Ramuri, 1988 (Anul 25, nr. 1-12)
1988-01-15 / nr. 1
OMAGIU PREŞEDINTELUI In concepţia P.C.R., a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în construirea societăţii socialiste, în afirmarea plenară a principiilor noii orînduiri sociale, rolul determinant, hotărîtor îl are dezvoltarea puternică a forţelor de producţie. La fundamentarea tezei privind rolul hotărîtor ,al dezvoltării forţelor de producţie în edificarea socialismului, P.C.R. ţine seama de ■experienţa întregii dezvoltări a societăţii omeneşti, cit şi de implicaţiile revoluţiei ■ştiinţifice şi tehnice contemporane. Pentru stadiul actual de dezvoltare a societăţii socialiste româneşti, dezvoltarea puternică a forţelor de producţie are o semnificaţie deosebită, întrucît făurirea societăţii socialiste multilaterale, ca treaptă superioară a noii orînduiri sociale, presupune o puternică dezvoltare a forţelor de producţie. In acest sens, la recenta Conferinţă Naţională a partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referindu-se la rolul dezvoltării forţelor de producţie pentru trecerea la noua etapă a dezvoltării socialiste a României — făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate — sublinia faptul că această nouă etapă „trebuie să asigure dezvoltarea puternică a forţelor de producţie în toatedomeniile, a tuturor celorlalte ramuri de activitate.“ Concepţia P.C.R. privind rolul determinant al dezvoltării forţelor de producţie în construirea societăţii socialiste îşi găseşte expresia în obiectivele şi sarcinile privind făurirea unei economii moderne, înaintate şi de înaltă eficienţă, în care industria devine ramură conducătoare a economiei naţionale, iar agricultura ca ramură de bază cunoaşte o accentuată dezvoltare pe cale intensivă, îmbinîndu-se armonios cu celelalte ramuri. Pentru realizarea acestor obiective s-au făcut eforturi susţinute prin alocarea, în perioada care a urmat după Congresul al IX-lea al partidului, a circa 30% din venitul naţional pentru fondul de acumulare, asigurîndu-se pe această bază un volum de investiţii, pe întreaga perioadă 1966—1987 de ■3 305 miliarde de lei faţă de 361,8 miliarde lei în perioada 1951—1963. Peste 50% din totalul investiţiilor efectuate în anii construcţiei socialismului în patria noastră au fost orientate către industrie şi în special către ramurile de bază ale industriei grele, iar în ultimele două decenii, s-a pus un accent deosebit pe dezvoltarea industriei electronice, electrotehnice, mecanică fină, producţia de utilaje de mare complexitate, petrochimia, producţia de echipamente pentru tehnica electronică de calcul etc. In aceste condiţii au fost puse în funcţiune noi capacităţi de producţie în industrie, agricultură şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale. Numai pe această bază a fost posibilă creşterea producţiei industriale, în prezent faţă de 1945, de peste 120 ori. De asemenea, în aceeaşi perioadă producţia industrială a crescut de peste 1200 ori în industria chimică, de peste 500 ori în industria constructoare de maşini, de 113 ori în industria metalurgică, de 82 ori în industria uşoară, de 32 ori în industria alimentară. Creşterea susţinută a producţiei industriale, dezvoltarea puternică a ramurilor de bază ale industriei grele, construcţii de maşini, energetică, metalurgie şi chimie dau o imagine elocventă şi asupra dinamicii forţelor de producţie, deoarece în industria grea sunt produse componentele de bază ale forţelor materiale de producţie , mijloacele de producţie şi în special, mijloacele de muncă, adică maşini, instalaţii, utilaje, agregate etc. Semnificativ în acest sens este creşterea volumului fondurilor fixe care constituie forma social-economică de existenţăşi funcţionare a mijloacelor de muncă, în condiţiile proprietăţii socialiste. Astfel, în prezent fondurile fixe, în economia noastră naţională, se ridică la 3 200 de miliarde lei, din care peste 20% s-au realizat în ultimii 20 de ani, iar avuţia naţională generală a ajuns la aproape 5 000 de miliarde leii. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Conferinţă Naţională a partidului, „Pe această bază, fiecare cetăţean al României, în calitatea sa de proprietar — împreună cu întregul popor — asupra tuturor bogăţiilor patriei noastre, are în proprietate peste 140 000 lei din fondurile fixe.“ Creşterea susţinută a volumului fondurilor fixe, ponderea mare a fondurilor fixe puse în funcţiune în ultimele două decenii, în condiţiile în care s-a pus un accent deosebit pe introducerea în producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane, demonstrează că dezvoltarea forţelor de producţie în ţara noastră, în concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, ţine seama de creşterea rolului ştiinţei în etapa actuală, de transformare a ştiinţei într-o forţă de producţie nemijlocită. Referindu-se la obiectivul fundamental — făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia că acest obiectiv „nu se poate realiza decit pe baza dezvoltării puternice a forţelor de producţie, a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane“. Dezvoltarea puternică a forţelor de producţie, ţinînd seama de implicaţiile actualei revoluţii tehnice contemporane, a impus orientarea fermă în direcţia dezvoltării bazei materiale a activităţii de cercetare ştiinţifică, paralel cu sporirea potenţialului de cercetare proprie. Astfel, în anii construcţiei socialismului în ţara noastră au fost realizate puternice unităţi de cercetare în toate domeniile, în care lucrează peste 200 mii oameni cu o înaltă pregătire ştiinţifică, tehnică şi profesională. Dezvoltarea susţinută a forţelor de producţie în strinsă legătură cu înfăptuirea obiectivelor şi sarcinilor noii revoluţii tehnico-ştiinţifice îşi găseşte reflectarea în creşterea ponderii maşinilor şi instalaţiilor complexe care permit extinderea automatizării şi cibernetizării producţiei, a robotizării, sporirea producţiei de maşini-unelte care funcţionează pe bază de program etc. Aceste mutaţii în producţia industrială a ţării noastre au loc prin dezvoltarea mai accelerată a ramurilor de vîrf ale construcţiilor de maşini ca : electronică şi microelectronică, electrotehnică, mecanică fină, producţia de maşini-unelte cu program, de utilaje tehnologice de înaltă complexitate, de mijloace de transport de mare capacitate etc. In dezvoltarea forţelor de producţie în etapa actuală în ţara noastră, un loc important ocupă lărgirea bazei proprii de materii prime şi a bazei energetice. „O atenţie deosebită — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie acordată dezvoltării mai puternice a bazei de materii prime. Este necesar să fie intensificată activitatea geologică şi de valorificare a tuturor minereurilor şi substanţelor utile, chiar cu un conţinut mai sărac. în acest scop, se impune organizarea unor colective complexe, multidisciplinare, pentru elaborarea celor mai bune şi economice tehnologii de valorificare a substanţelor utile.“ De asemenea, în asigurarea bazei de materii prime un rol important îl au recuperarea şi refolosirea materialelor, prin care, în multe domenii, trebuie să asigurăm 50%, iar în unele chiar peste 50% din necesarul de materii prime. Lărgirea bazei de materii prime proprii de care depinde buna aprovizionare tehnicomaterială a întreprinderilor şi realizarea programelor de dezvoltare generală a ţării trebuie să fie însoţită şi de reducerea consumurilor de materii prime şi materiale, de valorificarea superioară a tuturor resurselor, de asigurarea condiţiilor de ordin tehnic şi tehnologic pentru obţinerea din fiecare unitate de materie primă şi resurse a unui volum tot mai mare de produse finite, de calitate superioară, cu o valoare economică ridicată şi la costuri cit mai scăzute. Forţele de producţie moderne presupun un consum sporit de energie, îndeosebi de energie electrică. De aceea, dezvoltarea forţelor de producţie în etapa actuală presupune şi asigurarea independenţei energetice a ţării. In acest scop au fost adoptate programe prioritare pe baza cărora se acţionează în direcţia creşterii mai puternice a producţiei de cărbune, de ţiţei şi gaze, folosirii întregului potenţial hidroenergetic, intensificării cercetării noilor surse de energie şi elaborării noilor tehnologii care să ducă la reducerea consumului de combustibil şi energie, încă din 1988 vor fi date în producţie primele grupuri energetice nucleare, asigurîndu-se astfel o producţie de energie electrică, la sfîrşitul actualului cincinal, de circa 97 miliarde KWh anual. Concomitent, se intensifică cercetarea şi introducerea în producţie a noilor surse de energie — energie solară, a hidrogenului, a biomasei etc. Procesul complex şi multilateral de dezvoltare a forţelor de producţie în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane cuprinde atît dezvoltarea şi modernizarea forţelor materiale de producţie, a mijloacelor de producţie, cit şi ridicarea nivelului de pregătire profesională şi politică a oamenilor muncii. Tehnica modernă, folosirea mijloacelor de muncă de înaltă tehnicitate presupun specialişti cu temeinice cunoştinţe de specialitate şi deprinderi practice, pentru a utiliza cu eficienţă economică sporită aparatul de producţie extrem de complex şi ramificat. Asemenea întregii ţări, judeţul Dolj a cunoscut, în cei peste 22 de ani de cînd în fruntea partidului şi a ţării se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o dezvoltare fără precedent, toate sectoarele vieţii economice atingînd parametrii, extraordinari, care ilustrează convingător progresul rapid al acestor străvechi şi mereu înnoite meleaguri. Pe locul vechilor şi anostelor mahalale a fost ridicată în aceşti ani o puternică centură industrială în care a crescut şi s-a format un mare detaşament muncitoresc, cu o viguroasă şi înaltă conştiinţă revoluţionară. Concomitent, pe aceste locuri au fost ridicate moderne şi elegante cartiere care conferă Craiovei contemporane strălucire şi grandoare. Introducerea liniei de tramvai, cea mai recentă realizare de proporţii a municipiului nostru, înlesneşte legăturile dintre marile platforme industriale, asigură deplasarea rapidă şi confortabilă a oamenilor muncii spre întreprinderile din centura industrială. Puternica dezvoltare a Craiovei precum şi a celorlalte oraşe din judeţul Dolj reliefează pe deplin justeţea politicii partidului nostru de dezvoltare armonioasă, echilibrată a tuturor zonelor ţării, progresul omogen şi multilateral înregistrat de patria noastră în cei peste 22 de ani care s-au scurs de la lucrările istorice ale celui de-al IX-lea Congres. In această perioadă, datorită mecanizării, chimizării şi irigaţiilor, agricultura a înregistrat salturi importante pe scara producţiilor, aşezările rurale tinzînd, prin configuraţia lor, să se apropie tot mai mult de cele urbane. Noua revoluţie agrară reflectă în chip strălucit parametrii înalţi ai agriculturii socialiste, noul mod de a gîndi şi munci al ţărănimii noastre cooperatiste. In concepţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dezvoltarea în ritm susţinut a forţelor de producţie asigură condiţiile pentru creşterea în ritm înalt a produsului social şi a venitului naţional, pentru ridicarea nivelului de viaţă al poporului, pentru progresul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, pentru un grad superior de civilizaţie al întregii societăţi. De aceea, in cadrul obiectivelor şi sarcinilor privind dezvoltarea economico-socială a patriei noastre, progresul forţelor de producţie ocupă un loc central, iar prin modul în care este concepută dezvoltarea forţelor de producţie în patria noastră, P.C.R., secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aduc o importantă contribuţie la îmbogăţirea teoriei şi practicii construcţiei socialiste. Prof. univ. dr. Constantin Bărbâcioru CONCEPŢIA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU PRIVIND ROLUL ŞI DINAMICA DEZVOLTĂRII FORŢELOR DE PRODUCŢIE ÎN EDIFICAREA SOCIETĂŢII SOCIALISTE Pictură de Elisabeta Dorobăţ RAMURI nr. 1 (283) / 15 ianuarie 1988