Rampa, februarie 1936 (Anul 19, nr. 5414-5438)

1936-02-01 / nr. 5414

r Premiera de astăzi Broadway Melody 1936 cu Eleanor Powell la cinematograful Scala Cinematograful Scala prezintă azi premiera celei mai grandioa­se reviste cinematog­rafice realiza­te până în prezent. „Broadway Melody 1936”, ca şi excelentul film-revistă căruia i-a împrumu­tat numele trefrişează complect genul, introducând o mulţime de inovaţii şi trouvaille-uri de suavă prospeţime şi bun gust. Roy del Ruth, realizatorul ce­lor mai mari succese revuistice ale ecranului, a pus în scenă a­­cest extraordinar film Metro. Goldwyn.­ ­ SUBIECTUL­ ­ Lilian Brent, o văduvă bogată, îi oferă lui Bob Gordon, cunos­cutul autor şi director de teatru de pe Broadway, să-i finanţeze revista „Ritmul Broadway-ului“. Reporterul Keeler află asta de la Snoop, mâna lui dreaptă, şi pu­blică un articol, după urma că­ruia se alege cu o palmă de la Gordon. Irene Foster, o veche dragoste de a lui Gordon, a venit la New- York, cu speranţa că va obţine un angajament. Nu s’au văzut de cinci ani. Şi, natural Bob n’o recunoaşte. Când află însă că a fost la el, dă ordin d-rei Kitty Corbett, secretara lui, s’o caute. Dar New-York-ul e mare. Kitty, în disperarea ei, se a­­dresează lui Snoop care, bine­în­ţeles, îl pune pe Keeler în cu­rent. Iată o ocazie să se răsbune. Urmează un nou articol injurios şi din nou Keeler primeşte de la Cordon o mică corecţie. Premiera revistei nu s’a fixat, din cauză că trupa nu are vede­tă. Pe Irene nu vrea Gordon s‘o angajeze. N’are încredere în ta­lentul ei. Iar propunerea Lillia­­nei de a-i da ei rolul principal, nu-i surâde deloc. 1-1 promite totuși, dacă până în două săp­tămâni nu va găsi o vedetă. In acest scop pleacă la Holly­wood. Keeler află prin Snoop scopul călătoriei. O țigară îi sugerează ideia de a lansa o vedetă imaginară: La Belle Arlette. Şi, întro săptă­mână, întregul New­ York nu vor­beşte decât de faimoasa­­­actriţă franceză. Snoop, instalat într’unul din marile hoteluri, joacă rolul se­cretarului actriţei, rol de care­ nu se achită tocmai strălucit. Când aude la telefon vocea Kitty-ei, se fâstâcește, uită să vorbească cu acent frantuesc și îi spune pe nu­me. Așa află Kitty că totul n’a fost decât o înscenare. Pentru a-l scoate pe Bob Gordon din în­curcătură și convinsă de talentul protejatei ei, i-o prezintă pe I­­rene — îmbrăcată în blănuri scumpe, fardată şi cu perucă blondă — drept La Belle Arlette. Impresionat, Bob semnează con­tractul. ; ■ a .1 Keeler a citit în ziare de a­­ceastă strălucită achiziţie şi îi te­lefonează „Arlettei“ să se prezin­te la redacţie. Vrea să lămurea­scă această afacere suspectă. Când dă ochii cu „faimoasa ac­triță“ e complect edificat. In seara aceasta are loc un sus­peu dat în onoarea d-rei Arlette. Dar celebra vedetă nu apare. Ziarele vorbesc că ar fi plecat în Franța. In schimb Irene e aici cu Ree. Ier. :­­ Conform planului stabilit ea dansează în fata publicului en­tuziasmat de talentul şi frumu­seţea ei. Deabia acum îşi dă Bob seama că Arietta şi Irene e una şi ace­iaşi­­persoană, şi că n’a încetat de a o iubi. Alături, vor cunoaş­te succesul şi fericirea. INTERPRETAREA Distribuţia numără o mulţime de elemente consacrate ale irenului în fruntea cărora strălucește, mi­nunata Eleanor Powell, cea mai mare dansatoare a Americei. Noua­­ stea Metro-Goldwyn, este o virtuoza a stepului, a fost de altfel admirată de publicul bu­cureştean și în Fox-Follies, și e considerată ca cea mai temută rivală a lui Fred Astaire-MUZICA Ilustraţia muzicală fd­e o fer­mecătoare inspiraţie, este semna­tă de celebrul Nacio Herb Brown compozitorul celor mai tari şlagă­re lansate de ecranul american. Eleanor Powell „Visul unei nopţi de vară“ prin iută la Capitol şi Roxy Ca să-l transpui pe Shakes­ : Zorile fac ca toate spiritele să peare în film este un lucru de­ dispară căutând ascunzişuri in­ficii. Trebuie pentru ca opera să­­pomi, în flori, în orice loc, fie dusă la un bun sfârşit, ma­rele talent al unui Reinhardt, servit de o­ mână de actori de primul ordin. Nu se poate povesti în câteva rânduri tot ce se petrece în cursul acestei feerice nopţi de vară. O vedem pe Titanya, re­gina feelor, în luptă cu Oberon, soţul ei. Un filtru al diabolicu­lui Puck o face să se îndrăgos­tească de Bottom, un ţesător grosolan, căruia nişte farmece i-au transformat capul într’un cap de măgar­ Toată această poveste este tratată într’un mod strălucit, în­­tr’o atmosferă de poezie şi ireal. Clarul de lună, apa, şoaptele pă­durii cufundată în noapte, fie­care are un loc bine­ definit în acest armonios şi magic con­cert-Ziua aparţine oamenilor şi far­sa­ ia locul feeriei. Tonul se schimbă însă ansamblul rămâne fidel capodoperei care a inspirat filmul. Anita Louise este adorabilă în Regina Feelor iar James Cag­ney e senzaţional în Bottom. Dick Powell, Jean Muir, Ross Alexander şi Olivia de Haviland sunt două perechi sentimentale excepţionale. Senzaţia filmului o constitue Puck, în interpretarea lui Mi­ckey Rooney. Minunata muzică a lui Men­delsohn care cuprinde în orches­traţie toate vocile diverse ale pădurei, contribuie în egală mă­sură la succesul, Visului unei nopti de vară, care continuă să ruleze pe ecranele cinematogra­felor Capitol și Roxy- Cinematograful în relief aaffSSg&ggKiMTWMBIMNIHN­HIIIi III­aMPWpMa­MmMPP^pM*WPPpaiaa Louis Lumiere explică unui ziarist Parisian noua sa invenție In ziua de 28 Decembrie 1895^ un public compus numai din privilegiaţi a­tas­ist­a­­t in subsolurie localului crand Café) pe bulevardul des Capu­­cines, la prima proiecţie a filmelor cinematografului Lumiére, invenţia d-lor Louis şi Auguste Lumiére. Pa­­truzeci de ani m­ai târziu, în ziua de 25 Februarie 1935, d. Louis Lumiére a proiectat primele filme în­ relief In data Academiei de Ştiinţe. Pentru a doua oară, numele ilus­­trului inventator se asociază Artei Cinematografica. Astfel cu ocazia celei de a patru­­­­cea aniversare, Savantul rezerva descoperirei sale o nouă surpriză, un cadou suplimentar : Cea de a treia dimensiune, Savantul Inventator a dat cu a­­ceastă ocazie un interesant interview uui redactor al revistei parisiene ,Pour Vous”.­­ In laboratorul său din Neuilly, cu o răbdare minun­ată, d. Louis La­­raiére se strădueşte să-mi explice principiul descoperirei sale. Din fe­ricire pentru incompetenţa mea nu întrebuinţează termeni ştiinţifici, şi vorbeşte ca un vulgarizator . Plasează indexul mânei drepte la patruzeci centimetri depărtare, închide, apoi deschide alternativ, ochiul drept şi ochiul sting. Vei constata, fără să fi deplasat câtuşi de puţin mâna, că degetul pare că s’a deplasat. Reiese de azi că ochii noştri, privind separat, furnizează creierului o imagine oarecum diferită a obiectelor cari ne înconjoară. A­­ceste două imagini sunt Plate. Prin­­tr’o obişnuinţă însă, care se dobân­deşte din­ primele zile ale existenţei no­astre, aceste două imagini se su­prapun dându-ţi impresia reliefului. .Graţie unui dispozitiv special al aparatului meu de luat vederi, reu­şesc să suprapun pe peliculă, şi prin urmare şi pe ecran, producţia a două imaginii A şi B ale aceluiaş obiect oarecum diferind una de alta. Diffi­cultatea constă un­­a face ca ochiul drept să devină sensibil radiaţiilor imaginei A, ,prin­­excluderea radia, fiilor imaginei B şi invers, să facem ca ochiul stâng să devină sensibil la radiaţiile imaginei B, prin excluderea radiaţiilor imaginei A. Reuşesc acest lucru dând spectatorilor ochelari cu sticla colorată care joacă rolul fii. trurilor luminoase, una dir. sticle find bleu, iar cealaltă de un galben, verzui. Procedeul nu este nou. Toa­tă munca mea a fost de a.l face uti­lizabil I­. Louis Lumiére vorbește cu o mo­­destie care.1 onorează. Noi nu avem motive însă cari să ne împiedice de a da ir. vileag amănuntul că domnia­ sa a consacrat doi ani studiului re­­liefului. Şi dacă momentul întrebuinţărei o­­chelarilor coloraţi este indispensa­bilă, dacă proiecţiunile continuă să ap­ară în alb şi negru, totul ne îm­pinge să sperăm că într’un apropiat viitor, graţie viziunei, sunetul relie­fului şi culoarei cinematograful va deveni o­­adevărată expresie a vieţii. ■ , De la diata memorabilă a primei reprezentaţii cinematografice, am în­trebat pe d. Louis Lumiére, credeţi .Maestre că cinematografia a făcut progrese mari ? Ştiţi că multe­­spirite pesimiste contestă orice pro­­gres 7 — Din punct de vedere tehnic, In­ tradevăr, lafară de utilizarea sune­tului, progresele marcate de cinema. totgTaîte sunt neînsemnate. Eforturi peste eforturi au eșuat. Aparatul In­­ventat de mine continuă să se bu­­cure de toate onorurile. — Și în domeniul artistic . — In acest domeniu, inovaţiile inte­resante sunt fără de număr. Primele filme erau caraghioase. Personagiile erau filmate în mărimea naturală. Eram convinşi că am fi comis o gra­­vă eroare dacă am fi insistat asuprra cutărui detaliu sau dacă am fi dat ap­aratului oarecare mobilitate. Cine­matograful a devenit o artă din ziua in care Méliés a făcut uz de primul plan și de toate celelalte mij­loace can astăzi sunt atât de uzi­­ tate.­­ . , , Casa Pathé a realizat apoi filmeii in episoade. Dar pe măsură ce ana cinematografică se perfecționa, pre­­tul de­ cost al unui film se înzecea se însutea... Acum, budgetul unui film este un», ori cifrat la milioane. Primul film de lung metraj realizat de mine, L’arroseur arrosé a costat o sumă însemnată. Pe atunci însă actorii jucau benevol. — Cinematograful și teatrul diferă numai din cauza mijloacelor de ex­­presie . — Cinematograful nu poate fi cont, parlat cu teatrul. In mod excepţional poate servi tea­trul — cazul filmelor Comediei Fran­­ceze —, oferindu-i imensele sale posi­bilităţi de difuzare. — O ultimă întrebare Maestre. Vă duceţi des la cinema ? — Aş vrea. Trebue însă să­mi me­­najez forţele. Orice efort mă obo­­seşte. Am şaptezeci şi unu de ani. Marele isavant îşi spuigea vârsta ca şi cum iar fi vrut să ceară scuse. C. R. 0­0^^ssoeairtsaQa6^a«diaeQftoa«ag9oef«Meg»oooooooioooBOoeoaoott Ştiri... Că Tase şi Năstase, celebri co­mici americani realizează un nou film de lung metraj: ,,Wild West”? ■ Că Top Hat, după premiera mondială care a avut loc la New York, obţine acelaşi eclatant succes la Paris şi că 200 de or­chestre radiodifuzează în acest moment toate melodiile acestui film extraordinar? ■ Că peste 1500 de figuranţi au fost angajaţi de RKO­ Radio pen­tru a juca în patru mari pro­ducţii, ale acestor studiouri, în care rolurile principale sunt de­ţinute de Ann Harding, Gene Raymond, Bert Wheeler, Ro­bert Woolsey, Fred Astaire şi Ginger Rogers? Filmul lui Tase şi Năstase (Wheeler şi Woolsey) care se va numi „Silly Billies” utilizea­ză 300 de cow­boy şi piei­ roşii. Acela cu Fred Astaire şi Ginger Rogers peste 100 de dansatori. Producţia care are ca vedetă pe Ann Harding, intitulată ,,The Lady­ Consents” foloseşte 200 de figuranţi, la fel ca şi cea a lui Gene Raymond „Love on a Bet”. ■ Că George O’Brien ...„regele cow-boy­lor” tratează o afacere senzaţională. El vrea să cumpere faimosul cal cinema­­tografic „Rex“ (Regele cailor săi baticii), pentru a-l încăleca în viitoarele sale filme. „Regele cow­boylor” și „regele cailor“, iată o pereche potrivită. ISHFS R­ampa Film O excelentă comedie vieneză: „Dragoste în taxi” le programul viitor la Trianon După strălucitul succes pe care îl repurtează actualmente cu marea producţie vieneză „Maria Bashkirtseff”, cinemato­graful Trianon va prezenta în programul viitor un nou film pro­dus în studiourile Sascha din Viena. Diferit ca gen, dar tot atât de reuşit, „Dragoste în ta­xi” este un film care se va bu­cura, deasemeni, de unanime fa­voruri. Este o comedie minuată, un episod vesel din viaţa Vienei de azi. Cu toată mizeria cotidiană, Viena a rămas acelaş oraş fer­mecător ca pe vremea lui Franz Iosef, cetate a dragostei şi ve­seliei. Pădurea vieneză şi ma­lurile înverzite ale Dunării al­bastre adăpostesc şi azi perechile de îndrăgostiţi. „Dragoste în taxi” este un film plin de spirit şi fantezie, o minunată comedie muzicală care va constitui un răsunător suc­ces. Acest nou film vienez ne va da ocazia s’o admirăm pe noua vedetă Gusti Huber, o nouă „steluţă”, care este partenera simpaticului Wolf Albach-Betty. Olga Tschechowa, Leo Slezak, Paul Heidemann şi Hans Rich­ter figurează în ansamblu. Romanul unui tânăr sărac Producţia franceză, profitând de o oarecare slăbiciune a filmu­lui american şi de ezitările de o­­rientare ale celui german, a reu­şit să dea la iveală câteva reali­zări de extraordinară anvergură spectaculoasă cu care s-a plasat pe primul plan al pieţii cinema­tografice. Una dintre ultimele realizări cu care s-au impus francezii în toate centrele mari ale lumii este „Romanul unui tânăr sărac‘‘ tur­nat de celebrul regisor Abel Gance după faimosul roman cu acelaş titlu al lui Octave Feuil­­let. Un film care a stârnit senzaţie pretutindeni unde a fost prezen­tat şi pe care americanii înşişi îl consideră ca o creaţie de mare efect spectaculos. Vom avea ocazia să admirăm zilele acestea, minunata produc­ţie a lui Abel Gance despre ca­re ne ocupăm mai sus şi în care celebra vedetă franceză, Marie Bell interpretează unul din cele mai emoţionante , roluri din ca­riera ei, alături de simpaticul Pierre Fressnay. „Romanul unui tânăr sărac” va fi prezentat în programul vii­tor al cinematografului Select ca­re i-a rezervat o premieră de ma­re atmosferă. -. k&Sâ&r rf.v.vlvi.w. V. i. i-M­inig Marie Bell RADIO Vineri 31 IANUARIE 1936 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.30 ; Ora. Calendar,­­Actu­alitâţi. Cota Dunari, 12.35 Concert de prânz. — Muzică uşoară (discuri) . Micul domn, fox de Campanini şi Serenadă erotică, de Valene (H. M. V.) . Fox din filmul „Blo­nda Carmen” de Grothe şi Tan­go de Richter (Kristill). Două fox­­troturi de Smith şi Young (c.) ; Pi­canterii şi Cântece din Pola,,­vaisun de Lehar (două piane : Bawicz şi Pandaper-O) ; Joujou de Borel,Clero şi Chéri de Wilhite (voca ; Saint. Grander,­C.) ; Foxtroturi de Brooks şi Meyers (G.). 13.15—13.25 f: Sport^ Ştiri artistice. Bursa; iJ 13.30 : Muzică variată (discuri) : U­­vertură la „Era Diavolo” de Auber (arch. simfonică din Milano dirij. de Molajoli..C) ; Preludiu in*si bemol și Polichinelle, de Rachmaninoff (pian : Pollischnoff._C) ; Cântec reli­gios negru de Brennan şi Capriciu de Malnick (orch. Paul Whiteman,­H. M. V.) ; Balet rus de Luigini (orch. Covent Garden, dirij. da Barbiroli,? H. M- v­). I 14.15 : Rudio-Jurnal, 14.30 : Muzică uşoară (discuri) . Două cântece spianiole de Yelen (O.); Fox şi Vals din filmul „Noroc peste noapte” de Abraham, (voce: Magda Schneide­r.-O) . Sărmană păpuşică Şi Vreau cobzarile să-mi cânţi de Pe­­trovici (voce : Dorel Livianu.-Liza), Bomba de Lecomna şi Quntero (C.). 15.00 • Ultimele ştiri, 18.33 Lectură de Mircea Damian. 18.15 , Concert de muzică distrac­­tivă. - Orchestra Sibiceanu- Invâr­­tita era la Răşinari şi Hora olteneas­că ; Aminteşte-ţi, vals de Gouh­er ; Două arii din opereta „Orloff” da Granichstaedten ; Tot te iubesc, tan­go de Th. Sibiceanu ; Estocado, paso doble de Peras ; Hora lui Moş Puiu;­­E ţigancă, e frumoasă şi Toată lu­mea doarme, doarme ; Sârba olte­nească ; Dâ-mi o guriţă, tan­go de Th. Sibiceanu ; Vroiau un milion, ca­rioca de Villnov 19.00 : Actualităţi engleze de prof. Dragoş Protopopescu. 19.15: Continuarea concertului : Iu­­bitul femeilor şi înainte de a muri, tango de Boulager ; Vlais capricios de Th. Sibicean ;­­Jean Sibiceanu; vioară şi Th. Sibiceanu.pian; De dor şi Lugojana ; Porumbiţa de Tradier; Rapsodia română de Paschill ; Vreau să uit, slowfox de Dendrino ; Ro­manţe şi Arii naţionale. RADIO.BUCUREŞTI 26.Cu­­ „Cavtalerul Rozelor”, operă in 3 acte de Rich. Strauss. (Transmi­siune de la Opera Română) .­ DISTRIBUŢIA Mareşala Elena Blasarab Baronul Ochi Niculescu Basu Octavian o­u Maria Snejinia Faninal ? ? Nae Dumitrescu Emilia Guţianu Virginia Micioara El Algazi Eugenia Babad Al. Alger Majordomul mareşalei Lucilan Nand Tenorul Viorel Chirideanu Un notar Gh. Oprişan Conducerea muzicală Ionel Perleal In plauză I-a (ora 21.15) : Cărţi şi Reviste, Sport. 1 IL-2L - - i- RADIO-ROMANIA V­­-J 20.00 : Radiojurnal. Turism. 20.15 : Cei trei Carageale de Em. Lovinescu. 20.30 : Fata de la Cozia, operă în 3 acte de Emil Monţia (Transmisiune de la Opera Română din Cluj) . DISTRIBUŢIA Vlad Ţepeş L. Popovici Dorin Vlad I. Tăutu Chira D-ra F. Dobranskaia Udrea G. Simionescu Moş G­avrilă Al. Iarotzky Irina D-na M. Cojocaru Pârcălabu Pintilie C. Huhulescu Pajul Piţiguş D-na E. Solovieva Un sol G. Znamirovschi Conducerea muzicală : M. Săveanu, In 14a pauză2: Cărţi şi reviste. Sport, In pauza II-a : Radiojurnal. 23.30 : Muzică distractivă (discuri): Fox de Răzal şi Vals de Micheli (H. M. V.); Paso­dobele din filmul „Vii­tor şi Victoria” de Doele şi Vlals din operetta , CUvia” de Amberg, (H. M. Sofia Mariana Valzachi Anina Poliţaiul ,«*eooaoeooaaatmwwaaBimBoooec»iyiQo<iooaaa»fMig«B»agigtgg3» DrSaidi lieblich te» Interne, nervoase, sifilis, endocrine STR. FRANKLIN 7 (parter) Telefon 4-17-07 Cdnsnltatîi 8.10 a. m, 6-8 p. m. fl&oiföthr9 ii Viata mondenă LA D-NA ŞI D. PANGEL f, D-na şi d. Pangel au oferit zi­lele trecute prin prânz , câtorva prieteni. Cităm: Ex. S. ministru Ar­­czisewski cu d-na, prinţul şi prin­ţesa Ghika, d-na şi d. Dem. Chrissoveloni, d-na şi d. proc. general Codin Ştefănescu, d-ra Gaby Djuvara, d. Ottassanni. CEAI CU PRELONGE LA D. RADU STANIAN Printre invitaţi d. col. Sideri cu d-na, dna şi d. Ionescu,John­­son, d-na şi d. Ştefan, Gingir, dl Brătescu, d-na şi d. Virgil Mos­­cu, d-a şi d. G. Dobrescu, d-na şi d. N. Dumitriu, d-na şi d. M. Ion­escu, d-na general Condees­cu, d-na Serv. Brelzoianu, d-nele Elena şi Olga Ştefănescu.Sta­­nian, d-na N. Grădişteanu, d-na Olga Tonolla, d-na Lahovary, d-na Zoe Drăchiceanu, d-nii Dar­­vari şi Iliescu. O SERATA LA D. CECROPIDE Au fost invitaţi d-na şi d. An­drei Balş, d-na şi d. Hiottu, d-na şi d. Romanescu, d-na Ştefanie Cantacuzino, d-rele Dina şi Des­­pina Golescu, d-rele Ella şi Be­be Racovita, d-ra Marie Romalo, d-na Didi Greceanu, d-ra Mar­­thidei, d--ra­­Colette Alexandridi, d-ra Marie_Louise Angelescu, d-ra El. Manu, d-na Nedeau, d. Al. Telemac, d-nele Şt. Balş, N. Duca, M. Dimitrescu, Angelescu, Maldăr­escu, Nedelcu, lt. Gigi Pe­ ----„.­..fc—.-aLo-aJ-fi.Li) — .'W. ( DINEU URMAT DE BAL LA D-NA ŞI D. LT.-COL. BAIT-DE-BEODRA­D. ataşat militar al Ungariei a oferit un dineu urmat de bal, în cochetul apartament de pe feos. Kisseleff. Am remarcat: D-na şi d. Della Porta, d-na şi d. Mieczislawski, d-na şi d. M. Mavrodin, d-na şi d. Pragle, contele Teleky. V). L­vi. . i \ ____ . RADIO-ROMANIA RADIO-BUCUREŞTI 23.45 : Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimile ştiri. 24.00— 1.00 : Concert nocturn al Or­chestrei Radio : Invitaţia la vals, de Weber ; Mică suită, de Debussy ; Es­­parija, rapsodie de Chabrier ; Baladă pentru flaut, de Perilhou (solist : M. Teodorescu) ; Suită algeriană de Saint-Saens. 1.00— 2.00: Concert nocturn (discuri): Uvertura și Antractul no. II din „Ro­­samuda” de Schubert (arch. simf. din Berlin, dir. de Georg Szell.,0) ; Două arii din „Nunta lui Figaro”, d® Mozart (2003 : Mariano Stabile..C.); Finalul din Quartetul No. 3 în re ma­jor de Dittersdorf (Quartetul Lener.. C.’); Variaţiuni pe o temă de Beetho­ven, de Saint Slaens (2 piane : Ber­tram şi Streter.­C.); Simfonia No. 39 în mi bemol major de Mozart (Orch. simf. din Berlin dir. de Knapperts­­busch.10). mtmmmum 1 1 •"»• ÎNFRUMUSEŢAREA CALEA CALARASI No. 41 Telefon 4­40.57 condusă de d. Dr. DERMATOLOG M. ZAMIR şi de un COSME­TICIAN specializat la Paris, Viena şi Budapesta, stă la dispoziţia Dv. pentru o raţională îngrijire a fetii şi corpului Cu îndrumările şi prescripţiunile noastre veţi avea întotdeauna tenul curat, scăpaţi de coşuri, pu­ncte negre, păr de prisos, pete, roşată, pistrui, etc- veţi căpăta o piele sănătoasă, aspectul tânăr, viu şi agreabil Aşteptăm cu plăcere vizita Dv-ÎNFRUMUSEŢAREA este amenajată pentru masaje estetice, manuale şi electrice, fa­ciale şi corporale, igiena părului, slăbirea şi îngrăşarea, machiaj de zi şi seară. Consultaţiuni de cosmetică şi igienă medicală­­ H­­­i Electroterapie OaaBisg 8 A B Votă 156 Telefon Uk­. M6.73 Anunţă distinsei sale clientele debutul celei mai cunoscute şi a­­preciate vedete a Occidentului. Marina Palmer© Angajată intr’un lung turneu in­­tercontinental face un mare sa­­crificiu oprindu-se pentru scurta vreme printre noi MARINA PALMERO şi-a cuce­rit gloria nu numai prin eleganţa şi frumuseţea specifică rasei spa­­nole ci şi prin farmecul roman­­ţelor şi dansurilor ei originale- MARINA PALMERO va fi deci clou-ul carnavalului. Orchestra compozitorului ELLY ROMAN cel mai intim local de întâlnire al lumei selecte. COLORADO MUSIC-HALL DANCING-BAR Bursei 3. Telefon 4 41-32 Prezintă un program senzaţional TRIO MANETTI Extraordinari comici acrobaţi de la Coliseum Londra CELINA BASO Formidabila dansatoare vedel ă de cmemla dela El-Bolero Buenos.Aires DUO BRADLEY Senzaţionalul duet englez d­e dansuri clasice­­ , 1 TRIO GRANADA | Celebrul Trio vocal Spaniol OLGA ABBANOVA Balerină dela opera de stat din Var­şovia . ..|­­ GETRUDE SCHILLER Dansatoare dela Wintergarten Berlin JAZZ hill-billies-band COLORADO I DISEUR EUGEN WALTON In fiecare Duminică și Sărbători legale Ceaiuri Dansante De la 5—8 p. m. cu întregul program Memento expoziţii ATENEU: Expoziţiile I. Steurer, R. Iosil. DALLES: Expoziţia Grupul Nostru: H. Avakian, D. Băjşnaru, Ştefan Constantinescu, Mac Constantinescu, C. Baraski, Al. Moscu, G. Nichita, Al. Phoebus, T. Piapatriandafil, C. Mira­­covici, O. Nichita, P. Iorgulescu,Yor, T. Soroceanu. Expoziţia „Contimporanul”: H. Ca­­targi, Cornelia Babic Daniel, Marcel Iancu, H. Mary, Vasile Popescu, Mar­gtareta Sterian. .Expoziţia Mirea Olarian, UNIVERSUL: Expoziţia Eliza Ghid. cui eseu.

Next