Rampa, iulie 1937 (Anul 20, nr. 5838-5863)
1937-07-22 / nr. 5856
AMDL 20 “ Mo. 58554 Pagini2 Joi 22 iunie 1937 Director: SCARLAT FRODA Orientârile filosofice ale lui Orianson It - Irivescu Autorul Evoluţiilor sistemelor de morală, al filosofiei lui Plotin, al Opiniilor unui singuratec sau poetul Criteriilor şi evocărilor ca şi a atâtor numeroase alte lucrări, cari au cunoscut treptat un strălucit succes printre mulţii îndrăgostiţii cititori ai lui Perionius, — a dat la iveală o nouă cute: Orientări filosofice, o nouă floare, care se adaogă la trohotul involt de idei şi de cugetări al acestui scriitor de distinsă rasă, care nu face pe profisorul când filosofeaza şi totuşi îl vata rămânând filosof. Afăm din Orientările lui cum laudele s’ar cuveni contemplativilor, cari preţuesc operele fundamentale ale omenirii şi nu sgu îrntoşor sterili sau retorilor cu vorbe umflate şi fără miez, cari, în nici un caz, nu pot adânci creaţia. Intr’un paralelism savant dintre filosofia lui Nietzsche şi Isus cu privire la Cultul forţei, ce documentări alese găsim în stabilirea unui ideal etic, care cere omului tocmai depărtareade la directivile naturei şi stăpânirea instinctelor prin voinţa de-a fi Moraliceşte liber, opus astfel concepţiei naturaliste. Statorniceşte marea forţă a bunătăţii şi, fiindcă sinteza lui Tăuşan e completă şi lapidar expusă, transcriu: „Nu e gestul sclavului, ce se ..pleacă, — cum era înclinat să „creadă Nietzsche, — ci voinţa „suverană a puternicului, ce „iata, ajută şi moare, pentru că „este destul de tare ca să în„virigă şi moartea lui însăşi „prin bunătatea idealului, ce desprşeşte limitaţia individului, „luminând defilarea generaţiilor „fără sfârşit”. Ce pagini minunate despre percepţiile halucinării şi ale adevărului, despre concepţia demonului, un evadat al divinităţii, trebuitor lui Dumnezeu pentru a-şi manifesta „cel mai grandios dintre atributele lui, sancţiunea răului şi pedeapsa păcatului”. Urmează capitole strălucite despre filosofia lui Platon, între Altar şi Metafizică, despre Puterile misterioase, ilustrate în cartea lui Tăuşan cu pilduiri minunate smulse din marele şi misteriosul laborator al subconştientului. De apoi, lecţia savantă privitoare la Adaptare şi Cultură, tratată magistral, cu tendinţa de-a ne determina să fim în ritmul vremii, ca să nu riscăm să rămânem excentrici şi atâtea alte capitole, cari desăvârşesc noua operă a lui Grigore Tăuşan, expusă fără pic de pedanterie, cu supleţea cugetătorului ales, într’im stil, în care fiecare frază are parcă şi o nuanţă de consultare, a cărei fineţe convingătoare de politeţe princiară, pare a întreba pe cititor: nu-i aşa? Niciodată omul nu se confundă mai mult cu scriitorul, ca în cazul de faţă şi numai cei, cari îl cunosc de-aproape pe Grigore Tăuşan, îşi pot da seama, că valoroasa lui operă filosofică nu e numai produsul cugetătorului rece, care urmăreşte în linie dreaptă cutare problemă filosofică; marea valoare a lucrărilor sale constă în picurările clare, în contribuţiile unui suflet, care a înlesnit autorului să demonstreze, că ajungem la Cultul forţei numai prin bunătate. In epoca de dezorientare generală, în care trăim, Orientările filosofice ale lui Tăușan au însemnătatea unui tonic moral, administrat cu eleganță și la vreme socialului de azi. Cu Leo Reisman Leo Eisman este desigur regele neci atestat al muzicii de dans din întreaga lume. Eepimeie său a depăşit de mult cele 47 sute ale Uniunii Amioane. Parcul Si Londra îşi derută onoarea de a-l avea pentm prima dată în Europa. Cu prilejul Exponitiei Internationale organizatorii s’au gândit şi la acest talentat mizician. Cu ocazia unui interview acordat ziarului „Figaro’ Léo Ren m ” a făcut următoarele declaraţi.uni cu privire la cariera sa. — Am debutat cu Paul Whitemar.. Ambiţia mea a fost să devin şef de orchestră şi să impun conceptile mele în materie de mimică. Am reuşit şi una şi alta, după multă muncă şi sacrificii. In ceea ce mai priveşte, am o concepţie proprie a muzicii. Tribue studiată calitatea nuanţelor, subtilitatea şi dinamismul sunetelor în raport cu auditorii diferitelor ţări. După mine, muzica tribue să fie simplă în expresia si, spre a atinge în modl profund sensibilitatea auditorilui, adresându-se totodată creeturii și sufletului. Discutiunea alinecând asupra muzicii de dans si asupra dansatorilor americani. Leon Reisman își opri atenția asupra cuplului de dans Fred Astaire- Ginger Rogers. — Ţin foarte mult la Ered. L-am urmărit de la debutul său şi l-am susţinut în carieră, deoarece după părerea mea, el este un adevărat geniu în arta sa. Dansurile sale, au uimit pe cei mai riguroşi critici coregrafi din Statele-Unite, cari se întrec cu toţii a-i aduce elogii. Distincţia şi preciziunea mişcărilor sale, l-au consacrat definitiv şi l-au impus publicului american. Norocul i-a adus în cale partenera sa Ginger Rogers, cu care formează într-adevăr un cuplu ideal, despre Fred Astaireltinger Roders Noile premiere din Londra, şi Paris Cel mai răsunător succes, în ultimul sezon teatral londonez, l-a avut reuşita comedie „Franceza în 24 ore”. Autorul Ferrence Rattigan în vârstă de numai 22 de ani şi-a câştigat pe deplin, elogiile criticilor londonezi pentru această lucrare. Cunoscutul artist francez Pierre Fresnay, a tradus piesa și a prezentat-o pe scena teatrului Saint Georges. Dată fiind originalitatea, atmosfera și farmecul comediei, aceasta a avut o primire entuziastă. O NOUA DRAMA DE ARMAND SALACROU Tânărul şi cunoscutul autor dramatic francez Armand Salacrou şi-a pus la punct în cursul vacanţei de vară, petrecută, în Normandia, ultima sa dramă „Le Perroquet”, care pune problema libertăţii omului. , O NOUA CREAŢIE A AUTORULUI PIESEI „DOCTOR CLITTERHOUSE” „They came by night” (Ei vin noaptea), noua lucrare a lui Barré Lyndon, a fost prezentată zilele acestea pe scena unui teatru din Londra. Barré Lyndon, apreciat de publicul englez pentru realele sale calităţi de dramaturg, a prezentat de astă dată o piesă inferioară ca subiect şi calitate, celei cu care îşi făcuse debutul. Renumita sa dramă poliţistă „Uimitorul Dr. Qutterhouse”, jucată luni de-a rândul pe scenele din New York, Londra şi Viena, l-au lansat; totuşi în ciuda bunei cărţi de vizită cu care se prezenta spectatorilor londonezi. „They came by night” a fost sub aşteptări, deşi s-a bucurat de o strălucită interpretare. " Sidney Temple "în vizită la președintele Lincoln... în filmul „Micul rebel” Doamna Temple, care-şi cunoştea odrasla, nu fu deloc uimită când citi suma, dădu un telefon domnului Temple ca să-l încunoştiinţeze şi să-l întrebe dacă... permite fetiţei sale un salariu de 15 milioane pe an. Apoi semnă liniştită contractul ca şi cum ar fi semnat lăptăresei un cec de o sută de lei, după ce avu însă grijă să cerceteze dacă se menţin condiţiile privitoare la educaţia naturală a copilei. Americanii ştiu să fie calmi, să-şi păstreze totdeauna cumpătul, sângele rece. E o calitate folositoare! lat-o dar pe Shirley, când n are încă cinci ani, cu un salariu frumuşel. Ea nici nu putea încă citi contractul care-i aducea asemenea omagiu! Vom vedea apoi că Shirley va mai fi obiectul unui contract, mai avantajos încă. Bineînțeles fără ca ea să bănuiască o clipă că „joaca” ei e răsplătită și încă în asemenea măsură... FERICIREA UNOR PĂRINŢI ...In aceiași seară, în vreme ce Shirley dormea, domnul Temple după ce se ridică dela masa şi nu vorbise încă nimic cu soţia lui despre contractul iscălit în acea zi, spuse doamnei Temple: — Ia adă, te rog, hârtia aia, s’o văd şi eu, dac’o ai cumva la îndemână! Doamna Temple o scoase din poşetă şi i-o puse pe genunchi, apoi continuă să spele vasele. Domnul Temple îşi şterse liniştit ochelarii, şi-i prinse de urechi, tuşi de câteva ori, ca înaintea unui act solemn, îşi aşeză bine haina ca să fie demn în faţa acestei ceremonii, desfăcu hârtia şi citi: — Vrei să citești ceva mai tare, dragă George? — Ia lasă-mă, femeie, că am altă treabă acuma! Socotea ceva, cu creionul, pe marginea unei gazete: — O mie cinci sute de dolari pe săptămână! Ce-mi spuneai tu de 15 milioane, dragă Gertrude? E numai paisprezece milioane nouă sute de mii și ceva! Nu era sgârcit domnul Temple! Era numai contabil şi bancher şi în materie de cifre era precis, nu ca o femeie, care... exagerează! — Adă-mi, te rog, o hârtie de pe birou! Doamna Temple îi aduse o hârtie şi tocul rezervor şi domnul Temple socoti cât vine pe zi, cât vine exact pe lună, pe an, şi cât în toţi cei şapte ani. Apoi socoti dobnda ce-o vor aduce aceşti bani, depuşi la Bancă, până când Shirley va deveni majoră. Adună dobânda la capital... Se vede că suma îl impresiona acum abia: toată banca lui n’avea atâţia bani!.. Arătă doamnei Temple hârtia cu socoteli şi amândoi nu scoaseră multă vreme un cuvânt. Erau emoţionaţi!.. Priviră iar odată hârtia magică ce aducea fetiţei lor o asemenea avere. Nu-şi mai puteau veni în fire. Acum abia îşi dădeau seama de stmă. Asistaseră şi ei la succesul considerabil obţinut de primul film al fetiţei. Dar tot se mai îndoiau. Nu-și puteau da seama de ascensiunea aşa de bruscă a fetiţei. — E doar un copilaş! Nu cunoşteau pe nimeni în lumea cinematografică. Cine să le explice misterul pe care ei îl priveau buimăciţi, stupizi? Erau oameni așa de simpli! -- Nu e Shirley un copil ca toți ceilalţi? E un copil, e un copilaş doar!.. Domnul Temple deschise încet uşa. Nu intră. Se apropia şi doamna Temple. Priviră din prag copilul cum dormea ca o păpuşă cu capul odihnindîn valurile buclelor ei blonde, cu zâmbet încântător, plutind în plin vis... Domnul Temple era zdrobit de emoţie, îşi şterse lacrimile. Sărută mâna doamnei Temple. Ei rămaseră amândoi aşa în prag, îmbrăţişaţi, nici ei nu şi-au dat seama cât.. . A doua zi dimineaţă, domnul Temple veni la birou cu jumătate de oră mai târziu ca de obicei. Pentru prima dată în camera lui, întârzia. Fireşte că nu-i spuse nimeni nimic, nu numai pentru că el era directorul.. Și mai ales că aflaseră din ziare de noul contract! — Ce mai chef o fi tras noaptea asta domnul director! spuse convins contabilul, către casierul sucursalei conduse de domnul Temple!.. ■ întâiul ei film Dar Stand un and cheer, deşi a obţinut succes datorită lui Shirley, primul adevărat succes cinematografic al micuţei, încă nu este primul film adevărat al ei. Cel dintâi film mare unde Shirley este vedetă, unde ea e centrul atenţiunii generale, nu numai că nu e cel arătat, dar nici n’a fost produs măcar de casa Fox care, cum am arătat, o angajase pentru şapte ani. înainte, puţin înainte ca Fox Film să încheie contractul cu 15 milioane pe an, casa de filme Paramount încheiase cu soţii Temple un contract pentru ca Shirley să turneze două filme. Astfel că, în vreme ce le’ era şi în studiourile Fox, Shirley lucra și în ale lui Paramount totodată. Și, cu toată lupta dintre cele două case, Paramount izbuti să realizeze mai repede filmul ei. Astfel că Shirley debută ca stea veritabilă, în Little miss Marker. In acest film nu se mai întâmplă ca în celelalte filme ale ei, unde Sirley contribuia numai la acţiunea unei comedii, având un simplu rol secundar. E adevărat, cu un astfel de rol secundar a impus ea atenţiunea şi a reuşit să preocupe mai mult decât interpreţii principali, în filmul precedent care o relevase, Stand up and cheer. I. Marius Miron (Continuare în numărul viitor) Copilăria fericită a reginei cinematografului american SHIRLEY TEMPLE Emoţiile fericite ale unor părinţi 0 Rampa I bilet de intrare Pentru 1 persoana Valabil azi Miercuri 25 Iulie-t-IJT cu JUMĂTATE PREŢ la unul din Cinematografele Capitol, Roxy, Trianon, Ragal, Cora, Forum, City, Omnia, Doamnei (Manon), Marna, Cotroceni,1-0 Franklin. Venui Lizeanu Nou (Comp. Nataliţa Pavelescu) Calea Văcăreşti! Teatrul TEMPO, Str. Traian Comp. Florica Lupescu—Gogu Lascu ("Hala Traian) Cuponul estevalabil numai In ziua respectiva Cu acest cupon vă prezentaţi DIRECT la casa cinematografului sau teatru unde aveţi fără formalitate jumătate preţ