub numele de „Femei... Femei, Femei”. In noul film e vorba de un milionar foarte aspru în raporturile sale cu alții, dar care într o noapte se îmbată și cade în mrejele unei „Căutătoare de aur”. Busby Berkeley, care a regisat dansurile şi scenele de ansamblu din „Strada 42”, „Căutătoarele de aur”, „Paradisul Dragostei”, „Barul minune”, s-a întrecut pe sine însuşi în „Dames". Câteva balete sunt pur şi simplu uluitoare prin virtuozitatea lor. Apoi, două dansuri minunate pe cât de noui, pe atât de fantastice, dintre cari unul e executat de Ruby Keeller. Pe de altă parte, partitura muzicală, semnată de aceiași autori cari au adus casei Warner Bros First National, renumele de stăpâna melodiei, va cuceri pe amatorii de muzică. Interpretarea nu e nici ea mai prejos, deoarece Joan Blondeil, Ruby Keeller, Hugh Herbert şi Zasu Pitts stau in fruntea distribuţiei, în care figurează 100 de staruri celebre din Hollywood şi 10.000 de balerine selecţionate dintre cele mai frumoase re rduri şi contribue la mei din America, succes al acestui film. Magda Schneller in útimul ei film la 81. Palace Magda Schneider, graţioasa vedetă a atâtor filme pline de antren, într o nouă comede, iată o atracţie incontestabilă. Delicioasa ingenuă care, de la primul ei film „Alo, legătura greşită” şi până azi a făcut una din cele mai frumoase cariere în cinematograful european, cucerind simpatia marelui public şi elasându-se printre cele mai iubite vedete, reapare acum în „O fată străbate lumea”, un film plin de fantezie de ritm şi armonie. „O fată străbate lumea” ne povesteşte aventurile delicioasei Magda Schneider, mai graţioasă şi mai cuceritoare ca oricând. Secondată de doi actori simpatici, Harald Paulsen şi Theo Lingen, al căror humor ne este cunoscut din numeroase filme, Magda Schneider are o nouă apariţie de farmec şi exuberanţă. Talentul ei delicat se manifestă de astădată în condiţiuni deosebit de avantajoase sub mâna sigură a regisorului Georg Jacoby, realizatorul „Sylviei”. ! ! „Baronul de Maus“ la Regal La Regal a avut loc dri premiera filmului „Baronul de Neuhaus”, o fastuoasă producţie realizată de Gustav Ucickicz, Victor de Kowa şi Käthe de Nagy, vedetele acestui film amuzant, realizat după o piesă de Stephan Kamarl. Lola Chinei, Hans Moser şi Chrise Mardayn apare în alte marele VIITOARELE PREMIERE Sylvia Sidney reapare in „Refugiul“ LT ! Sylvia Sidney este considerată la Hollywood drept tipul specific al teraeei exotice. In :primul rând, Sylvia nu. este ondă și excesiv de eveită, în anul ,,girls’elor americane. ylvia este brună, cu reflexe roşcate şi, deşi sveltă, formele ei sunt foarte rotunde... Specialiştii afirmă că are cei mai frumoşi sâni din Holywood. • Apoi, Sylvia Sidney nu este o americană de sânge pur. Părinţii ei sunt emigranţi din Basarabia. Este drept că Sylvia s-a născut la New-York; ea a păstrat totuşi trăsăturile caracteristice ale depărtatului ţinut în care s-au născut şi au trăit strămoşii. Pielea ei este albă, foarte albă, făcând un contrast viu cu părul brun, întunecat, cu scânteeri de văpaie. Ochii îi sunt verzui, cu licăriri albastre întocmai ca oceanul care oglindeşte în apele sale verzi, cerul albastru. In America, unde tipul „standard” de femee este blondă, Sylvia Sidney este o apariţie cu drept cuvânt exotică. Şi din această cauză i s’a încredinţat adesea roluri de per■,cingli de altă rasă. Astfel, în „Butterfly”, Sylvia Sidney a fost o autentică japoneză. A fost suficient să i se schimbe coafura, să i se îmbrace tradiţionalul kimono al geishelor, ca să se dea iluzia că este o fiică din ţara Crizantemelor. Câteva trăsături meşteşugite cu creionul dermatografic în jurul ochilor, au completat iluzia. Pentru foarte mulţi Sylvia Sidney va rămâne drăgălaşa Cho-Cho-San, nefericita doamnă Buterfly, victima frumosului ofiţer de marină alb. » Acum o vom revedea în rolul unei indiene din „Behold my Wife” (Refugiul). Nu este vorba aici de o fiică a Indiei Maharadjahilor, deşi desigur că Sylviei Sidney i-ar sta bine și un astfel de rol. In noul film al lui Schulbreg, basarabeanca încarnează o „Piele Roșie”, o fiică a preriilor din Arizona.* Bruna vedetă pe care am văzut-o pentru prima dată în rolul unei tinere americane din filmul lui Sternberg „Tragedia Americană”, care a interpretat de-atunci, cu egal talent, cele mai diverse roluri, este astăzi după o carieră de trei ani, una din cele mai populare artiste ale cinematografului. O prezenare mai amănunțită a Sylviei Sidney este inutilă. RAMPA3 Cariera americană a lui Charles Boyer Charles Boyer turnează actualmente pentru Walter Wanger (producătorul filmului „Regina Christina“) un film intitulat „Lume particulară“. Regisorul este Gregory La Cava. Wanger anunță că după acest film Boyer va fi vedeta unui film de atmosferă chineză, „Shanghai“. Versiunea engleză a filmului „La Bataille“, cu Boyer și Merle Oberon, rulează cu mare succes în Statele Unite subt titlul „Furtună în Orient“. Charles Boyer va turna, între timp, și un film cu Katharine Hepburn. . j6SiâSSiWârSzstr^-' Charles Boyer —----------ou o----------- Benee Lefevre regisor Renée Lefyre, cunoscutul artist fran cez, va debuta ca regizor punând în scenă un film după un scenariu de Riere, „La Femme que J’ai trouvée“. Cronica literară Continuare in pan, ale unei poveşti (episodul Marcu-Ramees-Laura), cartea lâncezește Dar ritmul se precipită brusc în unele scurte tablouri de o lapidară vigoare, foarte acute, foarte dense. Micul episod Hilda—Egon (pag. 106—114) este incandescent în bruschețea lui. Remarcabil de asemeni capitolul cuceririi Matildei, scurtă dramă sexuală în cinci pagini. Sunt „piese detaşabile”, fragmente care ar putea fi scoase din carte şi prezentate în parte, căci rotiţele lor nu se angrenează deloc. Şi totuşi câte din aceste prea sumare evocări, nu ne lasă un gust de nelinişte şi de aşteptare ? Am vrea ca ne apropiem de prea repede uitatul Peter Altenberg, de docila Hilda, de Peter Hille, de Egon, de Alfons Petzold — umbre pe care cartea d-lui Bonciu le detaşează brusc din vis, aruncând asupră-le o subită pată de lumină prea necruţătoare în graba trecerii ei. Un romancier nu-şi extermină eroii cu o atât de indiferentă facilitate. D. Bonciu ridică în fuga acestor pagini de jurnal câteva fantome neliniştitoare, dac le redă uitării, lăsându-ne cu prea multe întrebări nedeslegate-D. Bonciu nu-şi construeşte cartea. Nu ştie, nu vrea sau nu-l interesează. Totuş sunt în „Bagaj’ certe indicii pentru o vocaţie de scriitor epic. E în primul rând un simţ concret al gesturilor, al mişcărilor. Scrisul său are pe alocuri o precizare plastică, cuprinde şi exprimă fizic un moment oarecare. „..„şi-a rezimat spinarea de gard şi a murit în picioare, cu stânga în dreptul inimii, iar cu dreapta încleştată pe mânerul de argint al bastonului, pe care l-a frânt o secundă mai târziu cu greutatea trupului, în clipa prăbuşirii (pag. 24). Notaţia aceasta este concretă, are relief şi duritate. E curios poate, dar în ciuda manierei sale lirice şi în ciuda simpatiei sale pentru absurd şi fantastic, d. Bonciu scrie pe alocuri cu o viguroasă precizie sensorială şi cu o foarte exersată ureche pentru nuanţe. *Şi-a desprins butonii rochiţei, începând de la tivul de jos, cu o singură mişcare râpâită, cu ploaia scurtă de mărgele risipite pe parchet... (pag. 84—85). Rareori, o senzaţie auditivă este prinsă aşa de direct, aşa de just. Aceste calităţi de expresie se organizează uneori în portret, desenând cu nu ştiu ce forţă vizuală o figură de erou sau eroină, din care nu lipseşte linia burlească, linia de şarjă şi satiră, dar nu lipseşte mai ales senzaţia irevocabila a vieţii. Iat’o pe Matilda : „Era mare, bolnăvicioasă, cu părul spălăcit, făcut coc, pe creştet, dintr’o codiţă încolăcită şi subţire ca de şoarec, cu un cap pătrat şi un nas de clovn, butuciinos, cu nările în vânt, tăiate parcă din două bucăţele de întuneric. „Privirea ochilor ei de peşte fiert era ştearsă. Buzele groase, lăsau să i se întrevadă lopetele dinţilor albi, puternici şi rari (pag. 121). * Inegală. — .şi am arătat de ce -i cartea d-lui H. Bonciu are anumite pagini excepţionale : sunt paginile dedicate iubirii fizice. Mi-e greu să citez. Mă tem că izolate într’un articol de Critică aceste pasagii şi-ar pierde forţa lor de sumbră sensualitate. Mă tem că l-ar putea deruta pe lector, păcălindu-1 cu o trivialitate ce in carte nu există. E deajunssă spun că numai în Lawrence am găsit astfel de evocări ale actului e moros, evocări păstrând paria în cuvinte flăcările mitului. Sunt câteva femei în „Bagaj” şi toate trăesc într’altfel, cu altă tensiune în alt vârtej sensorial, prezenţa masculului. Dar e în scrisul d-lui Bonciu o închinare spre grotesc, ce adaugă acestor pagini un depărtat rânjet tragic. Supărătoare prin superstiţii tehnice şi procedee moderniste, Bagaj e o lectură ce oboseşte prin intenţiile sale pirandeliene, de disociere, de psihologism, de dedublare. Socotesc întreagă această parte a operei, complect caducă Dar cartea are lucruri de înaltă calitate, iar d. H. Bonciu e un scriitor cu posibilităţi mari. Mihail Sebastian P. S. — I-am fi fost recunoscători d-lui Pr. Bonciu, dacă ne-ar fi spus cine este acel Egon Schiele, care semnează cele câteva admirabile schiţe şi desenuri ce însoţesc cartea. Sunt unele imagini halucinante de vis, între catastrofă şi grotesc. I l-a „PULBERE“ de ROSAMOND LEHMANN Scriitoarea engleză s-a coborit în lumea atât de capricioasă şi de ciudată a fetelor unui pension englez. Ea ne descrie în „Pulbere” cum trăesc şi cum iubesc fetele britanice. Intre câteva cupluri de îndrăgostiţi, se află şi perechea stranie a două fete cari cultivă amorul vinovat. Rosamond Lehmann e neîntrecută în a ne zugrăvi drama dragostelor sfâşietoare dintre fetele şi tinerii societăţii engleze. Ea este mai ales neîntrecută în a ne zugrăvi drama dragostei damnate dintre cele doua fete. „Pulbere”, ascunde aşadar, sub titlul ei anodin, una din cele mai zguduitoare cărţi de dragoste din câte a creat literatura ultimelor decenii. (Poossif) MARELE TURNEU „Cărăbuş*" Direcţia C. Tănase PENTRU JUBILEUL DE 38 ANI DE TEATRU al Directorului Companiei Cărăbuş iuti Patronajul Majestăţii Sale Regeslui Coral al 11-a se va juca celebra operetă LA CALUL BALAN (IM WEISSEN ROESSL) operetă în două acte şi 20 tablouri de Müller şi muzica de Benatzki versiune românească de N. KIRIŢESCU. Cel mai mare succes. Această operetă s’a jucat ani întregi la Berlin, Londra, Paris, Viena, etc, şi acum în Bucureşti cu un succes enorm. Apare pentru prima oară înansamblu VIOREL CHICIDEANU, prim tenor la Opera Română, OLGA SOLOMONEANU, primadonă de la Opera Română, AL GIUGARIU, LOULOU SAVU, JOUJOU PAVELESCU, MARIOARA GLODARIU, RICA MARTINESCU, TANTI GRIGORIU, RADU POPEA, M. MILIAN, GLODARIU, N ROMAN, NILNESCU, TRESTIAN, MIREA, etc. Ansamblu 120 persoane și neteda TyrolezaRmrelly care a jucat în această operetă la Berlin, Londra, Paris şi acum la Bucureşti. Mare balet sub conducerea D-nei FLORIA CAPSALI şi CLARK NICOLS. Decoruri originale cari vor orna sala în stil aşa cura s’a jucat şi la Bucureşti Orchestra 20 persoane sub conducerea maestrului GH. DENDRINO. ITINERARIU LUNA MARTIE Vineri 1, CONSTANŢA Sâmbătă 2, BRAILA Duminică 3, GALAŢI matineu Luni 4, BARLAD Marţi 5, CHISINAU Miercuri 6, BĂLŢI Joi 7, IAŞI Vineri 8, IAŞI Sâmbătă 9, CERNĂUŢI Duminică 10, CERNĂUŢI, matineu Luni 11, BOTOŞANI Munti 12, ROMAN Miercuri 13, BACAU Joi 14, BUZĂU Vineri 15, VASLUI Sâmbătă 16, FOCŞANI Duminică 17, PLOEŞTI matineu Luni 18, GIURGUU Marţi 19, TARGOVISTE Miercuri 20, CÂMPULUNG Joi 21, T.MĂGURELE Vineri 22, CARACAL Sâmbătă 23 CRAIOVA Duminică 24, CRAIOVA matineu Luni 25, R.VALCEA Marţi 26, MEDIAŞ Miercuri 27, BRAŞOV Joi 28, BRAŞOV Vineri 29, SIGHIŞOARA Sâmbătă 30, STETU Duminică 31, SIBIU matineu LUNA APRILIE Luni 1, ORAŞTIE Marţi 2, PETROŞANI Miercuri 3, DEVA Joi 4, ALBA-IULIA Vineri 5, TG.-MUREŞ Sâmbătă 6, CLUJ Duminică 7, CLUJ matineu Luni 8, BISTRIŢA Marţi 9, DEJ Miercuri 10, BAIA MARE Joi 11, SATU MARE Vineri 12, ORADEA Sâmbătă 13, ORADEA Duminică 14, ARAD matineu Luni 15, TIMIŞOARA Marţi 16, REŞIŢA Miercuri 17, LUGOJ Joi 18, T.SEVERIN Vineri 19, TG.-JIU Sâmbătă 20, PITEŞTI Duminică 21, PLOEŞTI matineu COMBATEŢI PREVENIŢI făcând fricţiuni şi gargare zilnice numiai cu IAN“• FMNZBRtffliTWffl • V vremea de faţă, când sănătatea noastră este expusă la răceli, gripă, dureri reumatice şi nevralgii, sunt nepreţuite serviciile ce le aduce renumitul şi cel mai bun remediu DIANA FRANZBRANNTWEIN j Sfătuim onor, publicul consumator să nu se lase indus în eroare de reclamele unor surogate şi să refuze cumpărarea lor. DIANA FRANZBRANNTWEIN este singurul remediu pe bază de menthol şi alte materii prime de mare efect contra Gripei, Răcelei, Nevralgiilor de tot felul DE VANZAREE LA FARMACII ŞI DROGUERII Corsete, Soutiene cu material propriu sau al clientului execută specialistă din Berlin, cu preţuri convenabile. Doamna CLARISSE B Aal Fache 30 (parter stânga) 1 35^ $?&“•' v Mărţişoare vizitaţi marea expoziţie, în aur, argnt şi doubleuri fine, pentru orice pungă, mai eftici ca oriunde numai la PAX Calea Griviţei 107 UNDE? SPLENDIDELE MARŢIŞOARE PRECUM LE-AŢI VISAT TOŢIANU CU PREŢ EXTREM DE EFTIN LE GĂSIŢI AZI LA E S ANU BREZOIANU 12 Dr. Sandu Lieblich Boli interne, nervoase şi sifilis STR. FRANKLIN 7 (parter) Telefon 41707. Consultaţii 8-12 a. m. 7-8 p. m DANCING RARL Şerban Vodă 18 RAHA-POPPY Celebra dansatoare de la Opera din Viena JEAN MOSCOPOL cântă ultimele succese Orchestra compozitorului ELLY ROMAN Academia liberă de Desemn si Pictură BELGA845 „PORTRET - NUD - FLORE Informaţiuni la D-na KOENIG, Librăria HERTZ, Calea Victoriei 5. I ....V'-'- . . . ■mi............mm..... 11 i ~i i nmn..mini »iii—i imn—i imn uimii .....nmi femeia și moda Pălării In primăvara aceasta fantesia are o deosebită importanță *v!n materie demodele. Nicio pălărie nu seamănă cu cealaltă, singura înrudire între ele este acel „nu știu ce“ care dă oricărui model linia de nou care se duce. Suntem departe de cloşurile mici şi universale, de bereta unanimă. Desedantele uniformităţi, cari plăceau atât de mult în trecut, fac oroare azi. Pentru fiecare cap pălăria linia, garnitura personală. Acesta pare să fie cuvântul de ordine al marilor creatori de modele (şi exigenţa secretă a celor mai elegante, cliente). Dacă formele sunt multiple şi personale nu ne rămâne decât un cuvânt asupra materialelor de întrebuinţat. De curând şi-a făcut apariţia in modă un nou venit „cristalul“. Sub acest nume care îl placă dealtfel apare sticla lucrată, transformată într-un ţesut strălucitor, diamantat şi transparent. II vom purta. Alături de cristal apare „paiul de cellophane“ negru şi lucitor, ca un ţesut paietat căruia îi seamănă de altfel mult. E primul care va cunoaşte succesul, succes ce îi va dărui însă o moarte pretimpurie probabil, căci orice lucru prea mult văzut şi purtat e sortit, nu numai in modă pieirei. Satinul forestier mai puţin răspândit, va fi mai mult apreciat. După cum indică numele dealtfel, el aminteşte scoarţa copacilor. Şi pentru că suntem la capitolul intitulat material trebue să pomenesc de panamaua „de hârtie“. Tot atât de frumoasă ca şi panamaua veritabilă, revelaţie a sezonului de vară. Dintre cele vechi paiul picat va fi apreciat şi în anul acesta. MIREILLE vârful nasului, începeţi cu bărbia; nasul mult mai gras decât restul obrasului trebue pudrat mai uşor. Nu frecaţi puful, bateţi-l uşor. Nu pudraţi pleoapele, pudraţi insă Întotdeauna gâtul, întrebuinţaţi o pudră foarte fină. Sfaturile Catemei Voi ce vă pudraţi toată ziua cunoaşteţi arta de-a vă pudra? Ştergeţi mai Întâi foarte bine obrazul de cremă. Pudraţi apoi obrazul cu un strat de pudră mult mai deschis ca pielea. După câteva minute ştergeţi-0 cu o perie speciala. Aplicaţi apoi un al doilea strat de pudră mult mai închis ca primul. Nu începeţi niciodată pudratul cu Viaţa mondenă — Casa Ostăşească a Reg. IV Lunia Ilfov No. 21 a organizat un bal care are loc Sâmbătă 2 Martie a. c. doi, orele 21 până la ora 0 dimineaţa în saloanele Cercului Subofiţerilor din str. Uranus No. 6. Sac. „Viitorul” organizează Balul Mărţişorului în seara de Sâmbătă 2 Martie 1935 în saloanele „Barascheum”. marţişoare cu noroc numai la : Magazinele „MONOPOL“ Alfa Modă BUCUREŞTI Centrala detail: Str. Şelari 28. Sucursala detail: B-dul Elisabeta X. ROMANIA CORPUL PORTĂREILOR Trib. Ilfov PUBLICAŢIUNE No. 10684 In baza adresei No. 19 din 1935, a comisiei Arbitrale de pe lângă Trib. Ilfov, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 15 Martie 1935, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publica în Bucureşti, Calea Victoriei No. 105, averea mobilă urmărită a Soc. An. Română Comercia, Industria de mobile Aradul, care se compune din 14 bucăţi şifonier triplu de nuc şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. I. Rudberg, Şeful Portăreilor, Nedescifrabil Secretar, Nedescifrabi