Rampa, august 1937 (Anul 20, nr. 5865-5890)
1937-08-05 / nr. 5868
4 PREM 1 Om de încredere are loc astăseară la II Teatrul Comedia I De vorbă cu interpreţii Premiera comediei „Om de încredere” — trei acte (6 tablouri) de Paul Armont şi Leopold Marchand, în versiunea românească a d-lor Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu, are loc astăseară Miercuri 4 August la ora 9 juni, pe scena Teatrului Comedia — teatru în aer liber. Subiectul, prin acţiunea lui dinamică, de factură senzaţională, poate fi comparat cu faimosul caz Stavisky, care a pus pe roate întreaga Franţă, cu ramificaţii în cercurile financiare şi sociale din toată lumea, — eroul — Stavisky fiind unul di cei mai geniali excroci. Tafard, eroul din „Om de încredere” se poate spune că este o întruchipare a celebrului personagiu. E omul marilor combinaţii, al marilor lovituri, — omul sclipirilor de geniu. E „omul de încredere” care revoluţionează toate gândurile, toate aşteptările, pe omul de acţiune de azi, diametral opus de mentalităţii oamenilor din jurul său. Piesa s’ar putea întitula: „Afacerea Stavisky”. Distribuţia cuprinde pe R. Bulfinsky, Mişu Fotino, Nora Piacentini, Silvia Furla, Marietta Deculescu, Fiii Harand, Al. Finţi, V. Ronea, G. Channel, C. Hociung, Sanda Vasilescu Emil Botta, Tantzi Orovanu şi Ion Iancovescu. Decorurile: W. Siegfried. DE VORBA CU INTERPREŢII Convorbirilor avute cu d-nii Ion Iancovescu şi R. Bulfinsky, le alăturăm şi pe ale celorlalţi interpreţi: D. MIŞU FOTINO „Joc un rol de excroc, care şi-a găsit în Tafard, maestrul. .. V-| D-NA NORA PIACENTINI „Sunt o fetişcană de 17 ani, nostimă, care e pe cale de a deslega... marele „mister”. ' «k -. . " 1 D-NA SILVIA FULDA Am un rol de patroană de magazin de corsete demodate.. E sugestiv. D-RA MARIETTA DECULESCU Un rol micuţ într’o piesă mare... D-RA FIFI HARAND Joc un rol care, dacă nu mi-ar fi teamă de exagerare, aş spune că e „mare”. Sut cochetă, duioasă, sentimentală, — pentru care eroul piesii Tafard, e un adevărat erou. D. AL. FINȚI ...O licheluţă care în goană după gologani, nu ezită să se încurce îitre corsete cu balene. ' :< D. V. RONEA ] Un rol care mă amuză prin originalitatea sa. încep prin a fi un tip șters, ajungând, datorită lui Tafard, un „cineva’* în lumea turfului. Contrastul e partea interesantă. D. G. C.HAMEL: Joc un rol de comisar, mustăcios și fioros. D. C. HOCIUNG Interpretez pe Amede, îl consider un rol de seamă, oferind mari posibilități. F. O. F. Ion Iancovescu Nora Piacentini Sylvia Fulda Fifi Harand Marietta Deculescu 99'RAMPA’ O nouă „Shiriey Temple Traudl Stark, tanara vedetă austriacă, disputată de două mari companii de filme Un conflict foarte curios a izbucnit între două companii de filme din Viena şi Berlin. Eroina acestui conflict este o fetiţă de şapte ani, pe nume Traudl Stark, considerată ca o „Shirley Temple” a Europei, în urma succesului depurtat în filmul în care a apărut, şi care se joacă actualmente în Europa Centrală. Se părea că fetiţa va continua să-şi urmeze cariera atât de strălucit începută, când, compania vieneză care a lansat-o, dădu faliment şi în inventariul activului său se găsi trecut contractul lui Trandl Stark, cu o sumă de 100.000 shilingi. In timp ce firma vieneză se afla în dificultăţi financiare, tatăl tinerei vedete, vroind să asigure viitorul copilului său şi a nu lăsa să treacă ocazia ce se ivise, trata pentru mica vedetă un contract cu firma berlineză care distribuise în Germania filmul lui Traudl Stark. Tatăl ei, care este ofițer în armata austriacă, semnă în numele fiicei sala un contract care îi asigura un salariu de 30.000 shilingi pe an, plus 10.000 shilingi de fiecare film turnat. Când firma vieneză a aflat de acest contract, a chemat în judecată înaintea tribunlelor austriace firma germană, dovedind că tatăl vedetei semnase şi cu ei un contract şi că ar fi cheltuit sume importante pentru publicitatea şi lansarea micului star, care terminase al doilea film, de curând şi că înţelegea să-şi apere interesele . Societatea germană, argumentă, în sensul că, firma vieneză fiind declarată insolvabilă, nu putea să-şi în- telepţineacă angajamentul contractat, şi ca urmare, Traudl Sttark era liberă să poată semna alte angajamente. Totuşi, tribunalul vienez, a apreciat că mica vedetă face parte din activul societăţii insolvabile, care obţinuse însă din partea Tribunalului Comercial un termen de un an pentru aşi solda pasivul. Firma germană a declarat apel contra acestei hotărâri şi a încercat să transfere această afacere în faţa tribunalelor berlineze. Din această cauză s-au ivit complicaţiuni neaşteptate. Propaganda hitleristă nu a neglijat nimic pentru a face să se creadă că mica vedetă era germană, compania de filme o confirmă, neţinând seama de protestele vieneze. Berlinul încearcă, să negocieze cumpărarea tinerei artiste şi faţă de feful companiei austriace, filmul firmei vieneze a fost cenzurat. Astfel, aceea care e numită de peacum „Shirley Temple a Europei’*, este subiectul acestui curios conflict dintre Berlin şi Viena. Cântece fără cuvinte O statistică Deci nu putem cunoaşte exact situaţia actorilor noştri în legătură cu vacanţa de vară, — pe unde adică îşi petrec minunatele zile de recreaţie, — totuşi, din oarecare amănunte pe care le avem, vom încerca o mică statistică, pe care nu o găsim lipsită de interes. Nu vom pomeni toţi actorii, — ei fiind mult prea numeroşi, — dar pe câţiva îi vom spicui. La Opera Română , d. Folescu a fost la Paris unde a cântat în cadrul expoziţiei internaţionale. D. Niculescu-Basu, a ple- cat şi dânsul la Paris. D. Viorel Chirideanu, e în Bucureşti. La Teatrul Naţional , se află la Paris d-na Agepsina Macri Eftimiu — e poate cazul să punem un etc. — și sau înapoiat dintr’un strălucit voiaj d-nii Grigoriu, Brancomir, Soare Z. Soare, I. Șahighian, și care au vizitat Viena, Berlin, Paris, Londra etc. La Teatrul Comedia au intrat în concediu *• d. Q. Timica, d-na Silvia Dumitrescu, d. Romeo Lăzărescu, d. C. Lungeanu, — și d-ra Leny Caler care se află la Paris. Au venit din concediu: d. R. Bulfinsky după un frumos voiaj la Viena, Geneva, Zurich, Paris, etc. — și d-na Silvia Fulda, Fifi Harand. De la Teatrul Vesel: Jules Cazaban. De la Alhambra, au fost la Paris: d-nele Sily Vasiliu şi Margareta Marian şi mai sunt plecate Lulu Nicolau şi Mia Apostolescu. George Folescu Dela Cărăbuşi nu lipseşte nimeni. In consecinţă, joacă următorii artişti: la Teatrul Comedia: R. Bulfinsky, Nora Piacentini, Silvia Fulda, Marietta Deculescu, Fifi Harand, Mişu Fotino, Al. Finţi, V. Ronea, G. Charnel, C. Hociung. La Teatrul Vesel, joacă: Vasiliu- Birlic, Niculescu-Buzău, Ion Talianu, M. Bruno, Geo Maican, G. Sion, Niculescu-Cadet, N. Velculescu, I. St. Iliescu, d-nele Maria Wauvrina, Maria Antonova, Beate Fredenov, Angela Mateescu. De la ARPA au plecat în concediu: Virginica Popescu şi Ionel Ţăranu. Joacă: Toneanu, Florica Demian. Am lăsat intenţionat la urmă Teatrul Regina Maria: aci, toată lumea e în vacanţă. Câte unii din actori şi-o petrec jucând la alte teatre, cum e cazul d-lui Talianu care joacă la Vesel. In rândul acelora care au făcu o „promenadă’festivală pe aită scenă se află şi d. N. Antoniu de la Alhambra care a jucat la Teatrul Comedia, precum şi d-rele Virginica Popescu şi Florica Demian la ARPA. Lulu Nicolau INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „RAMPA”, STR. BREZOIANU NO, SI. TELEFON 3.61.24, BUCUREȘTI AUGUST 1937 o ralia prin lati-ni şi nu de cinematografe închise 0 vmnii fain sfârşit. O agonie prelungită... şi o moarte nesigură. In aşteptarea senatelo). Faţade ii transformare. Sex-appeal-ul. Toaleta sălilor. Ce se petrece in ball-uri. Sezonul marilor combinaţii. Inchis. Unde filmul e mişcător şi unde filmul e nemişcător. Ce afari e zugrăvit. Înăuntru nu e de văzut. Serenada admiratorilor.Drama de la Mayerling... pe Calea Victoriei! Joan Crawford zâmbeşte... la Carlton. Mister Flow pe acoperişul de la iro. 0 sala cu program variat. Concurenţa are cuvântul: două reluări la pol. Cinematograful ce o grădină anexă. La Capitol, premierele se ţin lanţ. Chivuţeie in plină activitate. Se sporeşte de zor. In ajunul marei bătălii. Când începe ofensiva. Râsboiul vedetelor. Ce fac ele Intre timp. In aşteptarea marelui afiş. Glasul ecranului mat. Vacanţă de vară, dacă pentru unii este o binefacere, — pentru alţii constituie o adevărată pacoste. Nu că ar fi de prisos, — dar prea e fără sfârşit. Să cităm de pildă, cinematografele, care în tot timpul sezonului de vară, trec printr’o adevărată criză. Lumea se abţine să le frecventeze. Preferă șoseaua, vilegiatura, voiajul în străinătate, —■ sau spectacolul de teatru ușor, agreabil, într’o grădină sau într’o sală descoperită care sa-i dea o iluzie similară. Cinematografele par a trece printr’o agonie. „Par” zic, — pentrucă în realitate, — de pe urma acestei agonii, nu urmează moartea ,,sigură’’. E doar o vacanţă fără sfârşit, — o agonie prelungită, — iar în curând, cinematograful va renaşte ca pasărea Phoenix din propria-i cenuşe. E în aşteptarea semnalului. Deocamdată faţadele sunt în transformare. Li se dă o nouă înfăţişare. Pe cât posibil mai atracţioasă. Se pare că e primul lucru care atrage publicul. E sex-appeal-ul, — e chezăala şi punctul determinant de a-l convinge pe spectator să plătească fără să crâcnească. Sălile suferă şi ele de „amenajări”. Li se face toaletă, — dichiseala supremă, — necesară ca higienă şi ca tot. Hall-urile, le plângi de jale. Tocul marilor întâlniri, al marilor rendezvous-uri, — sanctuarul aşteptării înfrigurate, e pustiu. Din sală, hall-ul îmbrăţişează, reminescenţele şoaptelor de dragoste la urechea înfiorată a codanei, care realizează în sală, pe întuneric, scena ecranului luminat. , Chiar aşa, pustii, unele hall-uri tot mai primesc vizite, — dar farmecul lipseşte. E ca şi cum ţi-ai da o întâlnire... în Sahara. E sezonul marilor combinaţii. Cinematografiştii se întâlnesc, discută preiau şi predau săli, — acestea trec „sub o nouă direcţiune”, etc. Dar deocamdată e „închis pentru renovare*’. In sezonul de vară, e mai muit ca oricând film mişcător şi film nemişcător: mişcă în sălile deschise şi nu mişcă în cele închise. Nu e cazul să spui că ce afară-i zugrăvit, înăuntru e mişcător de văzut. Admiratorii filmului sunt însă incorijibili. Dau mereu târcoale, — serenade nesfârşite pentru a constata dacă cinematograful... mai există — sau dacă şi-a deschis porţile. Sunt nerăbdători, — desigur din anumite şi binecuvântate motive. Calea Victoriei e centrul marilor drame, la Savoy, un afiş uitat, anunţă: „Drama de la Mayerling”. Lumea s’a obişnuit însă cu drame şi trece nepăsătoare: prea sunt pline gazetele de ele. La cinematograful Carlton de pe un afiş uitat şi el, zâmbeşte Joan Crawford. E un zâmbet cald, frige, atingând 60 grade. Primeşte defilarea ■ indiferentă a pietonilor care o ignorează, — de parcă nu e una din vedetele pentru care în curând, se vor da în vânt. Pe acoperişul cinematografului Are un somnambul: mister Flow. Enigmanticul mister Flow, — bineînţeles în aceeaş situaţie de afiş uitat... Trianonul e o sală cu program variat, alternează premiere cu reluări. Vis-a-vis şi pe delături, concurenţa are cuvântul: două reluări la un pol. Un cinematograf cu anexă, e Capitolul, anexa e, grădina elegantă pe care o posedă. E singura grădină de premieră din centrul Capitalei. ...Şi premierele se ţin lanţ, trecând peste faptul că e sezon mort. Bucuria sezonului cinematografic prezentat astfel e pentru chivuţe: ele sunt în plină activitate, — spoind de zor sălile care au relache. întreaga „amenajare” se reduce adesea, pe alocuri, la un lustru, — la un „spoi tingiri*’, — aşa cum fac harnicele gospodine în preajma Sf. Paşti. Oricum însă, suntem în ajunul marei bătălii. E greu desigur să precizăm când va începe ofensiva, — de unde va porni atacul. Fiecare ^se consolidează pe baricade. De undeva, într’o bună zi, o lovitură de tuna deslănţui lupta. Va fi un adevărat război al vedetelor pentru cucerirea supremaţiei. Ce fac însă între timp vedetele? Mai toate sunt în vacanţă. Se plimbă — dau câte o raită la Paris, — Hollywood-Paris, — ce măreţie! — pregătindu-se să nu desiluzioneze admiratorii. ...Suntem în aşteptarea marelui afiş, — sau mai exact, în aşteptarea marelor afişe, cu filmele „de senzaţie” care ni se anunţă de pretutindeni. * Aşteptăm ca ecranul, mut, să prindă glas. Pe curând!.. .. CS. Frisian Joan Crawford