Ramuri, 1982 (Anul 19, nr. 1-12)

1982-09-15 / nr. 9

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Revistă lunară editată de Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Dolj 15 septembrie 1982 * 16 pagini * 5 lei Redactor şef: MARIN SORESCU Un nou an de învăţămînt . Aşadar, a început un nou an de învăţămînt în acest septembrie luminos, bogat în roadele cîmpului, un nou an de învăţămînt în care mii de tineri îşi vor reocupa locurile din sălile şcolilor şi amfiteatrele facultăţilor, pentru a parcurge încă o etapă din complexul proces instructiv-educativ, pentru a deveni constructori de nădejde ai societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în repetate rînduri, în cuvîntarea rostită anul trecut, la Craiova, cu prilejul deschiderii anului de învăţă­mînt precum şi la memorabilele evenimente ale aces­tei veri — Plenara C.C. al P.C.E. din 1—2 iunie a.c. şi Congresul al II-lea al educaţiei politice şi culturii socialiste — tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul deosebit ce revine şcolii — ca factor important de cultură şi civilizaţie — în formarea tinerei gene­raţii, în pregătirea ei pentru muncă şi viaţă, în for­marea unor oameni cu un larg orizont de cunoş­tinţe, înarmaţi cu concepţia materialist-dialectică, re­voluţionară, capabili să discearnă esenţa marilor eve­nimente ale epocii. Nu e de prisos să amintim că în prezent, la dispoziţia celor aproape 6 milioane de pre­şcolari, elevi şi studenţi, se află peste 30 000 de unităţi şcolare, adică aproape dublu faţă de acum patru dece­nii, şi că şcoala de astăzi însumează circa 272 000 de educatoare, învăţători, profesori, ingineri, maiştri. Transformarea României într-o ţară îmbelşugată, îna­intată, în care poporul să ducă o viaţă demnă şi să se poată bucura din plin de cuceririle civilizaţiei, atît din punct de vedere material cît şi spiritual, implică, pe lingă eforturile de continuă redimensionare a infra­structurii materiale, şi o consecventă amplificare a activităţii de pregătire profesională şi tehnică, de ri­dicare a nivelului de cunoştinţe al tuturor oamenilor muncii. „Este necesar să pornim — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la marea adunare populară din Bucureşti, consacrată deschiderii anului de învăţămînt 1982—1983 — de la aplicarea fermă a orientărilor sta­bilite de partid, de statul nostru, cu privire la lega­rea strînsă a învăţămîntului cu cercetarea şi produc­ţia, pentru că numai în acest fel vom reuşi să formăm cadrele cu o înaltă pregătire tehnică şi profesională de care are nevoie patria noastră“. Craiova dispune la ora actuală de o excelentă bază materială care asigură tineretului studios un cîmp prielnic de pregătire şi afirmare. Liceele de profil dispun de laboratoare şi ateliere, unde se efectuează o armonioasă îmbinare a teoriei cu activitatea practi­că. Cu cele opt facultăţi, cuprinzînd peste 11 000 de studenţi, Universitatea craioveană pregăteşte cadre calificate în 23 de specialităţi. Studenţii au la dis­poziţie 65 de laboratoare, trei centre de calcul, pre­cum şi ateliere de producţie şi cercetare, staţiuni şi puncte experimentale, grădină botanică şi o colecţie de istorie a medicinei şi farmaciei, de asemenea zece cămine studenţeşti, cantine etc. Fapt e că Universi­tatea craioveană — înfiinţată din iniţiativa tovară­şului Nicolae Ceauşescu — a pregătit peste 22 000 de cadre pentru diferite ramuri ale economiei naţionale, pentru sectoarele sociale şi pentru învăţămînt. Acest an universitar aduce pentru învăţămîntul su­perior craiovean cîteva noutăţi. La zestrea anilor tre­cuţi se adaugă încă 15 laboratoare, utilaje cu apara­tură modernă. Studenţii facultăţii de mecanică vor be­neficia, începînd cu noul an universitar, de o modernă instalaţie de televiziune cu circuit închis, care va pre­zenta o serie de fenomene şi instalaţii tehnologice din laboratoare de specialitate şi ateliere, în săli de curs şi seminarii. De asemenea, la Universitate vor fi orga­nizate o serie de manifestări ştiinţifice, de importanţă naţională, ilustrînd potenţialul mereu crescînd de cer­cetare, sporind prestigiul acestei încă tinere instituţii. Iată, aşadar, cîteva repere care ne determină să cre­dem că noul an universitar craiovean debutează sub cele mai bune auspicii. Arhitectură populară la Drăghiceni (județul Olt) IS­A­DIM CUPRIN INTERVIURILE „RAMURI“— Sorin Titel: „Noua iubire a lui Ivo Filipovac“ • MEMENTO: „Glose răzleţe“ de A. E. Baconsky # MERIDIANE — Claude Simon: „Georgicele“ Nicolae Manolescu: „Adevă­ratul creator se simte răspunzător de tot şi de toate“ • SEMNALIZĂRI de Şerban Cioculescu $ PROZĂ de !——MMTOI 1—«mt«M

Next