Ramuri, 1980 (Anul 17, nr. 1-12)

1980-09-15 / nr. 9

Ion Schinteie Adevăr Ce ştia mama de istorie, de ranguri, de boierii şi de războaie ? Dar bine ştia de la muma ei, ştia de la buna, de la străbuna pină in negura timpului. Ştia de foc, ştia de moarte Ştia de jaf şi cotropire. Le avea în inima ei Le purta un pintec ca pe pruncii zămisliţi în zodii grele Să ia cu ei locul celor ucişi. Asta o știa bine mama Și toate suratele ei pină în negura timpului. G. Cladova în toamnă, ţara... In toamnă, ţara ca o corabie blindă Cu pînze visînd sub catarg luminos, Silueta ei dintr-o miere arzîndă Pluteşte pe marea toamnei, în jos. Noi toţi, mateloţii, in cală sau sus Pe puntea ei fără margini, curată, Privim la viaţa noastră care s-a scurs In viaţa ţării ca un singe deodată. Goarnele arborilor ţării sunind. Toamna şi aurora ei boreală Şi marea de păsări dulce curgind La ceasul de miere, la ceasul de seară. Ceasul inimilor măsurînd prea egal­­ Trecerea, arderea, puterea iubirii, Noi cum plutim, cum săltăm peste val Purtătorii poverii prea sfinte a firii. Toma Grigorie Invocaţie Grea aşteptarea primăverii peste pragul de timp ştiut de simţuri Ascuţit colţul iernii în carnea soarelui necesar Cămaşa cerului murdară de-atitea ploi s-a strins îngheţată pe corpul zgribulit al pămîntului Strigăm cu toate gurile simţitoare şi nesimţitoare ajunge­ pină cînd să-ţi răbdăm capriciile şi jocul cu bulgări şi flori ? Natură adu-ţi aminte de legile tale pe care le-am învăţat cu multe jertfe doar nu crezi că ne vei putea sili s-o luăm de la capăt. . ■ CÂNTAREA ROMÂNIEI . BESS Debutul stagiunii cultural-artistice O atmosferă de emulaţie propice revenirilor in scenă a formaţiilor artistice pro­fesioniste şi de amatori se face simţită, în aceste zile, în viaţa spirituală a oraşe­lor şi comunelor, relevînd dimensiunile şi capacitatea de penetraţie în rîndul oa­menilor muncii a amplei manifestări a muncii şi creaţiei care este Festi­valul naţional „Cîntarea Ro­mâniei“. Am solicitat tova­răşului Constantin Drăgo­­escu, preşedintele Comitetu­lui judeţean de cultură şi educaţie socialistă Dolj, cî­­teva opinii în legătură cu debutul noii stagiuni cultu­­ral-artistice profesioniste şi de amatori. — Avînd în vedere dezideratele actuale şi de perspectivă ale activităţii instituţiilor de cultură profesioniste şi ale formaţiilor artis­tice de amatori, vă rugăm să ne conturaţi cadrul organizatoric necesar noii stagiuni. — In virtutea preocupărilor permanente ce au la bază respectarea indicaţiilor con­ducerii superioare de partid şi de stat, şi a orientărilor secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, instituţiile profesioniste de cultură craiovene (Teatrul Naţional, Teatrul Liric, Filarmonica de stat „Oltenia“ şi Teatrul de păpuşi) precum şi formaţiile artistice de amatori (la care, prac­tic, între stagiuni n-a fost vorba despre o pa­uză) din judeţ şi-au direcţionat pregătirile premergătoare debutului în noua stagiune pe coordonatele aceluiaşi obiectiv : sporirea po­tenţialului artistic, îndeosebi în plan calita­tiv, dar şi cantitativ. — Care vor fi modalităţile de realizare a acestui obiectiv? — In primul rînd, prin îmbunătăţirea re­­pertoriilor cu lucrări de un bogat conţinut politico-ideologic şi de o înaltă ţinută artis­tică, lucrări care să vină în sprijinul reali­zării sarcinilor economico-sociale ale etapei actuale de dezvoltare. In al doilea rînd, prin diversificarea genurilor artistice, dezvoltarea activităţii de creaţie a maselor, înfiinţarea de noi cercuri tehnico-aplicative şi de pro­fil artizanal, creşterea numărului de forma­ţii pe genuri artistice mai deficitare (muzică cultă, dans cu temă şi modern, balet), cu­prinderea cît mai largă a maselor la acti­vităţile cultural-artistice şi politico-educa­tive. — Vă rugăm să detaliaţi acţiunile cuprinse în perioada premergătoare debutului noii stagiuni. — Da, în perioada respectivă, dînd curs indicaţiilor primite din partea conducerii su­perioare de partid, s-a acţionat în vederea creării, la toate unităţile şi în toate locali­tăţile din judeţ, a unor formaţii instrumen­tale şi de teatru cu repertorii noi. De fapt, materializarea acestor indicaţii s-a constatat în cadrul trecerii în revistă a tuturor for­maţiilor muzicale şi de teatru din toate sis­temele noastre instituţionale, organizată prin Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi mişcării artistice de masă. — Ne puteţi oferi cîteva exemple ? — Să amintim, în primul rînd, faptul că, din fişele noastre de potenţial artistic în­scrise în actuala ediţie a Festivalului naţio­nal „Cîntarea României“, rezultă constituirea a 461 de noi formaţii cu 8 586 interpreţi şi 73 cercuri cu 1114 membri în plus faţă de perioada similară trecută. In ce priveşte exemplele, să subliniem, de pildă, înfiinţa­rea de noi secţii muzicale ale şcolii popu­lare de artă, precum şi constituirea de noi cercuri cu caracter tehnico-ştiinţific aplica­tiv. Avem, de asemenea, în vedere constitu­irea unor secţii de creaţie artizanală în cî­teva localităţi din judeţ (la Argetoaia, Sa­dova, Dăbuleni, Ostroveni) care să folo­sească materiale (păr de capră, papură, nu­iele) de provenienţă locală.­­ Aproape toate acestea se referă înde­osebi la mişcarea artistică de amatori. Ce ne vor oferi în noua stagiune instituţiile de cultură profesioniste craiovene ? — Să începem cu Teatrul Naţional care şi-a propus, pentru noua stagiune, re­­dimensionarea întregii sale activităţi, printr-un repertoriu bogat dominat de pre­zenţa teatrului politic, formă artistică de puternică influenţă educativă, mobilizatoare şi formativă pentru constructorii noii soci­etăţi. Debutul în noua stagiune se va pro­duce la 16 septembrie a.c., cu noua premieră „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de ce­nuşă“ şi cu prezentarea, pe platforma in­dustrială de est a Craiovei, a spectacolului de poezie şi teatru „Fiul soarelui, Bure­­bista“. Demn de reţinut este şi faptul că noul repertoriu al Teatrului Naţional din Craiova cuprinde un număr de şase premi­ere pe ţară. „ Cu ce reintră în scenă colectivul Tea­trului liric, în noua stagiune? — Colectivul Teatrului liric va debuta la 19 septembrie a.c. cu „Meşterul Manole“ de Gh. Dumitrescu. Paralel se lucrează la opera „Carmen“ de Bizet care, credem, se va bucura de un real succes. In afara titlurilor din repertoriul deja cristalizat, vor mai fi pregătite încă două. Amintim, de pildă, piesa „Omul cu două umbre“, o comedie muzicală de Anghel T. Popescu. De reţinut şi faptul că tînărul colectiv al acestei instituţii vrea să-şi creeze o tradiţie în ce priveşte moder­nizarea spectacolului de operă, fără a re­nunţa definitiv la elementele tradiţionale. Modul în care se lucrează, seriozitatea şi talentul demonstrate pînă în prezent, ne dau certitudinea unei stagiuni de înaltă ţi­nută artistică la Teatrul Liric din Craiova. — In sfîrşit, pentru că Teatrul de păpuşi va debuta mai tirziu după un turneu peste hotare — din cîte am înţeles —, cu ce ne întîmpină Filarmonica de stat „Oltenia“ ? — Colectivul Filarmonicii va debuta în noua stagiune cu un concert de lucrări simfonice de mare popularitate din muzica românească, concert ce va fi prezentat la clubul „Electroputere“. In ziua următoare, va avea loc primul concert (solist Ştefan Ruha) la sediul Filarmonicii. Continuîndu-şi preocuparea pentru promovarea creaţiei ori­ginale, colectivul filarmonicii va aborda în noua stagiune un număr sporit de lucrări simfonice, vocal-simfonice, corale şi de ca­meră din creaţia muzicală românească şi universală. Dar, în programul de perspec­tivă al Filarmonicii, ca şi al celorlalte in­stituţii de cultură craiovene, sunt înscrise încă multe alte acţiuni care le completează în chip fericit activitatea. Interviu consemnat de Stefan Tunsoiu Nişte olteni văzuţi de Anestin începînd cu acest număr gra­ficianul Nuni Anestin va susţine în revista noastră rubrica „Nişte olteni". Scriitorul Dinu Sararu Actorul Vasile Niţulescu Un nou an de învăţămînt Noul an de învăţămînt, 1980—1981, pe ca­­re-l inaugurăm în acest septembrie aureo­lat de roadele muncii tuturor locuitorilor ţării, are, ca şi cei de pînă acum, auspicii dintre cele mai bune. Evenimentul se pro­duce la numai cîteva luni de la aniversa­rea a cincisprezece ani de cînd la condu­cerea partidului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Tot cincisprezece ani am ani­versat, cum se ştie, şi de la Congresul al IX-lea al partidului, precum şi de la pro­clamarea României republică socialistă, mo­mente de maximă însemnătate pentru isto­ria nouă a patriei. De asemenea, între anul de învăţămînt trecut şi cel de acum, po­porul nostru a aniversat 2050 de ani de la crearea statului dac centralizat şi indepen­dent condus de Burebista şi a participat, prin aleşii săi, la cel de-al doilea Congres al consiliilor populare judeţene şi al preşe­dinţilor consiliilor populare. In plus, anul de învăţămînt 1980—1981 este cel care face legătura între actualul cincinal şi cel vi­itor. Am amintit acest lucru pentru a sub­linia legătura organică a şcolii, de toate gradele, cu viaţa, cu producţia. Anul de învăţămînt 1980—1981 trebuie să reprezinte o treaptă nouă, calitativ superioară, în am­plul proces de integrare a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. In Dolj, ca dealtfel în toate judeţele ţării, şcoala are o structură complexă, ce reflectă dezvoltarea economică a acestor locuri. Mă refer, în primul rînd, la învăţămîntul liceal. Avînd clare în faţă necesităţile actuale şi de perspectivă ale industriei şi agriculturii doljene, am acţionat, în spiritul indicaţi­ilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe linia adecvării permanente a profilelor liceelor la aceste necesităţi. Putem spune că, practic, nu este ramură principală a industriei Doljului în care să nu avem cel puţin un liceu de specialitate, aflat, de re­gulă, în cadrul unui grup şcolar complex şi puternic, dotat cu tot ce este necesar desfăşurării unui învăţămînt eficient. La­boratoarele lor sunt adevărate avanposturi ale producţiei. De asemenea, atelierele­­şcoală au o funcţionalitate diversă : instruc­ţie, cercetare, producţie. De buna desfăşu­rare a procesului de învăţămînt răspunde un corp profesoral cu o înaltă pregătire, ceea ce constituie încă o garanţie a dobîn­­dirii unei noi calităţi, aşa cum ne cere se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu , o calitate nouă în toa­te sectoarele. Aş spune că noua calitate a învăţămîntului românesc reprezintă, în perspectivă, premisa noii calităţi a produc­ţiei, a muncii şi a vieţii. Sîntem ferm hotărîţi — elevi şi cadre di­dactice — să acţionăm neabătut în spiritul preţioaselor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea procesului instructiv-edu­­cativ, la adîncirea continuă a integrării şcolii de toate gradele cu cercetarea şi­ pro­ducţia, pentru ca acest an de învăţămînt, 1980—1981, aflat la confluenţa a două cin­cinale, să marcheze, cum spuneam, o treap­tă nouă, superioară, în viaţa şcolii româ­neşti, prof. Gheorghe Călbureanu inspector general al Inspectoratului școlar Dolj Vernisaj In holul redacţiei revistei „Ramuri“ a fost ver­nisată expoziţia de fotografie a tînărului craio­­vean N. N. Negulescu, colaborator al publicaţiei noastre, o primă expoziţie atlt pentru fotore­porter, cît şi pentru instituţia care îi găzduieşte acest debut. Fără pretenţii declarate de înalt profesionalism al artei fotografice, N. N. Negulescu expune 49 de lucrări alb-negru, în realizarea cărora re­nunţă deliberat la trucajele de laborator, la im­provizaţii de studiou, de fapt la orice mijloace care ar îndepărta impresia de spontaneitate şi autenticitate. Fotografii cum sînt : Mirai, Bună dimineaţa soare, Cumpăna gândurilor, Vine pri­măvara. Joc matinal ne oferă întîlnirea cu un căutător de ipostaze inedite, de imagini peste care nu-şi permite să aşeze artificii tehnice, lă­sând loc liniei curate şi gestului frust pentru a se fixa pe hârtia fotografică nealterate. Sunt lu­cruri care ne permit să credem că tînărul N. N. Negulescu a pornit pe un drum bine ales. Prima sa expoziție personală de fotografie ne-o dovedește. RAMURI nr. 9 (195) • septembrie 1980 • pagina 2

Next