Rampa, februarie 1936 (Anul 19, nr. 5414-5438)
1936-02-01 / nr. 5414
r Premiera de astăzi Broadway Melody 1936 cu Eleanor Powell la cinematograful Scala Cinematograful Scala prezintă azi premiera celei mai grandioase reviste cinematografice realizate până în prezent. „Broadway Melody 1936”, ca şi excelentul film-revistă căruia i-a împrumutat numele trefrişează complect genul, introducând o mulţime de inovaţii şi trouvaille-uri de suavă prospeţime şi bun gust. Roy del Ruth, realizatorul celor mai mari succese revuistice ale ecranului, a pus în scenă acest extraordinar film Metro. Goldwyn. SUBIECTUL Lilian Brent, o văduvă bogată, îi oferă lui Bob Gordon, cunoscutul autor şi director de teatru de pe Broadway, să-i finanţeze revista „Ritmul Broadway-ului“. Reporterul Keeler află asta de la Snoop, mâna lui dreaptă, şi publică un articol, după urma căruia se alege cu o palmă de la Gordon. Irene Foster, o veche dragoste de a lui Gordon, a venit la New- York, cu speranţa că va obţine un angajament. Nu s’au văzut de cinci ani. Şi, natural Bob n’o recunoaşte. Când află însă că a fost la el, dă ordin d-rei Kitty Corbett, secretara lui, s’o caute. Dar New-York-ul e mare. Kitty, în disperarea ei, se adresează lui Snoop care, bineînţeles, îl pune pe Keeler în curent. Iată o ocazie să se răsbune. Urmează un nou articol injurios şi din nou Keeler primeşte de la Cordon o mică corecţie. Premiera revistei nu s’a fixat, din cauză că trupa nu are vedetă. Pe Irene nu vrea Gordon s‘o angajeze. N’are încredere în talentul ei. Iar propunerea Lillianei de a-i da ei rolul principal, nu-i surâde deloc. 1-1 promite totuși, dacă până în două săptămâni nu va găsi o vedetă. In acest scop pleacă la Hollywood. Keeler află prin Snoop scopul călătoriei. O țigară îi sugerează ideia de a lansa o vedetă imaginară: La Belle Arlette. Şi, întro săptămână, întregul New York nu vorbeşte decât de faimoasaactriţă franceză. Snoop, instalat într’unul din marile hoteluri, joacă rolul secretarului actriţei, rol de care nu se achită tocmai strălucit. Când aude la telefon vocea Kitty-ei, se fâstâcește, uită să vorbească cu acent frantuesc și îi spune pe nume. Așa află Kitty că totul n’a fost decât o înscenare. Pentru a-l scoate pe Bob Gordon din încurcătură și convinsă de talentul protejatei ei, i-o prezintă pe Irene — îmbrăcată în blănuri scumpe, fardată şi cu perucă blondă — drept La Belle Arlette. Impresionat, Bob semnează contractul. ; ■ a .1 Keeler a citit în ziare de această strălucită achiziţie şi îi telefonează „Arlettei“ să se prezinte la redacţie. Vrea să lămurească această afacere suspectă. Când dă ochii cu „faimoasa actriță“ e complect edificat. In seara aceasta are loc un suspeu dat în onoarea d-rei Arlette. Dar celebra vedetă nu apare. Ziarele vorbesc că ar fi plecat în Franța. In schimb Irene e aici cu Ree. Ier. : Conform planului stabilit ea dansează în fata publicului entuziasmat de talentul şi frumuseţea ei. Deabia acum îşi dă Bob seama că Arietta şi Irene e una şi aceiaşipersoană, şi că n’a încetat de a o iubi. Alături, vor cunoaşte succesul şi fericirea. INTERPRETAREA Distribuţia numără o mulţime de elemente consacrate ale irenului în fruntea cărora strălucește, minunata Eleanor Powell, cea mai mare dansatoare a Americei. Noua stea Metro-Goldwyn, este o virtuoza a stepului, a fost de altfel admirată de publicul bucureştean și în Fox-Follies, și e considerată ca cea mai temută rivală a lui Fred Astaire-MUZICA Ilustraţia muzicală fde o fermecătoare inspiraţie, este semnată de celebrul Nacio Herb Brown compozitorul celor mai tari şlagăre lansate de ecranul american. Eleanor Powell „Visul unei nopţi de vară“ prin iută la Capitol şi Roxy Ca să-l transpui pe Shakes : Zorile fac ca toate spiritele să peare în film este un lucru de dispară căutând ascunzişuri inficii. Trebuie pentru ca opera săpomi, în flori, în orice loc, fie dusă la un bun sfârşit, marele talent al unui Reinhardt, servit de o mână de actori de primul ordin. Nu se poate povesti în câteva rânduri tot ce se petrece în cursul acestei feerice nopţi de vară. O vedem pe Titanya, regina feelor, în luptă cu Oberon, soţul ei. Un filtru al diabolicului Puck o face să se îndrăgostească de Bottom, un ţesător grosolan, căruia nişte farmece i-au transformat capul într’un cap de măgar Toată această poveste este tratată într’un mod strălucit, într’o atmosferă de poezie şi ireal. Clarul de lună, apa, şoaptele pădurii cufundată în noapte, fiecare are un loc bine definit în acest armonios şi magic concert-Ziua aparţine oamenilor şi farsa ia locul feeriei. Tonul se schimbă însă ansamblul rămâne fidel capodoperei care a inspirat filmul. Anita Louise este adorabilă în Regina Feelor iar James Cagney e senzaţional în Bottom. Dick Powell, Jean Muir, Ross Alexander şi Olivia de Haviland sunt două perechi sentimentale excepţionale. Senzaţia filmului o constitue Puck, în interpretarea lui Mickey Rooney. Minunata muzică a lui Mendelsohn care cuprinde în orchestraţie toate vocile diverse ale pădurei, contribuie în egală măsură la succesul, Visului unei nopti de vară, care continuă să ruleze pe ecranele cinematografelor Capitol și Roxy- Cinematograful în relief aaffSSg&ggKiMTWMBIMNIHNHIIIi IIIaMPWpMaMmMPP^pM*WPPpaiaa Louis Lumiere explică unui ziarist Parisian noua sa invenție In ziua de 28 Decembrie 1895^ un public compus numai din privilegiaţi atasistat in subsolurie localului crand Café) pe bulevardul des Capucines, la prima proiecţie a filmelor cinematografului Lumiére, invenţia d-lor Louis şi Auguste Lumiére. Patruzeci de ani mai târziu, în ziua de 25 Februarie 1935, d. Louis Lumiére a proiectat primele filme în relief In data Academiei de Ştiinţe. Pentru a doua oară, numele ilustrului inventator se asociază Artei Cinematografica. Astfel cu ocazia celei de a patrucea aniversare, Savantul rezerva descoperirei sale o nouă surpriză, un cadou suplimentar : Cea de a treia dimensiune, Savantul Inventator a dat cu această ocazie un interesant interview uui redactor al revistei parisiene ,Pour Vous”. In laboratorul său din Neuilly, cu o răbdare minunată, d. Louis Laraiére se strădueşte să-mi explice principiul descoperirei sale. Din fericire pentru incompetenţa mea nu întrebuinţează termeni ştiinţifici, şi vorbeşte ca un vulgarizator . Plasează indexul mânei drepte la patruzeci centimetri depărtare, închide, apoi deschide alternativ, ochiul drept şi ochiul sting. Vei constata, fără să fi deplasat câtuşi de puţin mâna, că degetul pare că s’a deplasat. Reiese de azi că ochii noştri, privind separat, furnizează creierului o imagine oarecum diferită a obiectelor cari ne înconjoară. Aceste două imagini sunt Plate. Printr’o obişnuinţă însă, care se dobândeşte din primele zile ale existenţei noastre, aceste două imagini se suprapun dându-ţi impresia reliefului. .Graţie unui dispozitiv special al aparatului meu de luat vederi, reuşesc să suprapun pe peliculă, şi prin urmare şi pe ecran, producţia a două imaginii A şi B ale aceluiaş obiect oarecum diferind una de alta. Difficultatea constă una face ca ochiul drept să devină sensibil radiaţiilor imaginei A, ,prinexcluderea radia, fiilor imaginei B şi invers, să facem ca ochiul stâng să devină sensibil la radiaţiile imaginei B, prin excluderea radiaţiilor imaginei A. Reuşesc acest lucru dând spectatorilor ochelari cu sticla colorată care joacă rolul fii. trurilor luminoase, una dir. sticle find bleu, iar cealaltă de un galben, verzui. Procedeul nu este nou. Toată munca mea a fost de a.l face utilizabil I. Louis Lumiére vorbește cu o modestie care.1 onorează. Noi nu avem motive însă cari să ne împiedice de a da ir. vileag amănuntul că domnia sa a consacrat doi ani studiului reliefului. Şi dacă momentul întrebuinţărei ochelarilor coloraţi este indispensabilă, dacă proiecţiunile continuă să apară în alb şi negru, totul ne împinge să sperăm că într’un apropiat viitor, graţie viziunei, sunetul reliefului şi culoarei cinematograful va deveni oadevărată expresie a vieţii. ■ , De la diata memorabilă a primei reprezentaţii cinematografice, am întrebat pe d. Louis Lumiére, credeţi .Maestre că cinematografia a făcut progrese mari ? Ştiţi că multespirite pesimiste contestă orice progres 7 — Din punct de vedere tehnic, In tradevăr, lafară de utilizarea sunetului, progresele marcate de cinema. totgTaîte sunt neînsemnate. Eforturi peste eforturi au eșuat. Aparatul Inventat de mine continuă să se bucure de toate onorurile. — Și în domeniul artistic . — In acest domeniu, inovaţiile interesante sunt fără de număr. Primele filme erau caraghioase. Personagiile erau filmate în mărimea naturală. Eram convinşi că am fi comis o gravă eroare dacă am fi insistat asuprra cutărui detaliu sau dacă am fi dat aparatului oarecare mobilitate. Cinematograful a devenit o artă din ziua in care Méliés a făcut uz de primul plan și de toate celelalte mijloace can astăzi sunt atât de uzi tate. . , , Casa Pathé a realizat apoi filmeii in episoade. Dar pe măsură ce ana cinematografică se perfecționa, pretul de cost al unui film se înzecea se însutea... Acum, budgetul unui film este un», ori cifrat la milioane. Primul film de lung metraj realizat de mine, L’arroseur arrosé a costat o sumă însemnată. Pe atunci însă actorii jucau benevol. — Cinematograful și teatrul diferă numai din cauza mijloacelor de expresie . — Cinematograful nu poate fi cont, parlat cu teatrul. In mod excepţional poate servi teatrul — cazul filmelor Comediei Franceze —, oferindu-i imensele sale posibilităţi de difuzare. — O ultimă întrebare Maestre. Vă duceţi des la cinema ? — Aş vrea. Trebue însă sămi menajez forţele. Orice efort mă oboseşte. Am şaptezeci şi unu de ani. Marele isavant îşi spuigea vârsta ca şi cum iar fi vrut să ceară scuse. C. R. 00^^ssoeairtsaQa6^a«diaeQftoa«ag9oef«Meg»oooooooioooBOoeoaoott Ştiri... Că Tase şi Năstase, celebri comici americani realizează un nou film de lung metraj: ,,Wild West”? ■ Că Top Hat, după premiera mondială care a avut loc la New York, obţine acelaşi eclatant succes la Paris şi că 200 de orchestre radiodifuzează în acest moment toate melodiile acestui film extraordinar? ■ Că peste 1500 de figuranţi au fost angajaţi de RKO Radio pentru a juca în patru mari producţii, ale acestor studiouri, în care rolurile principale sunt deţinute de Ann Harding, Gene Raymond, Bert Wheeler, Robert Woolsey, Fred Astaire şi Ginger Rogers? Filmul lui Tase şi Năstase (Wheeler şi Woolsey) care se va numi „Silly Billies” utilizează 300 de cowboy şi piei roşii. Acela cu Fred Astaire şi Ginger Rogers peste 100 de dansatori. Producţia care are ca vedetă pe Ann Harding, intitulată ,,The Lady Consents” foloseşte 200 de figuranţi, la fel ca şi cea a lui Gene Raymond „Love on a Bet”. ■ Că George O’Brien ...„regele cow-boylor” tratează o afacere senzaţională. El vrea să cumpere faimosul cal cinematografic „Rex“ (Regele cailor săi baticii), pentru a-l încăleca în viitoarele sale filme. „Regele cowboylor” și „regele cailor“, iată o pereche potrivită. ISHFS Rampa Film O excelentă comedie vieneză: „Dragoste în taxi” le programul viitor la Trianon După strălucitul succes pe care îl repurtează actualmente cu marea producţie vieneză „Maria Bashkirtseff”, cinematograful Trianon va prezenta în programul viitor un nou film produs în studiourile Sascha din Viena. Diferit ca gen, dar tot atât de reuşit, „Dragoste în taxi” este un film care se va bucura, deasemeni, de unanime favoruri. Este o comedie minuată, un episod vesel din viaţa Vienei de azi. Cu toată mizeria cotidiană, Viena a rămas acelaş oraş fermecător ca pe vremea lui Franz Iosef, cetate a dragostei şi veseliei. Pădurea vieneză şi malurile înverzite ale Dunării albastre adăpostesc şi azi perechile de îndrăgostiţi. „Dragoste în taxi” este un film plin de spirit şi fantezie, o minunată comedie muzicală care va constitui un răsunător succes. Acest nou film vienez ne va da ocazia s’o admirăm pe noua vedetă Gusti Huber, o nouă „steluţă”, care este partenera simpaticului Wolf Albach-Betty. Olga Tschechowa, Leo Slezak, Paul Heidemann şi Hans Richter figurează în ansamblu. Romanul unui tânăr sărac Producţia franceză, profitând de o oarecare slăbiciune a filmului american şi de ezitările de orientare ale celui german, a reuşit să dea la iveală câteva realizări de extraordinară anvergură spectaculoasă cu care s-a plasat pe primul plan al pieţii cinematografice. Una dintre ultimele realizări cu care s-au impus francezii în toate centrele mari ale lumii este „Romanul unui tânăr sărac‘‘ turnat de celebrul regisor Abel Gance după faimosul roman cu acelaş titlu al lui Octave Feuillet. Un film care a stârnit senzaţie pretutindeni unde a fost prezentat şi pe care americanii înşişi îl consideră ca o creaţie de mare efect spectaculos. Vom avea ocazia să admirăm zilele acestea, minunata producţie a lui Abel Gance despre care ne ocupăm mai sus şi în care celebra vedetă franceză, Marie Bell interpretează unul din cele mai emoţionante , roluri din cariera ei, alături de simpaticul Pierre Fressnay. „Romanul unui tânăr sărac” va fi prezentat în programul viitor al cinematografului Select care i-a rezervat o premieră de mare atmosferă. -. k&Sâ&r rf.v.vlvi.w. V. i. i-Minig Marie Bell RADIO Vineri 31 IANUARIE 1936 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.30 ; Ora. Calendar,Actualitâţi. Cota Dunari, 12.35 Concert de prânz. — Muzică uşoară (discuri) . Micul domn, fox de Campanini şi Serenadă erotică, de Valene (H. M. V.) . Fox din filmul „Blonda Carmen” de Grothe şi Tango de Richter (Kristill). Două foxtroturi de Smith şi Young (c.) ; Picanterii şi Cântece din Pola,,vaisun de Lehar (două piane : Bawicz şi Pandaper-O) ; Joujou de Borel,Clero şi Chéri de Wilhite (voca ; Saint. Grander,C.) ; Foxtroturi de Brooks şi Meyers (G.). 13.15—13.25 f: Sport^ Ştiri artistice. Bursa; iJ 13.30 : Muzică variată (discuri) : Uvertură la „Era Diavolo” de Auber (arch. simfonică din Milano dirij. de Molajoli..C) ; Preludiu in*si bemol și Polichinelle, de Rachmaninoff (pian : Pollischnoff._C) ; Cântec religios negru de Brennan şi Capriciu de Malnick (orch. Paul Whiteman,H. M. V.) ; Balet rus de Luigini (orch. Covent Garden, dirij. da Barbiroli,? H. M- v). I 14.15 : Rudio-Jurnal, 14.30 : Muzică uşoară (discuri) . Două cântece spianiole de Yelen (O.); Fox şi Vals din filmul „Noroc peste noapte” de Abraham, (voce: Magda Schneider.-O) . Sărmană păpuşică Şi Vreau cobzarile să-mi cânţi de Petrovici (voce : Dorel Livianu.-Liza), Bomba de Lecomna şi Quntero (C.). 15.00 • Ultimele ştiri, 18.33 Lectură de Mircea Damian. 18.15 , Concert de muzică distractivă. - Orchestra Sibiceanu- Invârtita era la Răşinari şi Hora oltenească ; Aminteşte-ţi, vals de Gouher ; Două arii din opereta „Orloff” da Granichstaedten ; Tot te iubesc, tango de Th. Sibiceanu ; Estocado, paso doble de Peras ; Hora lui Moş Puiu;E ţigancă, e frumoasă şi Toată lumea doarme, doarme ; Sârba oltenească ; Dâ-mi o guriţă, tango de Th. Sibiceanu ; Vroiau un milion, carioca de Villnov 19.00 : Actualităţi engleze de prof. Dragoş Protopopescu. 19.15: Continuarea concertului : Iubitul femeilor şi înainte de a muri, tango de Boulager ; Vlais capricios de Th. Sibicean ;Jean Sibiceanu; vioară şi Th. Sibiceanu.pian; De dor şi Lugojana ; Porumbiţa de Tradier; Rapsodia română de Paschill ; Vreau să uit, slowfox de Dendrino ; Romanţe şi Arii naţionale. RADIO.BUCUREŞTI 26.Cu „Cavtalerul Rozelor”, operă in 3 acte de Rich. Strauss. (Transmisiune de la Opera Română) . DISTRIBUŢIA Mareşala Elena Blasarab Baronul Ochi Niculescu Basu Octavian ou Maria Snejinia Faninal ? ? Nae Dumitrescu Emilia Guţianu Virginia Micioara El Algazi Eugenia Babad Al. Alger Majordomul mareşalei Lucilan Nand Tenorul Viorel Chirideanu Un notar Gh. Oprişan Conducerea muzicală Ionel Perleal In plauză I-a (ora 21.15) : Cărţi şi Reviste, Sport. 1 IL-2L - - i- RADIO-ROMANIA V-J 20.00 : Radiojurnal. Turism. 20.15 : Cei trei Carageale de Em. Lovinescu. 20.30 : Fata de la Cozia, operă în 3 acte de Emil Monţia (Transmisiune de la Opera Română din Cluj) . DISTRIBUŢIA Vlad Ţepeş L. Popovici Dorin Vlad I. Tăutu Chira D-ra F. Dobranskaia Udrea G. Simionescu Moş Gavrilă Al. Iarotzky Irina D-na M. Cojocaru Pârcălabu Pintilie C. Huhulescu Pajul Piţiguş D-na E. Solovieva Un sol G. Znamirovschi Conducerea muzicală : M. Săveanu, In 14a pauză2: Cărţi şi reviste. Sport, In pauza II-a : Radiojurnal. 23.30 : Muzică distractivă (discuri): Fox de Răzal şi Vals de Micheli (H. M. V.); Pasodobele din filmul „Viitor şi Victoria” de Doele şi Vlals din operetta , CUvia” de Amberg, (H. M. Sofia Mariana Valzachi Anina Poliţaiul ,«*eooaoeooaaatmwwaaBimBoooec»iyiQo<iooaaa»fMig«B»agigtgg3» DrSaidi lieblich te» Interne, nervoase, sifilis, endocrine STR. FRANKLIN 7 (parter) Telefon 4-17-07 Cdnsnltatîi 8.10 a. m, 6-8 p. m. fl&oiföthr9 ii Viata mondenă LA D-NA ŞI D. PANGEL f, D-na şi d. Pangel au oferit zilele trecute prin prânz , câtorva prieteni. Cităm: Ex. S. ministru Arczisewski cu d-na, prinţul şi prinţesa Ghika, d-na şi d. Dem. Chrissoveloni, d-na şi d. proc. general Codin Ştefănescu, d-ra Gaby Djuvara, d. Ottassanni. CEAI CU PRELONGE LA D. RADU STANIAN Printre invitaţi d. col. Sideri cu d-na, dna şi d. Ionescu,Johnson, d-na şi d. Ştefan, Gingir, dl Brătescu, d-na şi d. Virgil Moscu, d-a şi d. G. Dobrescu, d-na şi d. N. Dumitriu, d-na şi d. M. Ionescu, d-na general Condeescu, d-na Serv. Brelzoianu, d-nele Elena şi Olga Ştefănescu.Stanian, d-na N. Grădişteanu, d-na Olga Tonolla, d-na Lahovary, d-na Zoe Drăchiceanu, d-nii Darvari şi Iliescu. O SERATA LA D. CECROPIDE Au fost invitaţi d-na şi d. Andrei Balş, d-na şi d. Hiottu, d-na şi d. Romanescu, d-na Ştefanie Cantacuzino, d-rele Dina şi Despina Golescu, d-rele Ella şi Bebe Racovita, d-ra Marie Romalo, d-na Didi Greceanu, d-ra Marthidei, d--raColette Alexandridi, d-ra Marie_Louise Angelescu, d-ra El. Manu, d-na Nedeau, d. Al. Telemac, d-nele Şt. Balş, N. Duca, M. Dimitrescu, Angelescu, Maldărescu, Nedelcu, lt. Gigi Pe ----„...fc—.-aLo-aJ-fi.Li) — .'W. ( DINEU URMAT DE BAL LA D-NA ŞI D. LT.-COL. BAIT-DE-BEODRAD. ataşat militar al Ungariei a oferit un dineu urmat de bal, în cochetul apartament de pe feos. Kisseleff. Am remarcat: D-na şi d. Della Porta, d-na şi d. Mieczislawski, d-na şi d. M. Mavrodin, d-na şi d. Pragle, contele Teleky. V). Lvi. . i \ ____ . RADIO-ROMANIA RADIO-BUCUREŞTI 23.45 : Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimile ştiri. 24.00— 1.00 : Concert nocturn al Orchestrei Radio : Invitaţia la vals, de Weber ; Mică suită, de Debussy ; Esparija, rapsodie de Chabrier ; Baladă pentru flaut, de Perilhou (solist : M. Teodorescu) ; Suită algeriană de Saint-Saens. 1.00— 2.00: Concert nocturn (discuri): Uvertura și Antractul no. II din „Rosamuda” de Schubert (arch. simf. din Berlin, dir. de Georg Szell.,0) ; Două arii din „Nunta lui Figaro”, d® Mozart (2003 : Mariano Stabile..C.); Finalul din Quartetul No. 3 în re major de Dittersdorf (Quartetul Lener.. C.’); Variaţiuni pe o temă de Beethoven, de Saint Slaens (2 piane : Bertram şi Streter.C.); Simfonia No. 39 în mi bemol major de Mozart (Orch. simf. din Berlin dir. de Knappertsbusch.10). mtmmmum 1 1 •"»• ÎNFRUMUSEŢAREA CALEA CALARASI No. 41 Telefon 440.57 condusă de d. Dr. DERMATOLOG M. ZAMIR şi de un COSMETICIAN specializat la Paris, Viena şi Budapesta, stă la dispoziţia Dv. pentru o raţională îngrijire a fetii şi corpului Cu îndrumările şi prescripţiunile noastre veţi avea întotdeauna tenul curat, scăpaţi de coşuri, puncte negre, păr de prisos, pete, roşată, pistrui, etc- veţi căpăta o piele sănătoasă, aspectul tânăr, viu şi agreabil Aşteptăm cu plăcere vizita Dv-ÎNFRUMUSEŢAREA este amenajată pentru masaje estetice, manuale şi electrice, faciale şi corporale, igiena părului, slăbirea şi îngrăşarea, machiaj de zi şi seară. Consultaţiuni de cosmetică şi igienă medicală Hi Electroterapie OaaBisg 8 A B Votă 156 Telefon Uk. M6.73 Anunţă distinsei sale clientele debutul celei mai cunoscute şi apreciate vedete a Occidentului. Marina Palmer© Angajată intr’un lung turneu intercontinental face un mare sacrificiu oprindu-se pentru scurta vreme printre noi MARINA PALMERO şi-a cucerit gloria nu numai prin eleganţa şi frumuseţea specifică rasei spanole ci şi prin farmecul romanţelor şi dansurilor ei originale- MARINA PALMERO va fi deci clou-ul carnavalului. Orchestra compozitorului ELLY ROMAN cel mai intim local de întâlnire al lumei selecte. COLORADO MUSIC-HALL DANCING-BAR Bursei 3. Telefon 4 41-32 Prezintă un program senzaţional TRIO MANETTI Extraordinari comici acrobaţi de la Coliseum Londra CELINA BASO Formidabila dansatoare vedel ă de cmemla dela El-Bolero Buenos.Aires DUO BRADLEY Senzaţionalul duet englez de dansuri clasice , 1 TRIO GRANADA | Celebrul Trio vocal Spaniol OLGA ABBANOVA Balerină dela opera de stat din Varşovia . ..| GETRUDE SCHILLER Dansatoare dela Wintergarten Berlin JAZZ hill-billies-band COLORADO I DISEUR EUGEN WALTON In fiecare Duminică și Sărbători legale Ceaiuri Dansante De la 5—8 p. m. cu întregul program Memento expoziţii ATENEU: Expoziţiile I. Steurer, R. Iosil. DALLES: Expoziţia Grupul Nostru: H. Avakian, D. Băjşnaru, Ştefan Constantinescu, Mac Constantinescu, C. Baraski, Al. Moscu, G. Nichita, Al. Phoebus, T. Piapatriandafil, C. Miracovici, O. Nichita, P. Iorgulescu,Yor, T. Soroceanu. Expoziţia „Contimporanul”: H. Catargi, Cornelia Babic Daniel, Marcel Iancu, H. Mary, Vasile Popescu, Margtareta Sterian. .Expoziţia Mirea Olarian, UNIVERSUL: Expoziţia Eliza Ghid. cui eseu.