Rampa, aprilie 1947 (Anul 36, nr. 75-77)

1947-04-20 / nr. 76

Page 2 o şcoală de Teatru l­ u­i Vmmr» «Un ptfim I­» « sau absenta ei, cinstea nu necinstea Iu, personală. Cursul de Istoria teatrului, al d-nei Alice Vo­n­escu­ e ad­mirabil pentru cel care a sfâr­­­­­it liceul. Nu e ajutat însă de­­ cursuri paralele în care elevul ig să înveţe bine, temeinic limba românească, una sau două limbi stra­ne ca să pătrundă $* ,pe poarta altor literaturi si să nu roşească de ruşine când are •da spus într’un ro] un cuvânt •sau un nume străin,' nu $te istorie, nu ştie ceo^ran­e, nu «ştie «inse. Si pentrucă nu ştie ne ce lume se află, crede că ■lumea se începe $i se sfârşeş­te cu «I, si atunci devine în­fumurat, cabotin, **nb­ţios» Crede că a juca teatru înseam­nă să se rătoe, să plângă cu sjUihiturî, să facă pe caraghio­sul. în cel mai bus caz îşi im * tă profesorul­ care chiar dacă e. întâmplător bun sau bun actor, nu poate să toarne în mintea lui ceea ce ar trebui să facă zece profesori la fiece ca­tedre. Obligaţia lui faţă de lu­me, frumuseţea meseriei lui care e făcută ca să desvălui înţelesurile cele mai adânci ale vieţii, poezia ei, adevărul e, rolul lui social de deştep­tător al mulţimii prin graiul artei, îi sunt necunoscute. El trece prin şcoală ca să ajungă pe scenă, să fie aplaudat, să câştige parale pr­e teatru sau pe lângă teatru şi să vorbeas­că lumea de el. Asta ştie, asta îl interesează. El nu vrea să devină, el vrea să parvină. Nu vrea să ajungă un om, vrea să ajungă un idol şi în m­intea lui un idol e ceva care nu are nici un fel de obliga­ţii- ci numai foloase. Dacă conservatorul ar fi o şcoală în care elevul de tea­tru să înveţe trecutul omeniri, să înveţe datoria sfântă a ac­torului, să afle rostul cel mare al artei, şi mai ales datoriile celui care se crede şi e crezut şi de alţii făcut pentru ea, am avea altfel de actori şi alt tea­tru. Dacă conservatorul n’ar fi numai un laborator cuh care alesul nu iese actor, ci încă e­­lev pe scene de teatru, stânga­­ciu, greoi, retoric, neexperi­­mentat, ci ar avea şi o sală de spectacole sau dacă elevii ar fi obligaţi să joace în tot cursul celor patru ani de studii în di­­verse echipe, nu neapărat de centru şi cu pretenţii, el ar fi şcoala care ne trebue. Nu e încă, şi e nevoie să fie. Lucia Demetrius Soliştii români şi muzica naţională • Uman din parin* l*a ■ naţională. In primul rând a«*curaj#s­­tă pe creatir. Fără o editură muzicală, fără 9 »adienVS 'mediată ţi sat'sfăet­­te*»«, eemporitorul o­ are un suficient stimulent !n elena » eventual» conso­lare a posterităţii. In el doilea rând, aduceţie publicului se face tntr'un sin­gur sens ţi fără sl­­ se atragă atenţia asupra valorilor naţionale. Indiferenţa pentru music* naţională ar* cauze mai adânci. Sunt acelea sem­nalate de d. prof. Brauner şi ele sunt valabil* şi pentru solişi, nu numai P^ptru e­mpozitori. Insuficienta cunoa­ştere a folklorului şi a muzicii româ­neşti culte. Pentru Împlinirea acestei lacune, pro­grama analitică a învăţământului mu­­zical superior ar trebui să cuprindă ca materie autonomă folklorul, cu un stu­diu teoretic adâncit al modurilor sale caracteristice, cu varietatea de ritmuri. Cu implicaţiile armonice ori gţi&t£ de »speciale, modale specifice. Un alt sec­tor ar fi muzica bizant­ină, cu caracte­risticile ei modale şi ritmiee, care ar­e un nou şi generos izvor de Inspiraţie, aşa cum a dovedit-o compozitorul Paul Constantinescu cu valorosul oratoriu ortodox ..Patimile Domnului'*. In aceiaşi măsură elevii ar trebui sâ studieze, la clasa de compoziţie sau de muzică de cameră, ca o materie obli­gatorie, întreaga literatură muzicală cultă românească. U» asemenea studiu ar pune pe viitorul artist în cunoştin­ţă de cauză, i-ar desvălui frumuseţile acestei muzici şi i-ar trezi dorinţa de a o împărtăşi. Astfel, elevul va părăsi băncile şcoalei cu un bagaj suficient şi cu o bună cunoaştere a literaturii naţionale. Ar fi de dorit chiar ca exa­menul de absolvire să comporte în mod obligatoriu o piesă românească. Este oare de conceput ca un elev al Conservatorului din Paris să nu cu­noască literatura muzicală franceză? Sau un absolvent al Conservatorului din Moscova să nu posede un reperto­riu de muzică rusă? Numai cu această pregătire se va creia solidaritatea dintre compozitori şi executanţi. Şi numai astfel se va lărgi orizontul creaţii muzicale naţio­nale. P­e lângă cele 40 de filme importate în ţară încă de la în­ceputul sezonului, au mai sosit următoarele pelicule americane: In tehnocolor: „Ai­ Ba­bă”, cu Maria Montez şi John Hali. „Mark Twain”, cu Ale­­xis $m­th (o apreciată ar­tistă lansată în „Wilson") Frederic March, John Carradine, Donald Crisp și Aubrey Smith. „Pr­etenul meu Flick*." eu . calul minune” Flicks, Roddy Mc. Do­wall și Preston Foster. „Cerul poate să mai aș­tepte”, după piesa lui Las­­lo Bush Fekete (­* nu du­pă cea care joacă lft Tea­trul Nostru), în regia lui Ernest Lubitsh, interpre­tat de Gene Piern­­ey, Don Ameche, Charles Coburn şi Laird Greggar. „Fantoma de la Operă" Andrei Tudor Nouile filme americane cu Nelson Eddy, Susan Foster Si Claude Rains (în rolul deţinut acum 20 de ani de Lon Chaney), „yew-York Daily Wor­ker“ scrie : „ULTIMA SPERANJA" dovedeşte că graiul nu este o stavilă a înţelegerii în­­tre popoare când ele toate luptă pen­tru acela? scop. Această dramă inteli­gentă a trudei disperate a refugiaţilor va mişca inimile tuturor acelora ce cred în dreptate şa egalitate... „ULTIMA SPERANŢA“ rulează la: Teatrul Maria Filott! NUMAI PÂNĂ LA 1 MAI prezintă alternativ „O R F E O FIACARA SFANTA cu Maria Filotti, Beate Freda­nov, Irina Richiţeanu, N. Sire­­teanu, C. Bărbulescu, Virgil Popovici si A. Pop Marţian LEGEA DIVORŢULUI cu A. Pop Marţian, Beate Fre­­danov, Aglae Metaxa, Kelly Nicolau, Miau Ştefănescu, Virgil Vasilescu, C. Bărbulescu şi Vineri 2 Mai premieră INC’O DRAGOSTE RE IRME Comedie de Tudor Muţatescu —• Muzica de Elly Roman Texte muzicale Elly Roman şi Aurel Felea Cu H. Nicolaide şi Nutzi Pantazi şi Iordanescu-Bruno_______________ Nina Diaconescu ___ Teatrul COMEDIA ISTM Phr. Sică Alexandrescu Reprezintă in fiecare zi ora 8 - Joi, Sâmbătă si Duminică matinén ora 4 LANGA DRAGA MEA (Auprés de ma blonde) de MARCEL ACHARD CU ELVIRA GODEANU, NADIA CANTACUZINO, MIHAI POPESCU ŞI FORRY ETTERLE­ T Națion­al — Sf. Sava ‘ Azi, s. 19 Aprilie, ora 3: Nunta din Perugia, ora 7: Ruy Blas; Qum. 20, ora 10.36: Nunta rup perugia, ora 3: Artezi­ana. Ora 7: Mânzul Nebun; L. 21 ora 7: Rup-Blas; M. 22 ora 7: Arteziana; M. 23 (Sft. Gheorghe), ora 3: Nunta din Perugia, ora 7: Ruy Blas; J. 24, ora 3: Necunoscuta, ora 7: Mânzul Nebun; V, ÎS, ora 7, premieră: Vinovaţii fără vi­nă; S 26, ora 3: Nunta din Perugia, ora 7: Ruy Bias; Dum. 27, ora 10,30: EeStreăl CARS, ora 7: Mânzul Nebun, ora 7: Vinovaţii fără vină; L. 28, ora 7: Nunta din Prugia, Nationail — Studio Azi, sâmb. 19, ora 3: Nepotul din Giurgiu, ora 7: Seringa; Dum­. 20, ora 10.30: Bădăranii ora 3: Ultima oră, ora 1: Fedora; L. 21 ora 7: seringa; M. 22 ora 7: Seringa; M 23 (Sfântul Gheor­­ghe) ora 3: Nepotul din Giurgiu, ora 7: premieră, Frumoasa adom­i­tă; J. 24, ora 3: Fedora, ora 7: Bădăranii; V. 25, ora 7: Seringa; S. 28, ora 3: Nepotul difi G­urgiu, ora 7: Frumoasa adormită; O. 27, ora 3: Bădăranii, ora 7: Seringa; L. 28, ora 7: Fedora. Alhianmhr» (Tel. 9.95.43) — zilnic ora 9: Trei gai dela Adob«**1. Marneuri Joi S' Sâmb, ora 4: Dum. era M. Un aiegur matineu. Dum. ora 3 cu ,,Circul B­arbă Cot", teatru pentru copii. Armatei (Tel. 4.19.03) — De azi, ora 8,30 pân­ă Duminică 27 Aprilie, reprezentaţiile Tea­trului Poporului, cu „Tache, ianch® ţi Cadăr”. — Luni 28 premeră: „Primă­vara dragostei", operetă de Kalman, Atene uil isi (Tel. 5.20.63) — 7Unic ora 7 şi în zi­lele cu matineuri, ora 4: „Braţ la braţ cu primăvara". Atlantic (Tel. 5.20­­3) — Zilnic ora 7.15 ,şi ma­tinem« Joi, Sâmb., Dum, ora 4: ,,Băr­batul Nostru", comedie, cu Mucea Sep­ticei şi Tantzi Căpăţână, In pregătire pentru luna Mai,v,Acceleratul 402, cu N. Stroe şi ansamblul muzical, Baraşeum (Sala de sus. Tel. 5.93.05) — Zilnic om 8. ..Venera oarbă" cu Man"* Anto­nova, piu Mironescu, Ion Maim etc Matineu doar Duminica, ora 4: „Venera oarbă", Barașeum — Studio (Sala de jos. Tel. 5.93.05) — Zilnic ora 8: „Noroc în dragoste", ansamblul id's cu Dina Kcer­g. Matineu doar Dumini­ca, ora 4: Comedia (Tel. 4.71.71). — Zilnic ora 8: „Lângă draga mea“, toată săptămâna. — Mati­neuri ora 4: M­ercuri 23 (Sfântul Gheor­ghe), noi, sâmb. şi Dum.: „Lângă dra­ga mea“. Colorado (Tel. 4.41.32). — Toată săptămâna, zilnic ora 8: „Titanic Vals" de Tudor Muşatescu, cu Birlic şi Sonia. Cluceru, matineuri ora 4, Joi, Sâmb Dum. IMP aria Filotfî (Tel. 4.84.94) — Azi, S. 19, ora 4: Fla­căra Sfântă, ora 7: Legea divorţului, Dum. 20, ora 4 şi ora 7: „Flacăra Sfân­tă". Toată săptămâna viitoare, seara şi în zilele cu matineuri: ,,Flacăra Sfântă", Modern (Tel. 5.95.55). — Azi, Sâmb. 19 ora 4,30: Misteriosul Beverley, ora 7,30: Otto Elefantu; Dum. 20, ora 4,30: Otto Ele­­fantu, ora 7,30: Misteriosul Beverley; Luni 21, ora 7.30, premieră: Trei la purtare.. — In restul săptămânii alter­nează „Trei la purtare" cu „Otto Ele­fantu". Mia (Tel 5.23.81) — Zilnic ora 7.30: ,,AUce Broente", Matineuri ora 4: Joi, Sâmb. și Dum. Muncitoresc C. F„ R. (Tel. 5.95.74) Muncitoresc »!• C. Frimiî“ (Tel. 5.69.23). — ZiWo ora ’<■ Volpo­­ne. Matineu Dumte'ca, ora 8: Volgene, a i ii Municipal (Tel. 4.60.60) — Ziua ora 3.30, scara ora 7.30. Alternează piesele: „Jepuroil", „Doctorul" şi „Moartea civilă". Nostru (Tel. 4.11.56). — Ziua ora 3, seara ora 7.30. Alternează „Cerul să mai aştepte" cu „Aline şi dragostea". Odeon (Tel. 2.82.00). — Zâulc ora 7: „Gol­den Boy“, Matineuri ora 3, Joi, Sâmb. ş* Dum.. .Golden Boy". Odeon — Studio (Tel. 2.82.00). — Zilnic ora 3, ,Scum­pa mea Ruth". Matineuri ora 4, Joi, Samb. şi Dum.. . Scumpa mea Ruth“. Savoy (Tel. 3.96.41) — Zilnic ora 7.15: ,,Eu şi frăţiorul meu". Matineuri ora 3, Joi, Sâmb. şi Dum.: „Eu şi frăţiorul meu’V Victoriei (Tel. 4.47.57) — Zilnic ora 7.30: „Fas­cinaţie". ARO: Pentru un sărut.­­-IForie :Seceră vântul sălbatec SCALA: Casa din vale ORFEU : Derniere chance (Ultima spe­ranţă). TRIANON : Yanice Doodle Dandy. TIVOLI" Costică şi Mitică în . Scuzaţi vă ro?" REGAL: Cavalerii] răzbunării LUXOR. Taina ei FEMINA : Stan şi Bran toreadori. ARTA : Virajul morţii, SELECT : Sérénade aux Nuayes cu Tino Roes*. Sâmbătă se Aprilie, ora 7, în Am­fiteatrul Liceului Mihai Viteazul (Ed Pache Nr 72). Concert Marie Anda, cu concursul la pian al d-lui Prof Th Fuchs Şi al d-rei Rodica Savu, versuri (Invitaţiile emise pentru 27 Martie sunt valabile). Premierele săptămânii LUNI 21 APRILIE. — Teatrul Mo­dern: „Trei la purtare". MARŢI 22. — Teatrul Nostru: „Cărui să mai aştepte" (Spectacol pentru pre­să şi invitaţi). MIERCURI 23 (Sfântul Gheorghe). — Teatrul Naţional Studio: „Frumoasa A­­dormită". VINERI 24 — Teatrul Vostru-Stu­­dio: „Ghid­“. VINERI 38 — Teatrul Naţional Sfân­tul Sava. ..Vinovaţii fără vină" fel ' . T vri' v- 'vriG .......... ... .... ...-X- A l doilea caiet de poezie pe ca­­re-1 publică Revista Fundaţi­ilor regale, întruneşte ace­leaşi colaborari inegale ca şi primul caiet. In afară de autoritatea d-lui Că­­linescu, mai iscălesc po­tne frumoas­se pe planuri diferite, Ioan I. Hor­ga, Emil Manu, Iordan Chifaet, Şte­­fan Popescu, Mihail Coarna, Con­stantin Nisipeanu şi alţii — iar poe­me mai puţin realizate neoriginale, ori pe linii factice a evazionismu­lui. Stere Popeseu, Radu Câplescu, Radu Vasli­iu şi mulţi alţii. Expresi­ve, deşi uneori cu ritmul şi muzica­litatea trunchiate — traducerile din Louise Labé ale Măriei Banuş. După poez­a „lettristă“ a lui Isidore Izon, ce a plecat de pa malurile Dâmboviţei să­ facă re­voluţie literară la Paris, iată că un anume Roberdhay anunţă deschiderea unei expoziţii de patură ,,lettrist­á“. Nu se poate spune că parizienilor le lipseşte humorul. O dd man mit, ultimă producţie a lui Carl Reed, după romanul lui Francis Green, e conside­rat drept­ unul din cele mai mari filme, nu numai brita­nice, turnat de când există filmul sonor­ Tratând tema morţii pri­­vită de diferite personaje ca­re simbolizează mentalităţi, filmul al cărui erou e un tero­rist din Dublin, are o foto­grafie comparată cu cea din operele lui Carné şi o inter­pretare excelentă alcătuită din actori irlandezi, cu ex­cepţia lui James Mason, ca­re are o creaţie remarcabilă. E­venimentele politice, pri­­vite in ansamblu şi intro prezentare care să ie şi explice şi să scoată învăţăminte feân­eie, au început să fie folo­­site mai des ca teme şi de stu­diourile americane. După interesantul Hitler tră­ieşte ?, a fost r­ealizat un docu­­mentar de mare actualitate, in­titulat sugestiv : Germania __ umblaţi cu grijă! Filmul lui Vittorio de Sica, Sciusc­a, care tratează problema vagabonzilor minoii, repurtează o biruinţă îmbucurătoare pen­­tru noua cinematografie italia­nă. .Editura „Enciclopedia”, după ac­ţiunea nefastă operată asupra oame­nilor maturi, trece acum la moles­tarea copiilor fără apărare. Tipă­­reşte adică, „Alice în ţara minu­nilor’' în traducerea d-lui N. Io­­nescu, traducere care, pentru como­ditate eludează numai pasagiile ver­sificate, umorul şi calambururile. I­lustraţiile ne înfăţişează o Alice de diferite vârste, toate dubioase. Re­cent „editura Fantasio a editat o „Alice în ţara minunilor”, frumos prezentată grafic şi fără trunchi­eri. Enciclopedia îşi dovedeşte încă odată lipsa de conştiinciozitate şi dăunătoarea-i funcţie culturală. ia. RAMPA PORTATIV O interesantă expoziţie des­chisă în Muzeul ce muschi­ din Paris prezintă iubitorilor de ar­tă pictura vechii indii, sub dou­ă aspecte neindeajuns de cuno­scute: pictura murală şi cea a muraturilor. Deşi pr­ima s-a des­­voltat mai ales în sec. V şi VI şi cea de a doua în sec. XVII şi­ XIX şi deşi genurile sunt a­­tât de diferite, tehnica lor e to­tuşi aceiaşi. In concepţia india­nă, forma nu reprezintă aspec­tul natural al obiectului, ci re­producerea unui prototip men­tal, cunoscut dar nu văzut di­rect. Se remarcă deasemeni un simbolism al culorilor şi al ge­sturilor In aceste picturi, gesturi care fac parte dintr'un vocabu­lar plastic împrumutat probabil din teatru și dans. * Procesul Van Meegern, așteptat cu nerăbdare de cercurile art­stice din Olanda, va avea loc probabil în luna Mai. Amintim că Van Meegern a fost acuzat de a fi pictat o serie de pânze pe care ie-a dat drept aparţinând un vermem, fapt care a provo­­cat un enorm scandal in Olandă. O expoziţie plina de interes prezintă parizienilor diverse o­­pere ale lui Maillou, compuse şi date foarte îndepărtate şi care formează un ansamblu aproape complet. Alatun de sculpturi şi desene figurează aci documente şi fotografii care prevestesc, poa­te, un viitor muzeu M­illal, pe care iubitorii de art­ă îl doresc. Sub preşedinţia primarului o­­raşului Stockholm a avut loc o „Săptămână a picturii polono­­suedeze“ în vederea reconstrui­rii varşoviei. Au fost expuse cu acest prilej opere ale artiştilor poloni şi au fost date mai multe concerte de către diverşi şefi de orchestră poloni- printre cari maestrul Fitelberg. Taam­il ATLANTIC Telefon 5.20.33 In fiecare zi matineu ora 4'30 seara ora 7*15 BĂRBATUL NOSTRU de Jacques Dévai cu Tanţi Căpăţână, Mircea Şeptîlici, Ion Manta, Emilia Manta, Niculescu Cadet, Dorel Ciriuţeanu şi Sandina Stan A­I ... . După „Manasse”, „O fată şi Jumătate”, „Comedianta”, „Ştrengarul” şi „O fetiţă cu noroc” Teatrul Baraşeum prezintă IZBÂNDA DRAGOSTEI Comedie muzicală revuistică de PUIU MAXIMILIAN şi JACK FUI­GA — Muzica­­ NICUŞOR KIRCULESCU Direcţia de scenă: N. KAINER-NICAN Ansamblu 50 persoane, balet, jazz ritmic, etc. Jurnalul unui regisor român la Moscova • Urmare din Pagina I*a * în prealabil, mişcarea luminii. Se lucrează, cu pete luminoa­se (în general albe şi orange), instalaţia electrică fiind într’a­­devăr excelentă, şi aproape fie­care grup de proectoare având electricianul respectiv, se ob­ţin efecte pe care noi cu in­stalaţiile noastre rudimentare nu le-am obţine niciodată. Seara: Electra lui Sofocle tot la Teatrul Vohtangov. E frapant decorul, care depăşe­şte dimensiunile obişnuite şi pătrunde aproape în sală. Cor­tina e suprimat, în primul plan stânga, palatul im­agist de proporţii arhitecturale, e e­­ch­ibrat în dreapta prim plan de o imensă statue a lui Apollon. In­spre fundul scenei se pierde o galerie de coloane, iar în fund de tot e templul lui Jupiter. De­corul e construit după schi­ţele sculptoriţei Vera Muhina. Spectacolul de o corectitu­dine desăvârşită. De la gest, mişcare, lumină, până la ver­surile spuse clar şi răspicat. Tragedia creşte sub ochii noş­tri până în momentul când O­­rest o omoară pe Chitemnestra şi apoi pe Egist. Jocul ia pro­porţii arhitecturale. Decorul tra­duce minunat din punct de ve­dere plastic acest crescendo. Centrul de greutate al piesei se deplasează inevitabil spre deznodământul tragic, asistentul lui Gorciakov, el fi­ind foarte ocupat. Actriţele îmi dau atmosfera Naţionalului. Se citeşte la ma­să în foyer. Discuţiile sunt foarte serioase. Timpul ocupat de discuţii nu se socoteşte pier­dut. Dimpotrivă.­­ Se citeşte un tablou. Am de de gând să-mi iau un text că să pot urmări mai bine mersul repetiţiei. Recunosc câţiva actori pe cari i-am văzut în mai m­ulte spectacole. ’­ Disciplina care incontesta­bil că domneşte, se fereşte să reducă repetiţiile la p. J.­.î ncă de funcţionari. Astfel se cir­culă destul de liber in foyer, fără a ajunge bineînţeles la un du-te_vino. (fj I.a un moment dat apar« Gorciacov, care deşi era ocu­pat, nu s’a putut abţine şi nu-şi rupă din timp ca să trea­că pe la repetiţie. O observaţie interesantă a lui Gorciakov: „Vă rog să ţi­­neţi cont chiar când citiţi la masă, de ritmul pe care-l cere textul. O lectură nu e numai o luare de contact cu piesa, dar şi o primă încercar­e* a vă familiariza cu ea”. Repetiţia se termină, urmând ca tablourile mai avansate să treacă data viitoare direct pe scenă. Pentru astăzi seară se anun­ţase la cinematograful de la ambasada britanică, filmul lui Cocteau: „La Belle e la Bete” Mare mi-a fost desamăgirea când am găsit programul schimbat. Din motive tehnice se pare, s’a amânat filmul lui Cocteau, s’a rulat un film fă­cut şi jucat de Noel-Noel: „Cum trăeşte o familie fran­ceză subt ocupaţie germană”. Nu mi-a părut rău că l-am vă­zut. Excelent jucat, povestea lui Noel-Noel (scenariul era tot de el) ne desvăluia multe secrete ale mişcării de rezis­tenţă franceză. Sovieticii cu cari am fost împreună, au fost puţin miraţi pentru că ei nu-ţi pot închipui cum de a putut exista un astfel de războiu sub­teran, unde dacă nu erai sus­pectat de ocupator îţi puteai trăi viaţa liniştită de toate zi­lele. Războiul lor ,re partizani, mai puţin liric dar cu mult mai dur, le lăsase o cu totul altă imagine. Nu mă pot ab­ţine să nu adaug că filmul lui Noel-Noel era cam de­parte de realitate şi prietenii mei sovietici aveau oarecum dreptate. Oamenii de aici du­pă cele ce am îndurat, nu mai pot fi alintaţi cu poveşti fru­moase In aer e un miros de primă­vară. De abia aştept să ies din metrou ca să respir din plin aerul proaspăt. Cu toate astea nu m’ar mira deloc dacă mâi­ne ar da o zăpadă groasă de 30 de cm. Până in momentul când în sfârșit se va stabiliza timpul, trecerile acestea­ de alb-negru vor fi foarte frec­vente. :­ Mai citesc câteva pagini din „Mon Faust” a lui Valery, a­­poi mă pregătesc să dorm. Sting lampa. Noapte bună.­­ Mihail Raicu ★ ★ Miercuri 26 Illtrig „Cele douăsprezece luni­’ de Marşak- Regisor Gorciacov. Astăzi repetiţia e condusă de Teatrul Colorado-------------------—_ compania Birlic In fiecare zi ma tineu ora 4, seara ora 8 TITANIC VALS Comedie de TUDOR MUSATESCU cu VASILHI­ BIRLIC, SONIA CLUCERU de la Teatrul National­ Angela Mateescu, Virginia Teodoru, Paula Tudor, Getta Tudarathe, Silvia Chicos, Mia Macri, Didi Ionescu, Niculescu-Huzau, O. Hagiac, Valeriu Pascu, Traian Florescu, Traian Horia, Em. Ciogolea fi ION TALIANUI Teatrul NOSTRU — Tel. 4.11.56 Prezintă alternativ în fiecare zi Matineu ora 4, seara ora 7,30 două comedii Aline și dragostea de VANNENBERGHE cu MIMI ENACEANU, NINA DI­­ACOVESCU, DEM. MORUZAN şi KIKI BREZEANU CERUL SA MAI ASTEPTE de HARRY SEGAL cu G. DEMETRU, DINA MIHAL­­CEA, DEM MORUZAN MARCEL ENESCU, ILIE CERNEA etc. EXCELSIOR: Din nou împreună CORSO. ..Divorțul- 51 tutiwl. VICTORIA: Omul Junglei BD. PALAS: cavalerul dreptății OMNIA: Goana după aur 6* rertfftă NISSA: Fiara Nordului gl roviată. CA­SANDRA: Modelul CENTRAL: Stan­ți Bran toreadori FRANKLIN: „Răzvrătiții din Atlantic",

Next