Ramuri, 1976 (Anul 13, nr. 1-12)
1976-01-15 / nr. 1
Manifestare impresionantă, atit prin numărul participanţilor — peste 1 600 — cît şi prin problematica ce va fi abordată în cursul dezbaterilor, conferinţa judeţeană a deputaţilor consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţul Dolj constituie un moment de bilanţ şi de elaborare a unor noi dirrecţii, menite să ducă la perfecţionarea activităţii organelor puterii şi administraţiei de stat din judeţ, învederea accelerării ritmului de dezvoltare multilaterală a tuturor localităţilor. Spre noi trepte de progres şi civilizaţie Precedind Congresul deputaţilor judeţeni şi al preşedinţilor consiliilor populare, conferinţa va dez-mbate o multitudine de probleme, în spiritul ideilor formulate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al PICIR, în şedinţa din 26 decembrie 1975. Astfel, între direcţiile din agenda conferinţei se află planul cincinal 1976—1980 de dezvoltare economică şi socială în profil teritorial precum şi sarcinile ce rezultă de aici în privinţa agriculturii, sistematizării, învăţământului, culturii, sănătăţii, pregătirii forţei de muncă, transportului şi telecomunicaţiilor, angajamentele ce revin judeţului din programele naţionale de perspectivă privind conservarea şi dezvoltarea fondului forestier şi de amenajare a bazinelor hidrografice, rolul consiliilor populare în conducerea activităţii economico-sociale etc. Subliniind şiimportanţa majoră a dezbaterilor din secţiuni — aprovizionarea oamenilor muncii, dezvoltarea reţelei ,prestărilor de servicii, administrarea şi întreţinerea fondului locativ — se poate spune că, practic, în cadrul conferinţei vor fi discutate toate problemele care privesc viaţa economică şi socială locală. Aria largă de preocupări a conferinţei judeţene semnifică încrederea ce ■ este acordată de conducerea partidului şi statului consiliilor populare, care s-au dovedit a fi, de-alungul anilor, organe cu o deplină maturitate ,politică şi capacitate organizatorică, capabile să acţioneze ferm şi constructiv, pentru înfăptuirea politicii partidului de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. Conduse şi îndrumate de partid, urmînd neabătut preţioasele indicaţii ale secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, consiliile populare au desfăşurat o activitate neobosită pentru ridicarea pe noi trepte de progres şi civilizaţie socialistă a localităţilor, pentru dezvoltarea şi înflorirea economiei locale, creşterea bunăstării locuitorilor. Un succint bilanţ evidenţiază realizările remarcabile obţinute de consiliile populare, cu sprijinul larg al maselor die cetăţeni, în valorificarea superioară a resurselor locale, în gospodărirea mai judicioasă a fondului material. Procesul de urbanizare a satelor se desfăşoară tot mai intens, ca o dovadă elocventă a faptului că politica partidului de modernizare a tuturor localităţilor se materializează cu consecvenţă, iar entuziasmul cu care cetăţenii răspund chemării consiliilor populare se constituie in expresia de netăgăduit a creşterii spiritului de responsabilitate politică şi socială, a participării conştiente la marile prefaceri. Drept urmare, producţia globală obţinută de industria locală în anul 1975 a fost de aproape 1,4 miliarde lei, cu 86 milioane lei mai mare decât în anul 1974. O asemenea cifră este rezultatul diversificării produselor, al creşterii nivelului calitativ al producţiei ca atare în concordanţă cu cerinţele multiple ale pieţei. Producţia agricolă obţinută pe ogoarele judeţului nostru a înregistrat, în cincinalul 1971—1975, ritmuri medii anuale de creștere evident superioare celor înregistrate în cincinalul anterior : cu 22 la sută mai mare la cereale, cu 17 la sută la floarea soarelui, cu 41 la sută la sfecla de zahăr, cu 43 la sută la legume, cu 48 la sută la struguri. în 1975, în pofida condiţiilor climatice capricioase, s-a obţinut cea mai mare producţie de grîu cin istoria judeţului ; producţii mari au fost obţinute şi la porumb, sfeclă de zahăr, legume şi zarzavaturi. în învăţăminte cultură, in domeniul ocrotirii sănătăţii au fost obţinute de asemenea rezultate remarcabile datorită dezvoltării considerabile a bazei materiale, a modernizării dotărilor existente. Demn de subliniat mi se pare faptul că multe dintre realizări s-au datorat întrecerii patriotice şi, numai în 1975, acţiunea de înfrumuseţare a localităţilor s-a încheiat cu valori care se ridică la 467 milioane lei ; rezultate deosebite au fost obţinute de municipiul Craiova, oraşul Calafat, comunele Goicea, Scaeşti, Pleniţa, Măceşu de Jos şi altele. Politiiaa Partidului Comunist Român de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism amplifică, în acest cincinal, sarcinile consiliilor populare, subliniind necesitatea creşterii rolului lor in viaţa satului. în raportul prezentat la Congresul al XI-lea al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Un rol tot mai important vor avea în viitor consiliile populare judeţene, orăşeneşti şi comunale în dezvoltarea economicosocială a judeţelor şi localităţilor patriei noastre. Creşterea rolului lor va fi determinată şi de repartiţia judicioasă a forţelor de producţie pe întregul teritoriu al ţării, de ridicarea tot mai rapidă a judeţelor şi localităţilor rămase în urmă“. O arie întinsă de preocupări Iată de ce Conferinţa judeţeană a deputaţilor îşi va însuşi obiectivele planului cincinal şi acţiunile la nivel judeţean iniţiate pe plan naţional în anumite domenii de activitate, dezbătând direcţiile de acţiune pentru înfăptuirea lor, elaborînd măsuri capabile să ducă la o soluţionare concretă, să asigure o eficienţă maximă activităţii consiliilor populare. Aşa cum va rezulta din lucrările conferinţei, producţia industrială a judeţului Dolj va fi de 1,7 ori mai mare decît în 1975, ajungînd la sfîrşitul cincinalului la peste 31 miliarde lei ; se construieşte întreprinderea de utilaj greu, vor intra în funcţiune noi obiective, se va dezvolta construcţia de tractoare cu încărcător hidraulic şi, de asemenea, vor fi extinse capacităţile existente. Un deziderat major al acestui cincinal este extinderea activităţilor industriale la sate, ca dimensiune esenţială a procesului de urbanizare a localităţilor rurale ; de asemenea, un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea reţelei unităţilor de deservire, ca o reflectare firească a creşterii nivelului de trai al ţăranilor cooperatori. Se poate afirma, cu deplină certitudine, că agricultura este sectorul în care consiliile populare, deputaţii pot şi trebuie să aducă o contribuţie hotărâtoare în realizarea unor producţii mari, prin folosirea mijloacelor mecanizate, a îngrăşămintelor chimice şi naturale, a irigaţiilor, a soiurilor de înaltă productivitate. Sunt necesare, totodată, acţiuni ferme pentru înfăptuirea planului de gospodărire a apelor şi de îmbunătăţiri funciare, a programului de dezvoltare a zootehniei. Lucrările conferinţei vor dezbate, desigur, şi alte probleme cu implicaţii deosebit de fertile în viaţa social-economică a judeţului, privind conservarea şi dezvoltarea fondului forestier, amenajarea bazinelor hidrografice, pregătirea forţei de muncă, dezvoltarea bazei materiale a învăţământului, sănătăţii, culturii. Se cuvine a fi subliniată, ca o sarcină de strictă actualitate, sistematizarea localităţilor urbane şi rurale, acţiune ce va trebui să urmeze cu fermitate Directivele Congresului al XI-lea al partidului. Se prefigurează, astfel, imaginea viitoare a satului doljean, în care elementele confortului modern vor marca esenţial modul de trai al oamenilor, atenuînd progresiv diferenţele dintre oraş şi sat. Localităţile noastre, ajunse pe trepte înalte de prosperitate, se vor bucura, în viitorul apropiat, de toate binefacerile civilizaţiei socialiste. Acest proces amplu şi complex, care se înscrie în istoria satului românesc ca o perioadă de efervescenţă creatoare, de ascensiune vertiginoasă spre culmile civilizaţiei, va fi realizat sub conducerea permanentă a partidului, a organelor şi organizaţiilor sale, care asigură îndrumarea competentă a consiliilor populare, le trasează direcţiile clare de acţiune. Principiul consultării maselor In aceste condiţii, apare ca o concluzie logică ideea că rolul consiliilor populare în viaţa economică şi socială a localităţilor va creşte continuu şi, odată cu aceasta, activitatea lor îşi va lărgi aria preocupărilor. Importantă va fi, astfel, lărgirea bazei lor de masă, atragerea tuturor cetăţenilor la reuşita acţiunilor întreprinse, educarea lor în spiritul dragostei faţă de partid, faţă de patrie. Este necesar, în acest scop, ca sesiunile, care reprezintă forma de lucru a consiliilor populare consacrată de lege, să dezbată cu o inaltă responsabilitate problemele hotărâtoare pentru localităţile respective, să constituie, prin conţinutul şi scopullor, manifestări concrete ale exercitării puterii de stat pe plan local. Activitatea deputaţilor in circumscripţii, în comisiile permanente, trebuie să se bazeze pe exercitarea drepturilor şi îndatoririlor prevăzute de lege, în folosul obştei, mobilizând cetăţenii la realizarea obiectivelor economice şi sociale, culturale şi edilbar-gospodăreşti. în hotărîrea conferinţei vor fi cuprinse, de aceea, şi măsuri privind creştereaCompetenţei birourilor executive, care îndeplinesc, cu excepţiile prevăzute de lege, atribuţiile consiliilor populare în intervalul dintre sesiuni. Organe locale ale administraţiei de stat, ale căror principale sarcini rezidă în organizarea şi urmărirea aplicării legilor şi a altor acte normative, birourile executive sunt chemate să desfăşoare o permanentă activitate de mobilizare a energiilor şi capacităţilor creatoare, să stimuleze spiritul de perfecţionare, de autodepăşire în toate domeniile activităţii sociale. Prin caracterul profund angajat al dezbaterilor, conferinţa judeţeană va constitui o nouă şi puternică manifestare a democraţiei socialiste, a principiului consultării maselor, promovat cu consecvenţă de partid în întreaga activitate de conducere a vieţii economice şi sociale. Petre Gigea prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Dolj Cronica politica Bilanţul tonic al democraţiei socialiste Conferinţa judeţeană a deputaţilor consiliilor populare, municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţul Dolj # Moment de bilanț şi de evaluare a perspectivei # Procesul de urbanizare a satelor se desfășoară tot mai intens # Producția industrială a județului Dolj, la sfîrșitul cincinalului 1976—1980, va fi de 1,7 ori mai mare decît în 1975 . Rezultate remarcabile în învâțămînt și cultură # Spirit de perfecţionare, de autodepăşire O imagine surprinsă la una din porţile de intrare în municipiul Craiova, ale cărui noi magistrale simbolizează angajarea lui plenară pe magistralele progresului. / Foto : Floriann Roşoga / Actualitatea internațională ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Noua ordine economica, internațională și bazele ei juridice La confluența anilor 1975 și 1976, cînd scriu aceste rînduri pentru revista „Ramuri“, ca o continuare la articolul din numărul precedent, nu pot să nu punctez principalele rezultate ale fertilei colaborări în 1975 pe plan internaţional, la care România a avut o contribuţie majoră, rezultate pe care le putem socoti şi succese ale dreptului internaţional contemporan. în primul rând, necesităţii ca popoarele să trăiască în pace şi securitate, de a se elibera de coşmarul unui război nuclear, îi răspunde documentul prezentat la O.N.U. de România cu privire la problemele dezarmării, indicînd un amplu program de masuri concrete în domeniul încetării cursei înarmărilor, in special al celei nucleare, al dezangajării militare — ca o condiţie esenţială a păcii internaţionale. Apoi, anul 1975 a consemnat încheierea cu succes a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, moment de importanţă istorică în viaţa continentului, care va exercita o influenţă pozitivă asupra climatului politic şi juridic mondial, în direcţia destinderii şi a cooperării. în acest sens, România a adus o contribuţie însemnată în întreaga perioadă pregătitoare a conferinţei, şi îndeosebi în momentul ei final, prin magistrala declaraţie a preşedintelui ţării noastre, menită să stimuleze adoptarea de măsuri ferme pentru asigurarea unei securităţi reale şi a unei păci trainice în Europa. Nu mai puţin semnificativă a fost şi este poziţia României în ceea ce priveşte democratizarea şi îmbunătăţirea activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru ca forumul mondial să joace în anii ce vin un rol sporit în rezolvarea marilor probleme c care confruntă omenirea. în sfârşit, un deosebit ecou a produs documentul supus de România celei de-a VII-a sesiuni extraordinare a Adunării generale a O.N.U., în care s-au prezentat propuneri concrete privind lichidarea subdezvoltării, pentru edificarea noii ordini politice şi economice internaţionale, menită să înlăture relaţiile de dominaţie şi asuprire şi împărţirea lumii în ţări bogate şi ţări sărace, să instaureze raporturi noi între state, bazate pe deplina egalitate şi pe dreptul fiecărui popor de a dispune de avuţiile sale, de a se bucura de binefacerile civilizaţiei contemporane. Ţara noastră şi-a spus cu hotărâre cuvîintul în aceste probleme cardinale ale epocii noastre. Am putea spune că rolul ei a fost unul de pionierat ; militând cu tenacitate, argumentând ştiinţific, juridic şi chiar moral necesitatea unei noi ordini internaţionale, poziţia României a căpătat azi o largă audienţă mondială. Nu vom insista în detaliu asupra direcţiilor şi sferelor de acţiune concretă, asupra complexităţii aspectelor pe care aceasta le implică. Ne vom referi la principalele propuneri româneşti expuse în declaraţia difuzată la cea de-a VII-a sesiune extraordinară a Adunării generale a O.N.U., din septembrie 1975. Obiective şi deziderate 1. Unul din obiectivele primordiale : lichidarea stării de subdezvoltare, a decalajelor existente între nivelurile economice ale statelor lumii ; 2. o amplă cooperare internaţională, care să asigure cele mai eficiente soluţii tehnice şi economice pentru punerea în valoare a resurselor de materii prime şi energetice ,cunoscute în prezent, eliminarea risipei prin utilizarea lor raţională, asigurarea exercitării de către fiecare popor a controlului naţional asupra propriilor bogăţii, asupra tuturor acţiunilor de cercetare, prospectare şi valorificare a acestora ; in acelaşi timp, este necesară elaborarea unui program pentru descoperirea şi folosirea unor noi surse de energie ; 3. România consideră că sunt necesare eforturi sporite pentru creşterea producţiei agricole, în primul rând în ţările slab dezvoltate, printr-o amplă cooperare internaţională, care să înlesnească rezolvarea problemei alimentaţiei, de importanţă vitală pentru existenţa şi progresul întregii omeniri ; 4. dezvoltarea economică a tuturor ţărilor, exigenţă de bază a noii ordini internaţionale, reclamă accesul larg, fără discriminări sau bariere, al tuturor statelor la cuceririle ştiinţei şi tehnicii contemporane, realizarea unui larg transfer de tehnologie modernă, asigurarea asistenţei tehnice în toate domeniile de dezvoltare, promovarea şi stimularea cercetării ştiinţifice în ţările în curs de dezvoltare ; 5. eforturileproprii ale ţărilor mai puţin avansate, pentru formarea şi pregătirea cadrelor de specialişti în industrie, agricultură şi alte sectoare ale activităţii social-economice trebuie să fie sprijinite de ţările dezvoltate în forme adecvate ; 6. promovarea unor raporturi cât mai largi de schimburi comerciale şi de cooperare economică internaţională, pe bazele deplinei echităţi şi egalităţi în drepturi, ale avantajului reciproc ; 7. desfășurarea pe baze stabile a relaţiilor valutar financiare, cristalizarea unui nou sistem monetar (Continuare în pag. 6) Ion Bodunescu Ramuri nr. 1 (139) • 15 ianuarie 1976 • Pagina 3