Ramuri, 1980 (Anul 17, nr. 1-12)
1980-09-15 / nr. 9
Ion Schinteie Adevăr Ce ştia mama de istorie, de ranguri, de boierii şi de războaie ? Dar bine ştia de la muma ei, ştia de la buna, de la străbuna pină in negura timpului. Ştia de foc, ştia de moarte Ştia de jaf şi cotropire. Le avea în inima ei Le purta un pintec ca pe pruncii zămisliţi în zodii grele Să ia cu ei locul celor ucişi. Asta o știa bine mama Și toate suratele ei pină în negura timpului. G. Cladova în toamnă, ţara... In toamnă, ţara ca o corabie blindă Cu pînze visînd sub catarg luminos, Silueta ei dintr-o miere arzîndă Pluteşte pe marea toamnei, în jos. Noi toţi, mateloţii, in cală sau sus Pe puntea ei fără margini, curată, Privim la viaţa noastră care s-a scurs In viaţa ţării ca un singe deodată. Goarnele arborilor ţării sunind. Toamna şi aurora ei boreală Şi marea de păsări dulce curgind La ceasul de miere, la ceasul de seară. Ceasul inimilor măsurînd prea egal Trecerea, arderea, puterea iubirii, Noi cum plutim, cum săltăm peste val Purtătorii poverii prea sfinte a firii. Toma Grigorie Invocaţie Grea aşteptarea primăverii peste pragul de timp ştiut de simţuri Ascuţit colţul iernii în carnea soarelui necesar Cămaşa cerului murdară de-atitea ploi s-a strins îngheţată pe corpul zgribulit al pămîntului Strigăm cu toate gurile simţitoare şi nesimţitoare ajunge pină cînd să-ţi răbdăm capriciile şi jocul cu bulgări şi flori ? Natură adu-ţi aminte de legile tale pe care le-am învăţat cu multe jertfe doar nu crezi că ne vei putea sili s-o luăm de la capăt. . ■ CÂNTAREA ROMÂNIEI . BESS Debutul stagiunii cultural-artistice O atmosferă de emulaţie propice revenirilor in scenă a formaţiilor artistice profesioniste şi de amatori se face simţită, în aceste zile, în viaţa spirituală a oraşelor şi comunelor, relevînd dimensiunile şi capacitatea de penetraţie în rîndul oamenilor muncii a amplei manifestări a muncii şi creaţiei care este Festivalul naţional „Cîntarea României“. Am solicitat tovarăşului Constantin Drăgoescu, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Dolj, cîteva opinii în legătură cu debutul noii stagiuni cultural-artistice profesioniste şi de amatori. — Avînd în vedere dezideratele actuale şi de perspectivă ale activităţii instituţiilor de cultură profesioniste şi ale formaţiilor artistice de amatori, vă rugăm să ne conturaţi cadrul organizatoric necesar noii stagiuni. — In virtutea preocupărilor permanente ce au la bază respectarea indicaţiilor conducerii superioare de partid şi de stat, şi a orientărilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, instituţiile profesioniste de cultură craiovene (Teatrul Naţional, Teatrul Liric, Filarmonica de stat „Oltenia“ şi Teatrul de păpuşi) precum şi formaţiile artistice de amatori (la care, practic, între stagiuni n-a fost vorba despre o pauză) din judeţ şi-au direcţionat pregătirile premergătoare debutului în noua stagiune pe coordonatele aceluiaşi obiectiv : sporirea potenţialului artistic, îndeosebi în plan calitativ, dar şi cantitativ. — Care vor fi modalităţile de realizare a acestui obiectiv? — In primul rînd, prin îmbunătăţirea repertoriilor cu lucrări de un bogat conţinut politico-ideologic şi de o înaltă ţinută artistică, lucrări care să vină în sprijinul realizării sarcinilor economico-sociale ale etapei actuale de dezvoltare. In al doilea rînd, prin diversificarea genurilor artistice, dezvoltarea activităţii de creaţie a maselor, înfiinţarea de noi cercuri tehnico-aplicative şi de profil artizanal, creşterea numărului de formaţii pe genuri artistice mai deficitare (muzică cultă, dans cu temă şi modern, balet), cuprinderea cît mai largă a maselor la activităţile cultural-artistice şi politico-educative. — Vă rugăm să detaliaţi acţiunile cuprinse în perioada premergătoare debutului noii stagiuni. — Da, în perioada respectivă, dînd curs indicaţiilor primite din partea conducerii superioare de partid, s-a acţionat în vederea creării, la toate unităţile şi în toate localităţile din judeţ, a unor formaţii instrumentale şi de teatru cu repertorii noi. De fapt, materializarea acestor indicaţii s-a constatat în cadrul trecerii în revistă a tuturor formaţiilor muzicale şi de teatru din toate sistemele noastre instituţionale, organizată prin Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi mişcării artistice de masă. — Ne puteţi oferi cîteva exemple ? — Să amintim, în primul rînd, faptul că, din fişele noastre de potenţial artistic înscrise în actuala ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“, rezultă constituirea a 461 de noi formaţii cu 8 586 interpreţi şi 73 cercuri cu 1114 membri în plus faţă de perioada similară trecută. In ce priveşte exemplele, să subliniem, de pildă, înfiinţarea de noi secţii muzicale ale şcolii populare de artă, precum şi constituirea de noi cercuri cu caracter tehnico-ştiinţific aplicativ. Avem, de asemenea, în vedere constituirea unor secţii de creaţie artizanală în cîteva localităţi din judeţ (la Argetoaia, Sadova, Dăbuleni, Ostroveni) care să folosească materiale (păr de capră, papură, nuiele) de provenienţă locală. Aproape toate acestea se referă îndeosebi la mişcarea artistică de amatori. Ce ne vor oferi în noua stagiune instituţiile de cultură profesioniste craiovene ? — Să începem cu Teatrul Naţional care şi-a propus, pentru noua stagiune, redimensionarea întregii sale activităţi, printr-un repertoriu bogat dominat de prezenţa teatrului politic, formă artistică de puternică influenţă educativă, mobilizatoare şi formativă pentru constructorii noii societăţi. Debutul în noua stagiune se va produce la 16 septembrie a.c., cu noua premieră „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă“ şi cu prezentarea, pe platforma industrială de est a Craiovei, a spectacolului de poezie şi teatru „Fiul soarelui, Burebista“. Demn de reţinut este şi faptul că noul repertoriu al Teatrului Naţional din Craiova cuprinde un număr de şase premiere pe ţară. „ Cu ce reintră în scenă colectivul Teatrului liric, în noua stagiune? — Colectivul Teatrului liric va debuta la 19 septembrie a.c. cu „Meşterul Manole“ de Gh. Dumitrescu. Paralel se lucrează la opera „Carmen“ de Bizet care, credem, se va bucura de un real succes. In afara titlurilor din repertoriul deja cristalizat, vor mai fi pregătite încă două. Amintim, de pildă, piesa „Omul cu două umbre“, o comedie muzicală de Anghel T. Popescu. De reţinut şi faptul că tînărul colectiv al acestei instituţii vrea să-şi creeze o tradiţie în ce priveşte modernizarea spectacolului de operă, fără a renunţa definitiv la elementele tradiţionale. Modul în care se lucrează, seriozitatea şi talentul demonstrate pînă în prezent, ne dau certitudinea unei stagiuni de înaltă ţinută artistică la Teatrul Liric din Craiova. — In sfîrşit, pentru că Teatrul de păpuşi va debuta mai tirziu după un turneu peste hotare — din cîte am înţeles —, cu ce ne întîmpină Filarmonica de stat „Oltenia“ ? — Colectivul Filarmonicii va debuta în noua stagiune cu un concert de lucrări simfonice de mare popularitate din muzica românească, concert ce va fi prezentat la clubul „Electroputere“. In ziua următoare, va avea loc primul concert (solist Ştefan Ruha) la sediul Filarmonicii. Continuîndu-şi preocuparea pentru promovarea creaţiei originale, colectivul filarmonicii va aborda în noua stagiune un număr sporit de lucrări simfonice, vocal-simfonice, corale şi de cameră din creaţia muzicală românească şi universală. Dar, în programul de perspectivă al Filarmonicii, ca şi al celorlalte instituţii de cultură craiovene, sunt înscrise încă multe alte acţiuni care le completează în chip fericit activitatea. Interviu consemnat de Stefan Tunsoiu Nişte olteni văzuţi de Anestin începînd cu acest număr graficianul Nuni Anestin va susţine în revista noastră rubrica „Nişte olteni". Scriitorul Dinu Sararu Actorul Vasile Niţulescu Un nou an de învăţămînt Noul an de învăţămînt, 1980—1981, pe care-l inaugurăm în acest septembrie aureolat de roadele muncii tuturor locuitorilor ţării, are, ca şi cei de pînă acum, auspicii dintre cele mai bune. Evenimentul se produce la numai cîteva luni de la aniversarea a cincisprezece ani de cînd la conducerea partidului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Tot cincisprezece ani am aniversat, cum se ştie, şi de la Congresul al IX-lea al partidului, precum şi de la proclamarea României republică socialistă, momente de maximă însemnătate pentru istoria nouă a patriei. De asemenea, între anul de învăţămînt trecut şi cel de acum, poporul nostru a aniversat 2050 de ani de la crearea statului dac centralizat şi independent condus de Burebista şi a participat, prin aleşii săi, la cel de-al doilea Congres al consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare. In plus, anul de învăţămînt 1980—1981 este cel care face legătura între actualul cincinal şi cel viitor. Am amintit acest lucru pentru a sublinia legătura organică a şcolii, de toate gradele, cu viaţa, cu producţia. Anul de învăţămînt 1980—1981 trebuie să reprezinte o treaptă nouă, calitativ superioară, în amplul proces de integrare a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. In Dolj, ca dealtfel în toate judeţele ţării, şcoala are o structură complexă, ce reflectă dezvoltarea economică a acestor locuri. Mă refer, în primul rînd, la învăţămîntul liceal. Avînd clare în faţă necesităţile actuale şi de perspectivă ale industriei şi agriculturii doljene, am acţionat, în spiritul indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe linia adecvării permanente a profilelor liceelor la aceste necesităţi. Putem spune că, practic, nu este ramură principală a industriei Doljului în care să nu avem cel puţin un liceu de specialitate, aflat, de regulă, în cadrul unui grup şcolar complex şi puternic, dotat cu tot ce este necesar desfăşurării unui învăţămînt eficient. Laboratoarele lor sunt adevărate avanposturi ale producţiei. De asemenea, ateliereleşcoală au o funcţionalitate diversă : instrucţie, cercetare, producţie. De buna desfăşurare a procesului de învăţămînt răspunde un corp profesoral cu o înaltă pregătire, ceea ce constituie încă o garanţie a dobîndirii unei noi calităţi, aşa cum ne cere secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu , o calitate nouă în toate sectoarele. Aş spune că noua calitate a învăţămîntului românesc reprezintă, în perspectivă, premisa noii calităţi a producţiei, a muncii şi a vieţii. Sîntem ferm hotărîţi — elevi şi cadre didactice — să acţionăm neabătut în spiritul preţioaselor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ, la adîncirea continuă a integrării şcolii de toate gradele cu cercetarea şi producţia, pentru ca acest an de învăţămînt, 1980—1981, aflat la confluenţa a două cincinale, să marcheze, cum spuneam, o treaptă nouă, superioară, în viaţa şcolii româneşti, prof. Gheorghe Călbureanu inspector general al Inspectoratului școlar Dolj Vernisaj In holul redacţiei revistei „Ramuri“ a fost vernisată expoziţia de fotografie a tînărului craiovean N. N. Negulescu, colaborator al publicaţiei noastre, o primă expoziţie atlt pentru fotoreporter, cît şi pentru instituţia care îi găzduieşte acest debut. Fără pretenţii declarate de înalt profesionalism al artei fotografice, N. N. Negulescu expune 49 de lucrări alb-negru, în realizarea cărora renunţă deliberat la trucajele de laborator, la improvizaţii de studiou, de fapt la orice mijloace care ar îndepărta impresia de spontaneitate şi autenticitate. Fotografii cum sînt : Mirai, Bună dimineaţa soare, Cumpăna gândurilor, Vine primăvara. Joc matinal ne oferă întîlnirea cu un căutător de ipostaze inedite, de imagini peste care nu-şi permite să aşeze artificii tehnice, lăsând loc liniei curate şi gestului frust pentru a se fixa pe hârtia fotografică nealterate. Sunt lucruri care ne permit să credem că tînărul N. N. Negulescu a pornit pe un drum bine ales. Prima sa expoziție personală de fotografie ne-o dovedește. RAMURI nr. 9 (195) • septembrie 1980 • pagina 2