Rampa, aprilie 1947 (Anul 36, nr. 75-77)
1947-04-20 / nr. 76
Page 2 o şcoală de Teatru l ui Vmmr» «Un ptfim I» « sau absenta ei, cinstea nu necinstea Iu, personală. Cursul de Istoria teatrului, al d-nei Alice Vonescu e admirabil pentru cel care a sfârit liceul. Nu e ajutat însă de cursuri paralele în care elevul ig să înveţe bine, temeinic limba românească, una sau două limbi strane ca să pătrundă $* ,pe poarta altor literaturi si să nu roşească de ruşine când are •da spus într’un ro] un cuvânt •sau un nume străin,' nu $te istorie, nu ştie ceo^rane, nu «ştie «inse. Si pentrucă nu ştie ne ce lume se află, crede că ■lumea se începe $i se sfârşeşte cu «I, si atunci devine înfumurat, cabotin, **nbţios» Crede că a juca teatru înseamnă să se rătoe, să plângă cu sjUihiturî, să facă pe caraghiosul. în cel mai bus caz îşi im * tă profesorul care chiar dacă e. întâmplător bun sau bun actor, nu poate să toarne în mintea lui ceea ce ar trebui să facă zece profesori la fiece catedre. Obligaţia lui faţă de lume, frumuseţea meseriei lui care e făcută ca să desvălui înţelesurile cele mai adânci ale vieţii, poezia ei, adevărul e, rolul lui social de deşteptător al mulţimii prin graiul artei, îi sunt necunoscute. El trece prin şcoală ca să ajungă pe scenă, să fie aplaudat, să câştige parale pre teatru sau pe lângă teatru şi să vorbească lumea de el. Asta ştie, asta îl interesează. El nu vrea să devină, el vrea să parvină. Nu vrea să ajungă un om, vrea să ajungă un idol şi în mintea lui un idol e ceva care nu are nici un fel de obligaţii- ci numai foloase. Dacă conservatorul ar fi o şcoală în care elevul de teatru să înveţe trecutul omeniri, să înveţe datoria sfântă a actorului, să afle rostul cel mare al artei, şi mai ales datoriile celui care se crede şi e crezut şi de alţii făcut pentru ea, am avea altfel de actori şi alt teatru. Dacă conservatorul n’ar fi numai un laborator cuh care alesul nu iese actor, ci încă elev pe scene de teatru, stângaciu, greoi, retoric, neexperimentat, ci ar avea şi o sală de spectacole sau dacă elevii ar fi obligaţi să joace în tot cursul celor patru ani de studii în diverse echipe, nu neapărat de centru şi cu pretenţii, el ar fi şcoala care ne trebue. Nu e încă, şi e nevoie să fie. Lucia Demetrius Soliştii români şi muzica naţională • Uman din parin* l*a ■ naţională. In primul rând a«*curaj#stă pe creatir. Fără o editură muzicală, fără 9 »adienVS 'mediată ţi sat'sfăette*»«, eemporitorul o are un suficient stimulent !n elena » eventual» consolare a posterităţii. In el doilea rând, aduceţie publicului se face tntr'un singur sens ţi fără sl se atragă atenţia asupra valorilor naţionale. Indiferenţa pentru music* naţională ar* cauze mai adânci. Sunt acelea semnalate de d. prof. Brauner şi ele sunt valabil* şi pentru solişi, nu numai P^ptru empozitori. Insuficienta cunoaştere a folklorului şi a muzicii româneşti culte. Pentru Împlinirea acestei lacune, programa analitică a învăţământului muzical superior ar trebui să cuprindă ca materie autonomă folklorul, cu un studiu teoretic adâncit al modurilor sale caracteristice, cu varietatea de ritmuri. Cu implicaţiile armonice ori gţi&t£ de »speciale, modale specifice. Un alt sector ar fi muzica bizantină, cu caracteristicile ei modale şi ritmiee, care are un nou şi generos izvor de Inspiraţie, aşa cum a dovedit-o compozitorul Paul Constantinescu cu valorosul oratoriu ortodox ..Patimile Domnului'*. In aceiaşi măsură elevii ar trebui sâ studieze, la clasa de compoziţie sau de muzică de cameră, ca o materie obligatorie, întreaga literatură muzicală cultă românească. U» asemenea studiu ar pune pe viitorul artist în cunoştinţă de cauză, i-ar desvălui frumuseţile acestei muzici şi i-ar trezi dorinţa de a o împărtăşi. Astfel, elevul va părăsi băncile şcoalei cu un bagaj suficient şi cu o bună cunoaştere a literaturii naţionale. Ar fi de dorit chiar ca examenul de absolvire să comporte în mod obligatoriu o piesă românească. Este oare de conceput ca un elev al Conservatorului din Paris să nu cunoască literatura muzicală franceză? Sau un absolvent al Conservatorului din Moscova să nu posede un repertoriu de muzică rusă? Numai cu această pregătire se va creia solidaritatea dintre compozitori şi executanţi. Şi numai astfel se va lărgi orizontul creaţii muzicale naţionale. Pe lângă cele 40 de filme importate în ţară încă de la începutul sezonului, au mai sosit următoarele pelicule americane: In tehnocolor: „Ai Babă”, cu Maria Montez şi John Hali. „Mark Twain”, cu Alexis $mth (o apreciată artistă lansată în „Wilson") Frederic March, John Carradine, Donald Crisp și Aubrey Smith. „Pretenul meu Flick*." eu . calul minune” Flicks, Roddy Mc. Dowall și Preston Foster. „Cerul poate să mai aștepte”, după piesa lui Laslo Bush Fekete (* nu după cea care joacă lft Teatrul Nostru), în regia lui Ernest Lubitsh, interpretat de Gene Pierney, Don Ameche, Charles Coburn şi Laird Greggar. „Fantoma de la Operă" Andrei Tudor Nouile filme americane cu Nelson Eddy, Susan Foster Si Claude Rains (în rolul deţinut acum 20 de ani de Lon Chaney), „yew-York Daily Worker“ scrie : „ULTIMA SPERANJA" dovedeşte că graiul nu este o stavilă a înţelegerii între popoare când ele toate luptă pentru acela? scop. Această dramă inteligentă a trudei disperate a refugiaţilor va mişca inimile tuturor acelora ce cred în dreptate şa egalitate... „ULTIMA SPERANŢA“ rulează la: Teatrul Maria Filott! NUMAI PÂNĂ LA 1 MAI prezintă alternativ „O R F E O FIACARA SFANTA cu Maria Filotti, Beate Fredanov, Irina Richiţeanu, N. Sireteanu, C. Bărbulescu, Virgil Popovici si A. Pop Marţian LEGEA DIVORŢULUI cu A. Pop Marţian, Beate Fredanov, Aglae Metaxa, Kelly Nicolau, Miau Ştefănescu, Virgil Vasilescu, C. Bărbulescu şi Vineri 2 Mai premieră INC’O DRAGOSTE RE IRME Comedie de Tudor Muţatescu —• Muzica de Elly Roman Texte muzicale Elly Roman şi Aurel Felea Cu H. Nicolaide şi Nutzi Pantazi şi Iordanescu-Bruno_______________ Nina Diaconescu ___ Teatrul COMEDIA ISTM Phr. Sică Alexandrescu Reprezintă in fiecare zi ora 8 - Joi, Sâmbătă si Duminică matinén ora 4 LANGA DRAGA MEA (Auprés de ma blonde) de MARCEL ACHARD CU ELVIRA GODEANU, NADIA CANTACUZINO, MIHAI POPESCU ŞI FORRY ETTERLE T Național — Sf. Sava ‘ Azi, s. 19 Aprilie, ora 3: Nunta din Perugia, ora 7: Ruy Blas; Qum. 20, ora 10.36: Nunta rup perugia, ora 3: Arteziana. Ora 7: Mânzul Nebun; L. 21 ora 7: Rup-Blas; M. 22 ora 7: Arteziana; M. 23 (Sft. Gheorghe), ora 3: Nunta din Perugia, ora 7: Ruy Blas; J. 24, ora 3: Necunoscuta, ora 7: Mânzul Nebun; V, ÎS, ora 7, premieră: Vinovaţii fără vină; S 26, ora 3: Nunta din Perugia, ora 7: Ruy Bias; Dum. 27, ora 10,30: EeStreăl CARS, ora 7: Mânzul Nebun, ora 7: Vinovaţii fără vină; L. 28, ora 7: Nunta din Prugia, Nationail — Studio Azi, sâmb. 19, ora 3: Nepotul din Giurgiu, ora 7: Seringa; Dum. 20, ora 10.30: Bădăranii ora 3: Ultima oră, ora 1: Fedora; L. 21 ora 7: seringa; M. 22 ora 7: Seringa; M 23 (Sfântul Gheorghe) ora 3: Nepotul din Giurgiu, ora 7: premieră, Frumoasa adomită; J. 24, ora 3: Fedora, ora 7: Bădăranii; V. 25, ora 7: Seringa; S. 28, ora 3: Nepotul difi Gurgiu, ora 7: Frumoasa adormită; O. 27, ora 3: Bădăranii, ora 7: Seringa; L. 28, ora 7: Fedora. Alhianmhr» (Tel. 9.95.43) — zilnic ora 9: Trei gai dela Adob«**1. Marneuri Joi S' Sâmb, ora 4: Dum. era M. Un aiegur matineu. Dum. ora 3 cu ,,Circul Barbă Cot", teatru pentru copii. Armatei (Tel. 4.19.03) — De azi, ora 8,30 până Duminică 27 Aprilie, reprezentaţiile Teatrului Poporului, cu „Tache, ianch® ţi Cadăr”. — Luni 28 premeră: „Primăvara dragostei", operetă de Kalman, Atene uil isi (Tel. 5.20.63) — 7Unic ora 7 şi în zilele cu matineuri, ora 4: „Braţ la braţ cu primăvara". Atlantic (Tel. 5.203) — Zilnic ora 7.15 ,şi matinem« Joi, Sâmb., Dum, ora 4: ,,Bărbatul Nostru", comedie, cu Mucea Septicei şi Tantzi Căpăţână, In pregătire pentru luna Mai,v,Acceleratul 402, cu N. Stroe şi ansamblul muzical, Baraşeum (Sala de sus. Tel. 5.93.05) — Zilnic om 8. ..Venera oarbă" cu Man"* Antonova, piu Mironescu, Ion Maim etc Matineu doar Duminica, ora 4: „Venera oarbă", Barașeum — Studio (Sala de jos. Tel. 5.93.05) — Zilnic ora 8: „Noroc în dragoste", ansamblul id's cu Dina Kcerg. Matineu doar Duminica, ora 4: Comedia (Tel. 4.71.71). — Zilnic ora 8: „Lângă draga mea“, toată săptămâna. — Matineuri ora 4: Mercuri 23 (Sfântul Gheorghe), noi, sâmb. şi Dum.: „Lângă draga mea“. Colorado (Tel. 4.41.32). — Toată săptămâna, zilnic ora 8: „Titanic Vals" de Tudor Muşatescu, cu Birlic şi Sonia. Cluceru, matineuri ora 4, Joi, Sâmb Dum. IMP aria Filotfî (Tel. 4.84.94) — Azi, S. 19, ora 4: Flacăra Sfântă, ora 7: Legea divorţului, Dum. 20, ora 4 şi ora 7: „Flacăra Sfântă". Toată săptămâna viitoare, seara şi în zilele cu matineuri: ,,Flacăra Sfântă", Modern (Tel. 5.95.55). — Azi, Sâmb. 19 ora 4,30: Misteriosul Beverley, ora 7,30: Otto Elefantu; Dum. 20, ora 4,30: Otto Elefantu, ora 7,30: Misteriosul Beverley; Luni 21, ora 7.30, premieră: Trei la purtare.. — In restul săptămânii alternează „Trei la purtare" cu „Otto Elefantu". Mia (Tel 5.23.81) — Zilnic ora 7.30: ,,AUce Broente", Matineuri ora 4: Joi, Sâmb. și Dum. Muncitoresc C. F„ R. (Tel. 5.95.74) Muncitoresc »!• C. Frimiî“ (Tel. 5.69.23). — ZiWo ora ’<■ Volpone. Matineu Dumte'ca, ora 8: Volgene, a i ii Municipal (Tel. 4.60.60) — Ziua ora 3.30, scara ora 7.30. Alternează piesele: „Jepuroil", „Doctorul" şi „Moartea civilă". Nostru (Tel. 4.11.56). — Ziua ora 3, seara ora 7.30. Alternează „Cerul să mai aştepte" cu „Aline şi dragostea". Odeon (Tel. 2.82.00). — Zâulc ora 7: „Golden Boy“, Matineuri ora 3, Joi, Sâmb. ş* Dum.. .Golden Boy". Odeon — Studio (Tel. 2.82.00). — Zilnic ora 3, ,Scumpa mea Ruth". Matineuri ora 4, Joi, Samb. şi Dum.. . Scumpa mea Ruth“. Savoy (Tel. 3.96.41) — Zilnic ora 7.15: ,,Eu şi frăţiorul meu". Matineuri ora 3, Joi, Sâmb. şi Dum.: „Eu şi frăţiorul meu’V Victoriei (Tel. 4.47.57) — Zilnic ora 7.30: „Fascinaţie". ARO: Pentru un sărut.-IForie :Seceră vântul sălbatec SCALA: Casa din vale ORFEU : Derniere chance (Ultima speranţă). TRIANON : Yanice Doodle Dandy. TIVOLI" Costică şi Mitică în . Scuzaţi vă ro?" REGAL: Cavalerii] răzbunării LUXOR. Taina ei FEMINA : Stan şi Bran toreadori. ARTA : Virajul morţii, SELECT : Sérénade aux Nuayes cu Tino Roes*. Sâmbătă se Aprilie, ora 7, în Amfiteatrul Liceului Mihai Viteazul (Ed Pache Nr 72). Concert Marie Anda, cu concursul la pian al d-lui Prof Th Fuchs Şi al d-rei Rodica Savu, versuri (Invitaţiile emise pentru 27 Martie sunt valabile). Premierele săptămânii LUNI 21 APRILIE. — Teatrul Modern: „Trei la purtare". MARŢI 22. — Teatrul Nostru: „Cărui să mai aştepte" (Spectacol pentru presă şi invitaţi). MIERCURI 23 (Sfântul Gheorghe). — Teatrul Naţional Studio: „Frumoasa Adormită". VINERI 24 — Teatrul Vostru-Studio: „Ghid“. VINERI 38 — Teatrul Naţional Sfântul Sava. ..Vinovaţii fără vină" fel ' . T vri' v- 'vriG .......... ... .... ...-X- A l doilea caiet de poezie pe care-1 publică Revista Fundaţiilor regale, întruneşte aceleaşi colaborari inegale ca şi primul caiet. In afară de autoritatea d-lui Călinescu, mai iscălesc potne frumoasse pe planuri diferite, Ioan I. Horga, Emil Manu, Iordan Chifaet, Ştefan Popescu, Mihail Coarna, Constantin Nisipeanu şi alţii — iar poeme mai puţin realizate neoriginale, ori pe linii factice a evazionismului. Stere Popeseu, Radu Câplescu, Radu Vasliiu şi mulţi alţii. Expresive, deşi uneori cu ritmul şi muzicalitatea trunchiate — traducerile din Louise Labé ale Măriei Banuş. După poeza „lettristă“ a lui Isidore Izon, ce a plecat de pa malurile Dâmboviţei să facă revoluţie literară la Paris, iată că un anume Roberdhay anunţă deschiderea unei expoziţii de patură ,,lettristá“. Nu se poate spune că parizienilor le lipseşte humorul. O dd man mit, ultimă producţie a lui Carl Reed, după romanul lui Francis Green, e considerat drept unul din cele mai mari filme, nu numai britanice, turnat de când există filmul sonor Tratând tema morţii privită de diferite personaje care simbolizează mentalităţi, filmul al cărui erou e un terorist din Dublin, are o fotografie comparată cu cea din operele lui Carné şi o interpretare excelentă alcătuită din actori irlandezi, cu excepţia lui James Mason, care are o creaţie remarcabilă. Evenimentele politice, privite in ansamblu şi intro prezentare care să ie şi explice şi să scoată învăţăminte feâneie, au început să fie folosite mai des ca teme şi de studiourile americane. După interesantul Hitler trăieşte ?, a fost realizat un documentar de mare actualitate, intitulat sugestiv : Germania __ umblaţi cu grijă! Filmul lui Vittorio de Sica, Sciusca, care tratează problema vagabonzilor minoii, repurtează o biruinţă îmbucurătoare pentru noua cinematografie italiană. .Editura „Enciclopedia”, după acţiunea nefastă operată asupra oamenilor maturi, trece acum la molestarea copiilor fără apărare. Tipăreşte adică, „Alice în ţara minunilor’' în traducerea d-lui N. Ionescu, traducere care, pentru comoditate eludează numai pasagiile versificate, umorul şi calambururile. Ilustraţiile ne înfăţişează o Alice de diferite vârste, toate dubioase. Recent „editura Fantasio a editat o „Alice în ţara minunilor”, frumos prezentată grafic şi fără trunchieri. Enciclopedia îşi dovedeşte încă odată lipsa de conştiinciozitate şi dăunătoarea-i funcţie culturală. ia. RAMPA PORTATIV O interesantă expoziţie deschisă în Muzeul ce muschi din Paris prezintă iubitorilor de artă pictura vechii indii, sub două aspecte neindeajuns de cunoscute: pictura murală şi cea a muraturilor. Deşi prima s-a desvoltat mai ales în sec. V şi VI şi cea de a doua în sec. XVII şi XIX şi deşi genurile sunt atât de diferite, tehnica lor e totuşi aceiaşi. In concepţia indiană, forma nu reprezintă aspectul natural al obiectului, ci reproducerea unui prototip mental, cunoscut dar nu văzut direct. Se remarcă deasemeni un simbolism al culorilor şi al gesturilor In aceste picturi, gesturi care fac parte dintr'un vocabular plastic împrumutat probabil din teatru și dans. * Procesul Van Meegern, așteptat cu nerăbdare de cercurile artstice din Olanda, va avea loc probabil în luna Mai. Amintim că Van Meegern a fost acuzat de a fi pictat o serie de pânze pe care ie-a dat drept aparţinând un vermem, fapt care a provocat un enorm scandal in Olandă. O expoziţie plina de interes prezintă parizienilor diverse opere ale lui Maillou, compuse şi date foarte îndepărtate şi care formează un ansamblu aproape complet. Alatun de sculpturi şi desene figurează aci documente şi fotografii care prevestesc, poate, un viitor muzeu Millal, pe care iubitorii de artă îl doresc. Sub preşedinţia primarului oraşului Stockholm a avut loc o „Săptămână a picturii polonosuedeze“ în vederea reconstruirii varşoviei. Au fost expuse cu acest prilej opere ale artiştilor poloni şi au fost date mai multe concerte de către diverşi şefi de orchestră poloni- printre cari maestrul Fitelberg. Taamil ATLANTIC Telefon 5.20.33 In fiecare zi matineu ora 4'30 seara ora 7*15 BĂRBATUL NOSTRU de Jacques Dévai cu Tanţi Căpăţână, Mircea Şeptîlici, Ion Manta, Emilia Manta, Niculescu Cadet, Dorel Ciriuţeanu şi Sandina Stan AI ... . După „Manasse”, „O fată şi Jumătate”, „Comedianta”, „Ştrengarul” şi „O fetiţă cu noroc” Teatrul Baraşeum prezintă IZBÂNDA DRAGOSTEI Comedie muzicală revuistică de PUIU MAXIMILIAN şi JACK FUIGA — Muzica NICUŞOR KIRCULESCU Direcţia de scenă: N. KAINER-NICAN Ansamblu 50 persoane, balet, jazz ritmic, etc. Jurnalul unui regisor român la Moscova • Urmare din Pagina I*a * în prealabil, mişcarea luminii. Se lucrează, cu pete luminoase (în general albe şi orange), instalaţia electrică fiind într’adevăr excelentă, şi aproape fiecare grup de proectoare având electricianul respectiv, se obţin efecte pe care noi cu instalaţiile noastre rudimentare nu le-am obţine niciodată. Seara: Electra lui Sofocle tot la Teatrul Vohtangov. E frapant decorul, care depăşeşte dimensiunile obişnuite şi pătrunde aproape în sală. Cortina e suprimat, în primul plan stânga, palatul imagist de proporţii arhitecturale, e echibrat în dreapta prim plan de o imensă statue a lui Apollon. Inspre fundul scenei se pierde o galerie de coloane, iar în fund de tot e templul lui Jupiter. Decorul e construit după schiţele sculptoriţei Vera Muhina. Spectacolul de o corectitudine desăvârşită. De la gest, mişcare, lumină, până la versurile spuse clar şi răspicat. Tragedia creşte sub ochii noştri până în momentul când Orest o omoară pe Chitemnestra şi apoi pe Egist. Jocul ia proporţii arhitecturale. Decorul traduce minunat din punct de vedere plastic acest crescendo. Centrul de greutate al piesei se deplasează inevitabil spre deznodământul tragic, asistentul lui Gorciakov, el fiind foarte ocupat. Actriţele îmi dau atmosfera Naţionalului. Se citeşte la masă în foyer. Discuţiile sunt foarte serioase. Timpul ocupat de discuţii nu se socoteşte pierdut. Dimpotrivă. Se citeşte un tablou. Am de de gând să-mi iau un text că să pot urmări mai bine mersul repetiţiei. Recunosc câţiva actori pe cari i-am văzut în mai multe spectacole. ’ Disciplina care incontestabil că domneşte, se fereşte să reducă repetiţiile la p. J..î ncă de funcţionari. Astfel se circulă destul de liber in foyer, fără a ajunge bineînţeles la un du-te_vino. (fj I.a un moment dat apar« Gorciacov, care deşi era ocupat, nu s’a putut abţine şi nu-şi rupă din timp ca să treacă pe la repetiţie. O observaţie interesantă a lui Gorciakov: „Vă rog să ţineţi cont chiar când citiţi la masă, de ritmul pe care-l cere textul. O lectură nu e numai o luare de contact cu piesa, dar şi o primă încercare* a vă familiariza cu ea”. Repetiţia se termină, urmând ca tablourile mai avansate să treacă data viitoare direct pe scenă. Pentru astăzi seară se anunţase la cinematograful de la ambasada britanică, filmul lui Cocteau: „La Belle e la Bete” Mare mi-a fost desamăgirea când am găsit programul schimbat. Din motive tehnice se pare, s’a amânat filmul lui Cocteau, s’a rulat un film făcut şi jucat de Noel-Noel: „Cum trăeşte o familie franceză subt ocupaţie germană”. Nu mi-a părut rău că l-am văzut. Excelent jucat, povestea lui Noel-Noel (scenariul era tot de el) ne desvăluia multe secrete ale mişcării de rezistenţă franceză. Sovieticii cu cari am fost împreună, au fost puţin miraţi pentru că ei nu-ţi pot închipui cum de a putut exista un astfel de războiu subteran, unde dacă nu erai suspectat de ocupator îţi puteai trăi viaţa liniştită de toate zilele. Războiul lor ,re partizani, mai puţin liric dar cu mult mai dur, le lăsase o cu totul altă imagine. Nu mă pot abţine să nu adaug că filmul lui Noel-Noel era cam departe de realitate şi prietenii mei sovietici aveau oarecum dreptate. Oamenii de aici după cele ce am îndurat, nu mai pot fi alintaţi cu poveşti frumoase In aer e un miros de primăvară. De abia aştept să ies din metrou ca să respir din plin aerul proaspăt. Cu toate astea nu m’ar mira deloc dacă mâine ar da o zăpadă groasă de 30 de cm. Până in momentul când în sfârșit se va stabiliza timpul, trecerile acestea de alb-negru vor fi foarte frecvente. : Mai citesc câteva pagini din „Mon Faust” a lui Valery, apoi mă pregătesc să dorm. Sting lampa. Noapte bună. Mihail Raicu ★ ★ Miercuri 26 Illtrig „Cele douăsprezece luni’ de Marşak- Regisor Gorciacov. Astăzi repetiţia e condusă de Teatrul Colorado-------------------—_ compania Birlic In fiecare zi ma tineu ora 4, seara ora 8 TITANIC VALS Comedie de TUDOR MUSATESCU cu VASILHI BIRLIC, SONIA CLUCERU de la Teatrul National Angela Mateescu, Virginia Teodoru, Paula Tudor, Getta Tudarathe, Silvia Chicos, Mia Macri, Didi Ionescu, Niculescu-Huzau, O. Hagiac, Valeriu Pascu, Traian Florescu, Traian Horia, Em. Ciogolea fi ION TALIANUI Teatrul NOSTRU — Tel. 4.11.56 Prezintă alternativ în fiecare zi Matineu ora 4, seara ora 7,30 două comedii Aline și dragostea de VANNENBERGHE cu MIMI ENACEANU, NINA DIACOVESCU, DEM. MORUZAN şi KIKI BREZEANU CERUL SA MAI ASTEPTE de HARRY SEGAL cu G. DEMETRU, DINA MIHALCEA, DEM MORUZAN MARCEL ENESCU, ILIE CERNEA etc. EXCELSIOR: Din nou împreună CORSO. ..Divorțul- 51 tutiwl. VICTORIA: Omul Junglei BD. PALAS: cavalerul dreptății OMNIA: Goana după aur 6* rertfftă NISSA: Fiara Nordului gl roviată. CASANDRA: Modelul CENTRAL: Stanți Bran toreadori FRANKLIN: „Răzvrătiții din Atlantic",