Ramuri, 1974 (Anul 11, nr. 1-12)
1974-09-15 / nr. 9
REVISTĂ DE CULTURĂ,EDITATĂ DE COMITETUL PENTRU CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE SOCIALISTĂ AL JUDEŢULUI DOLJ Editorial Programul partidului, programul poporului Un moment de o importanţă deosebită în pregătirea Congresului al XI-Iea al partidului îl constituie publicarea proiectului Programului Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Opinia publică din ţara noastră, toţi oamenii muncii de la oraşe şi sate au luat cunoştinţă cu viu interes şi sentimente de profundă adeziune de proiectul Programului, care dă o orientare generală ştiinţifică, marxist-leninistă pentru întreaga activitate pe plan naţional şi internaţional a partidului şi poporului nostru. Programul stabileşte linia generală de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare pe calea comunismului în România, de participare activă a ţării noastre la viaţa internaţională, la lupta pentru transformarea pe baze noi a omenirii, pentru făurirea unei lumi mai drepte şi mai bune, a păcii şi colaborării. Elaborînd pentru prima oară în istoria sa un program unitar, care sintetizează într-o viziune de amplă perspectivă obiectivele sale strategice şi orientările tactice pentru înfăptuirea acestora, partidul nostru oferă dovada concretă a unei strălucite contribuţii la tezaurul teoriei şi practicii revoluţionare mondiale, prin soluţii originale, care atestă capacitatea sa de a aplica în mod creator ideile generale ale marxismleninismului la particularităţile ţării noastre. Acest document programatic este străbătut, de la un capăt la altul, de o exemplară claritate ideologică şi fermitate revoluţionară în definirea momentelor şi etapelor hotărîtoare din istoria Partidului Comunist Român, relevîndu-i legitimitatea istorică, de continuator al celor mai nobile aspiraţii de luptă ale poporului nostru, singura forţă capabilă să ducă România spre culmile civilizaţiei şi progresului. Intiinind rigoarea spiritului ştiinţific cu romantismul revoluţionar. Programul stabileşte orientări precise, căile de acţiune ce trebuie urmate în industrie, agricultură, învăţămînt, cultură, în vederea edificării pe pămîntul României a măreţului edificiu al societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Valoarea excepţională a acestui document rezidă tocmai în îmbinarea caracterului său ■de document teoretic cu acela de program, în prezentarea atît a trăsăturilor definitorii ale socialismului multilateral dezvoltat, cit şi a modalităţilor practice de activitate, menite să asigure materializarea lor efectivă. Niciodată partidul, poporul nostru nu „R“ Continuare în pag. 14 Actualitatea urbanistică : schiţa de sistematizare a municipiului Craiova (p. 3) • Liviu Rebreanu, 30 de ani de la moarte (p. 4) • Un interviu cu Ştefan Augustin Doinaş, despre literatură şi filosofie (p. 5) • Cronica literară : Alexandru Miron, Barbu Cioculescu (P. 6) • Scriitori din Oltenia : Al. Dima (p. 10) • Arte, spectacole (P. 12, 13) • Sport (p. 14) • Escale contemporane (p. 16). DIN SUMAR PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Un apel din Hobiţa Cercul de studii Brâncuşi din Bucureşti a dat publicităţii următorul apel : „In 1976, în lumea întreagă se va sărbători centenarul naşterii lui Constantin Brâncuşi. Sătenii din Hobiţa, cătunul din Gorj unde s-a născut autorul Coloanei Nesfirşitului, au pornit o iniţiativă entuziastă, pe care au transmis-o tuturor satelor şi oraşelor dimprejur, cu titlul Amintiri despre Brâncuşi. Astfel, oricine l-a cunoscut sau posedă documente sau mărturii privindu-l pe marele sculptor este invitat să le depună sau să le semnaleze Casei Muzeale Brâncuşi din satul Hobiţa. Deja, cîteva scrisori, acte şi obiecte făcute de mina lui Brâncuşi au fost aduse aici, spre a fi studiate. Cercul de studii Brâncuşi din Bucureşti, Bulevardul Republicii 48, şi Informatica Brâncuşi de la Craiova, str. A. I. Cuza 7, se asociază la această iniţiativă şi fac un apel călduros tuturor să semnaleze tot ce ar putea constitui, o mărturie despre activitatea şi opera lui Brâncuşi la Bucureşti, Craiova şi în toată ţara. Invităm Muzeul Naţional de Artă Modernă ele la Paris şi Muzeul Guggenheim din New York să ia parte la această iniţiativă a micii Case Muzeale Brâncuşi din Hobiţa, prin publicarea largă a acestui apel şi prin colectarea tuturor mărturiilor încă necunoscute despre activitatea celui mai mare sculptor român al veacului. Artiştii care au dedicat opere memoriei lui Brâncuşi sunt invitaţi să le prezinte Cercului de studii, pentru ca acesta să le facă larg cunoscute, în întîmpinarea comemorării sculptorului. Cercul de studii va publica cu regularitate note bibliografice despre mărturiile şi operele omagiale semnalate şi va veni in ajutorul schimburilor documentare între instituții sau la cererea unor cercetători“. ■■■■■■■ Pro domo Brâncuşi, un dosar deschis în urmă cu zece ani, primul număr al revistei noastre, serie nouă, inaugura o prestigioasă rubrică, dedicată exegezei vieţii şi creaţiei marelui sculptor Constantin Brâncuşi. Păşind în cel de-al unsprezecelea an de activitate, revista „Ramuri“ lansează, sub semnul continuităţii de preocupări, o nouă rubrică, menită să lumineze aspecte mai puţin cunoscute ale creaţiei brâncuşiene, să ofere, astăzi, o imagine definitorie a simbolurilor sale, a implicaţiilor lor fundamentale pentru arta modernă. Inaugurăm rubrica „Brâncuşi, un dosar deschis“ prefigurînd, totodată, un preambul la marile manifestări care vor omagia, în februarie 1976, centenarul naşterii marelui sculptor, plecînd de la premisa că un asemenea eveniment va trebui să fie, prin dimensiuni şi semnificaţii, un corolar al tuturor semnelor de preţuire, de exactă şi atotcuprinzătoare evaluare a creaţiei titanului din Hobiţa. Rubrica noastră se constituie, totodată, într-o invitaţie adresată tuturor celor care posedă documente şi mărturii inedite referitoare la diferitele etape din viaţa şi creaţia lui Brâncuşi, la treptele devenirii geniului, sau la aspecte mai puţin ştiute ale omului, firii şi structurii temperamentale, conexiunilor sale publice sau particulare. Apelul sătenilor din Hobiţa, pe care-l înserăm în această pagină, este, credem, expresia convingătoare a atmosferei ce domneşte pe meleagurile natale ale sculptorului, a stării de spirit ce ilustrează, într-o manieră emoţionantă, contopirea titanului cu pămîntul care i-a propulsat astrala zămislire. Aş numi această nobilă acţiune conştientizarea spaţiului geografic şi spiritual natal, căruia Brâncuşi, prin gesturi inegalabile, obsedate mereu de ideea perfecţiunii („Arta nu face decît să înceapă“ — mărturisea sculptorul), i-a relevat impulsurile primare, sensurile fundamentale („a ajunge la simplitate înseamnă a te apropia de sensul real al lucrurilor“), creînd o sinteză de excepţională profunzime a artei noastre populare. Fascinat de perenitate („am făcut şi eu cîţiva paşi pe nisipul eternităţii“), dar refuzînd definitivul în creaţie, Brâncuşi cultiva în opera sa, ca idee esenţială, aspiraţia spaţiilor largi („să vezi departe de un lucru, să te îndrepţi acolo e altceva“), a zborurilor fără oprire, cu zvîcniri de fulger structurate geometric, a creşterii şi desprinderii formelor dinamice. Coloana infinitului, care reia, într-o formă sublimată grandios, motivele atît de cunoscute Romulus Diaconescu Continuare în pag. 8 Tableta Statutul social al literaturii Statutul social al literaturii, definit cu pregnantă clarviziune ideologică în proiectul Programului Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltateşi înaintare a României spre comunism, revine în actualitate, reţinând nu numai atenţia scriitorilor ca atare, ci şi a celor cărora pagina scrisă le este adresată şi care vor să se recunoască în ipostazele ei publice. Faptul este firesc : „literatura şi arta — precizează proiectul de program al partidului — nu sunt creaţia unor aleşi aflaţi deasupra vieţii, trăind şi gîndind în afara relaţiilor sociale“. Iată, cu alte cuvinte, un adevăr vechi, expus în lumina unor imperative noi, în funcţie de care se conturează însuşi viitorul naţiunii noastre socialiste. Viitorul, se ştie, nu este numai al materiei, ci şi al spiritului. Construim o societate structural nouă avînd în vedere nu numai prosperitatea materială a ţării, ci şi integritatea morală a oamenilor acestei ţări, orizontul deschis al spiritualităţii lor, eliberată de prejudecăţi şi servituţi străine naturii umane. Cuvîntul scriitorului, din această perspectivă, este dator să se ridice deasupra dilemelor personale ale omului care îl rosteşte sau îl aşterne pe hîrtie şi, inspirîndu-se din faptele vieţii, bazîndu-şi elocvenţa pe adevărurile legitimate de viaţă, să treacă în smalţul scînteietor al insignelor care ne marchează stindardele. Evident, rolul literaturii în societatea socialistă multilateral dezvoltată poate fi Mihai Pelin Continuare în pag. 3 ÎN NUMĂRUL VIITOR, revista „Ramuri“ va găzdui în paginile ei o amplă dezbatere privind proiectul „Programului Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism“. Vor participa : specialişti din industrie şi agricultură, profesori din licee şi cadre didactice ale Universităţii din Craiova, activişti de partid şi intelectuali din instituţiile de cultură şi artă ale judeţului Dolj.