Ramuri, 1976 (Anul 13, nr. 1-12)

1976-01-15 / nr. 1

Manifestare impresionantă, atit prin numărul participanţilor — pes­te 1 600 — cît şi prin problematica ce va fi abordată în cursul dezbateri­lor, conferinţa judeţeană a deputa­ţilor consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţul Dolj constituie un moment de bi­lanţ şi de elaborare a unor noi dir­recţii, menite să ducă la perfecţio­narea activităţii organelor puterii şi administraţiei de stat din judeţ, în­­vederea accelerării ritmului de dez­­­voltare multilaterală a tuturor lo­­­­calităţilor. Spre noi trepte de progres şi civilizaţie Precedind Congresul deputaţilor judeţeni şi al preşedinţilor consi­liilor populare, conferinţa va dez-­mbate o multitudine de probleme, în spiritul ideilor formulate de Comi­­­tetul Politic Executiv al C.C. al PICIR, în şedinţa din 26 decembrie 1975. Astfel, între direcţiile din a­­­genda conferinţei se află planul cincinal 1976—1980 de dezvoltare economică şi socială în profil teri­torial precum şi sarcinile ce re­zultă de aici în privinţa agricul­turii, sistematizării, învăţământului, culturii, sănătăţii, pregătirii forţei de muncă, transportului şi teleco­municaţiilor, angajamentele ce re­vin judeţului d­in programele na­ţionale de perspectivă privind con­servarea şi dezvoltarea fondului forestier şi de amenajare a bazi­nelor hidrografice, rolul consiliilor populare în conducerea activităţii economico-sociale etc. Subliniind şi­­importanţa majoră a dezbaterilor din secţiuni — aprovizionarea oame­nilor muncii, dezvoltarea reţelei ,prestărilor de servicii, administra­rea şi întreţinerea fondului locativ — se poate spune că, practic, în cadrul conferinţei vor fi discutate toate problemele care privesc viaţa economică şi socială locală. Aria largă de preocupări a conferinţei judeţene semnifică încrederea ce ■ este acordată de conducerea parti­dului şi statului consiliilor popu­lare, care s-au dovedit a fi, de-a­­lungul anilor, organe cu o deplină maturitate ,politică şi capacitate or­ganizatorică, capabile să acţioneze ferm şi constructiv, pentru înfăp­tuirea politicii partid­ului de con­struire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. Conduse şi îndrumate de partid, urmînd ne­abătut preţioasele indicaţii ale se­cretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, consiliile popu­lare au desfăşurat o activitate neo­bosită pentru ridicarea pe noi trep­te de progres şi civilizaţie socialistă a localităţilor, pentru dezvoltarea şi înflorirea economiei locale, creş­terea bunăstării locuitorilor. Un succint bilanţ evidenţiază rea­lizările remarcabile obţinute de con­siliile populare, cu sprijinul larg al maselor die cetăţeni, în valorifica­rea superioară a resurselor locale, în gospodărirea mai judicioasă a fondului material. Procesul de ur­banizare a satelor se desfăşoară tot mai intens, ca o dovadă elocventă a faptului că politica partidului de modernizare a tuturor localităţilor se materializează cu consecvenţă, iar entuziasmul cu care cetăţenii răspund chemării consiliilor popu­lare se constituie in expresia de ne­tăgăduit a creşterii spiritului de responsabilitate politică şi socială, a participării conştiente la marile pre­faceri. Drept urmare, producţia glo­bală obţinută de industria locală în anul 1975 a fost de aproape 1,4 miliarde lei, cu 86 milioane lei mai mare decât în anul 1974. O ase­menea cifră este rezultatul diversi­ficării produselor, al creşterii nive­lului calitativ al producţiei ca atare în concordanţă cu cerinţele multiple ale pieţei. Producţia agri­colă obţinută pe ogoarele judeţului nostru a înregistrat, în cincinalul 1971—1975, ritmuri medii anuale de creștere evident superioare celor înregistrate în cincinalul anterior : cu 22 la sută mai mare la cereale, cu 17 la sută la floarea soarelui, cu 41 la sută la sfecla de zahăr, cu 43 la sută la legume, cu 48 la sută la struguri. în 1975, în pofida condiţi­ilor climatice capricioase, s-a obţi­nut cea mai mare producţie de grîu c­in istoria judeţului ; producţii mari au fost obţinute şi la porumb, sfeclă de zahăr, legume şi zarzava­turi. în învăţăminte cultură, in do­meniul ocrotirii sănătăţii au fost ob­ţinute de asemenea rezultate re­marcabile datorită dezvoltării con­siderabile a bazei materiale, a mo­dernizării dotărilor existente. Demn de subliniat mi se pare faptul că multe dintre realizări s-au datorat întrecerii patriotice şi, numai în 1975, acţiunea de înfrumuseţare a localităţilor s-a încheiat cu valori care se ridică la 467 milioane lei ; rezultate deosebite au fost obţinute de municipiul Craiova, oraşul Ca­lafat, comunele Goicea, Scaeşti, Pleniţa, Măceşu de Jos şi altele. Politiiaa Partidului Comunist Ro­mân de construire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comu­nism amplifică, în acest cincinal, sarcinile consiliilor populare, subli­niind necesitatea creşterii rolului lor in viaţa satului. în raportul pre­zentat la Congresul al XI-lea al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Un rol tot mai impor­tant vor avea în viitor consiliile populare judeţene, orăşeneşti şi co­munale în dezvol­tarea economico­­socială a judeţelor şi localităţilor patriei noastre. Creşterea rolului lor va fi determinată şi de repar­tiţia judicioasă a forţelor de pro­ducţie pe întregul teritoriu al ţării, de ridicarea tot mai rapidă a jude­ţelor şi localităţilor rămase în urmă“. O arie întinsă de preocupări Iată de ce Conferinţa judeţeană a deputaţilor îşi va însuşi obiecti­vele planului cincinal şi acţiunile la nivel judeţean iniţiate pe plan naţional în anumite domenii de ac­tivitate, dezbătând direcţiile de ac­ţiune pentru înfăptuirea lor, elabo­­rînd măsuri capabile să ducă la o soluţionare concretă, să asigure o eficienţă maximă activităţii consi­liilor populare. Aşa cum va rezulta din lucrările conferinţei, producţia industrială a judeţului Dolj va fi de 1,7 ori mai mare decît în 1975, ajungînd la sfîrşitul cincinalului la peste 31 miliarde lei ; se constru­ieşte întreprinderea de utilaj greu, vor intra în funcţiune noi obiective, se va dezvolta construcţia de trac­toare cu încărcător hidraulic şi, de asemenea, vor fi extinse capacită­ţile existente. Un deziderat major al acestui cincinal este extinderea activităţilor industriale la sate, ca dimensiune esenţială a procesului de urbanizare a localităţilor rurale ; de asemenea, un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea reţelei uni­tăţilor de deservire, ca o reflec­tare firească a creşterii nivelului de trai al ţăranilor cooperatori. Se poate afirma, cu deplină certitudine, că agricultura este sectorul în care consiliile po­pulare, deputaţii pot şi trebuie să aducă o contribuţie ho­tărâtoare în realizarea unor pro­ducţii mari, prin folosirea mijloa­celor mecanizate, a îngrăşămintelor chimice şi naturale, a irigaţiilor, a soiurilor de înaltă productivitate. Sunt necesare, totodată, acţiuni ferme pentru înfăptuirea planului de gospodărire a apelor şi de îm­bunătăţiri funciare, a programului de dezvoltare a zootehniei. Lucrările conferinţei vor dezbate, desigur, şi a­lte probleme cu impli­caţii deosebit de fertile în viaţa social-economică a judeţului, pri­vind conservarea şi dezvoltarea fondului forestier, amenajarea ba­zinelor hidrografice, pregătirea for­ţei d­e muncă, dezvoltarea bazei ma­teriale a învăţământului, sănătăţii, culturii. Se cuvine a fi subliniată, ca o sarcină de strictă actualitate, sistematizarea localităţilor urbane şi rurale, acţiune ce va trebui să urmeze cu fermitate Directivele Congresului al XI-lea al partidului. Se prefigurează, astfel, imaginea viitoare a satului doljean, în care elementele confortului modern vor marca esenţial modul de trai al oa­menilor, atenuînd progresiv dife­renţele dintre oraş şi sat. Locali­tăţile noastre, ajunse pe trepte înalte de prosperitate, se vor bucura, în viitorul apropiat, de toate bine­facerile civilizaţiei socialiste. Acest proces amplu şi complex, care se înscrie în istoria satului ro­mânesc ca o perioadă de eferves­cenţă creatoare, de ascensiune ver­tiginoasă spre culmile civilizaţiei, va fi realizat sub conducerea per­manentă a partidului, a organelor şi organizaţiilor sale, care asigură îndrumarea competentă a consiliilor populare, le trasează direcţiile clare de acţiune. Principiul consultării maselor In aceste condiţii, apare ca o con­cluzie logică ideea că rolul consi­liilor populare în viaţa economică şi socială a localităţilor va creşte continuu şi, odată cu aceasta, acti­vitatea lor îşi va lărgi aria preocu­părilor. Importantă va fi, astfel, lăr­girea bazei lor de masă, atragerea tuturor cetăţenilor la reuşita ac­ţiunilor întreprinse, educarea lor în spiritul dragostei faţă de partid, faţă de patrie. Este necesar, în acest scop, ca sesiunile, care reprezintă forma de lucru a consiliilor popu­lare consacrată d­e lege, să dezbată cu o inaltă responsabilitate proble­mele hotărâtoare pentru localităţile respective, să constituie, prin con­ţinutul şi scopul­­lor, manifestări concrete ale exercitării puterii de stat pe plan local. Activitatea de­putaţilor in circumscripţii, în comi­siile permanente, tr­ebuie să se ba­zeze pe exercitarea drepturilor şi îndatoririlor prevăzute de lege, în folosul obştei, mobilizând cetăţenii la realizarea obiectivelor economice şi sociale, culturale şi edilbar-gos­­podăreşti. în hotărîrea conferinţei vor fi cuprinse, de aceea, şi măsuri pri­vind creşterea­­Competenţei birouri­lor executive, care îndeplinesc, cu excepţiile prevăzute de lege, atri­buţiile consiliilor populare în inter­valul dintre sesiuni. Organe locale ale administraţiei de stat, ale că­ror principale sarcini rezidă în or­ganizarea şi urmărirea aplicării le­gilor şi a altor acte normative, bi­rourile executive sunt chemate să desfăşoare o permanentă activitate de mobilizare a energiilor şi ca­pacităţilor creatoare, să stimuleze spiritul de perfecţionare, de auto­depăşire în toate domeniile activi­tăţii sociale. Prin caracterul profund angajat al dezbaterilor, conferinţa judeţeană va constitui o nouă şi puternică ma­nifestare a democraţiei socialiste, a principiului consultării maselor, promovat cu consecvenţă de partid în întreaga activitate de conducere a vieţii economice şi sociale. Petre Gigea prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Dolj Cronica politica Bilanţul tonic al democraţiei socialiste Conferinţa judeţeană a deputaţilor consi­liilor populare, municipale, orăşeneşti şi co­munale din judeţul Dolj # Moment de bilanț şi de evaluare a perspectivei # Procesul de urbanizare a satelor se desfășoară tot mai intens # Producția industrială a județului Dolj, la sfîrșitul cincinalului 1976—1980, va fi de 1,7 ori mai mare decît în 1975 . Rezul­tate remarcabile în învâțămînt și cultură # Spirit de perfecţionare, de autodepăşire O imagine surprinsă la una din porţile de intrare în municipiul Craiova, ale cărui noi magistrale simbolizează angajarea lui plenară pe magistralele progresului. / Foto : Floriann Roşoga / Actualitatea internațională ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­Noua ordine economica, internațională și bazele ei juridice La confluența anilor 1975 și 1976, cînd scriu aceste rîn­­duri pentru revista „Ramuri“, ca o continuare la articolul din numărul precedent, nu pot să nu punctez principalele rezultate ale fertilei colaborări în 1975 pe plan interna­ţional, la care România a avut o contribuţie majoră, re­zultate pe care le putem socoti şi succese ale dreptului internaţional contemporan. în primul rând, necesităţii ca popoarele să trăiască în pace şi securitate, de a se elibera de coşmarul unui război nuclear, îi răspunde documentul prezenta­t la O.N.U. de România cu privire la problemele dezarmării, indicînd un amplu program de masuri con­crete în domeniul încetării cursei înarmărilor, in special al celei nucleare, al dezangajării militare — ca o condiţie esenţială a păcii internaţionale. Apoi, anul 1975 a con­semnat încheierea cu succes a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, moment de importanţă istorică în viaţa continentului, care va exercita o influenţă pozitivă asupra climatului politic şi juridic mondial, în direcţia destinderii şi a cooperării. în acest sens, România a adus o contribuţie însemnată în întreaga perioadă pregătitoare a conferinţei, şi îndeosebi în momentul ei final, prin ma­gistrala declaraţie a preşedintelui ţării noastre, menită să stimuleze adoptarea de măsuri ferme pentru asigurarea unei securităţi reale şi a unei păci trainice în Europa. Nu mai puţin semnificativă a fost şi este poziţia României în ceea ce priveşte democratizarea şi îmbunătăţirea acti­vităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru ca forumul mondial să joace în anii ce vin un rol sporit în rezolvarea marilor probleme c care confruntă omenirea. în sfârşit, un deosebit ecou a produs documentul supus de România celei de-a VII-a sesiuni extraordinare a Adunării gene­rale a O.N.U., în care s-au prezentat propuneri concrete privind lichidarea subdezvoltării, pentru edificarea noii ordini politice şi economice internaţionale, menită să în­lăture relaţiile d­e dominaţie şi asuprire şi împărţirea lumii în ţări bogate şi ţări sărace, să instaureze raporturi noi între state, bazate pe deplina egalitate şi pe dreptul fie­cărui popor de a dispune de avuţiile sale, de a se bucura de binefacerile civilizaţiei contemporane. Ţara noastră şi-a spus cu hotărâre cuvîintul în aceste pro­bleme cardinale ale epocii noastre. Am putea spune că rolul ei a fost unul de pionierat ; militând cu tenacitate, argumentând ştiinţific, juridic şi chiar moral necesitatea unei noi ordini internaţionale, poziţia României a căpătat azi o largă audienţă mondială. Nu vom insista în detaliu asupra direcţiilor şi sferelor de acţiune concretă, asupra complexităţii aspectelor pe care aceasta le implică. Ne vom referi la principalele propuneri româneşti expuse în de­claraţia difuzată la cea de-a VII-a sesiune extraordinară a Adunării generale a O.N.U., din septembrie 1975. Obiective şi deziderate 1. U­nul din obiectivele primordiale : lichidarea stării de subdezvoltare, a decalajelor existente între nivelurile eco­nomice ale statelor lumii ; 2. o amplă cooperare interna­ţională, care să asigure cele mai eficiente soluţii tehnice şi economice pentru punerea în valoare a resurselor de materii prime şi energetice ,cunoscute în prezent, elimi­narea risipei prin utilizarea lor raţională, asigurarea exer­citării de către fiecare popor a controlului naţional asupra propriilor bogăţii, asupra tuturor acţiunilor de cercetare, prospectare şi valorificare a acestora ; in acelaşi timp, este necesară elaborarea unui program pentru descoperirea şi folosirea unor noi surse de energie ; 3. România consideră că sunt necesare eforturi sporite pentru creşterea produc­ţiei agricole, în primul rând în ţările slab dezvoltate, prin­­tr-o amplă cooperare internaţională, care să înlesnească rezolvarea problemei alimentaţiei, de importanţă vitală pentru existenţa şi progresul întregii omeniri ; 4. dezvol­tarea economică a tuturor ţărilor, exigenţă de bază a noii ordini internaţionale, reclamă accesul larg, fără discrimi­nări sau bariere, al tuturor statelor la cuceririle ştiinţei şi tehnicii contemporane, realizarea unui larg transfer de tehnologie modernă, asigurarea asistenţei tehnice în toate domeniile de dezvoltare, promovarea şi stimularea cerce­tării ştiinţifice în ţările în curs de dezvoltare ; 5. efortu­rile­­proprii ale ţărilor mai puţin avansate, pentru for­marea şi pregătirea cadrelor de specialişti în industrie, agricultură şi alte sectoare ale activităţii social-economice trebuie să fie sprijinite de ţările dezvoltate în forme adec­vate ; 6. promovarea unor raporturi cât mai largi de schim­buri comerciale şi de cooperare economică internaţională, pe bazele deplinei echităţi şi egalităţi în drepturi, ale avan­tajului reciproc ; 7. desfășurarea pe baze stabile a relaţiilor valutar financiare, cristalizarea unui nou sistem monetar (Continuare în pag. 6) Ion Bodunescu Ramuri nr. 1 (139) • 15 ianuarie 1976 • Pagina 3

Next