Ramuri, 1988 (Anul 25, nr. 1-12)

1988-01-15 / nr. 1

OMAGIU PREŞEDINTELUI In concepţia P.C.R., a secretarului său ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în con­struirea societăţii socialiste, în afirmarea plenară a principiilor noii orînduiri sociale, rolul determinant, hotărîtor îl are dezvol­tarea puternică a forţelor de producţie. La fundamentarea tezei privind rolul hotărîtor ,al dezvoltării forţelor de producţie în edi­ficarea socialismului, P.C.R. ţine seama de ■experienţa întregii dezvoltări a societăţii omeneşti, cit şi de implicaţiile revoluţiei ■ştiinţifice şi tehnice contemporane. Pentru stadiul actual de dezvoltare a so­cietăţii socialiste româneşti, dezvoltarea pu­ternică a forţelor de producţie are o sem­nificaţie deosebită, întrucît făurirea socie­tăţii socialiste multilaterale, ca treaptă su­perioară a noii orînduiri sociale, presupune o puternică dezvoltare a forţelor de produc­ţie. In acest sens, la recenta Conferinţă Na­ţională a partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referindu-se la rolul dezvoltării forţelor de producţie pentru trecerea la noua etapă a dezvoltării socialiste a Româ­niei — făurirea societăţii socialiste multila­teral dezvoltate — sublinia faptul că această nouă etapă „trebuie să asigure dezvoltarea puternică a forţelor de producţie în toate­­domeniile, a tuturor celorlalte ramuri de activitate.“ Concepţia P.C.R. privind rolul determinant al dezvoltării forţelor de producţie în con­struirea societăţii socialiste îşi găseşte ex­presia în obiectivele şi sarcinile privind fău­rirea unei economii moderne, înaintate şi de înaltă eficienţă, în care industria devine ramură conducătoare a economiei naţionale, iar agricultura ca ramură de bază cunoaşte o accentuată dezvoltare pe cale intensivă, îmbinîndu-se armonios cu celelalte ramuri. Pentru realizarea acestor obiective s-au făcut eforturi susţinute prin alocarea, în perioada care a urmat după Congresul al IX-lea al partidului, a circa 30% din venitul naţional pentru fondul de acumulare, asigu­­rîndu-se pe această bază un volum de in­vestiţii, pe întreaga perioadă 1966—1987 de ■3 305 miliarde de lei faţă de 361,8 miliarde lei în perioada 1951—1963. Peste 50% din to­talul investiţiilor efectuate în anii construc­ţiei socialismului în patria noastră au fost orientate către industrie şi în special către ramurile de bază ale industriei grele, iar în ultimele două decenii, s-a pus un accent deo­sebit pe dezvoltarea industriei electronice, electrotehnice, mecanică fină, producţia de utilaje de mare complexitate, petrochimia, producţia de echipamente pentru tehnica electronică de calcul etc. In aceste condiţii au fost puse în funcţiune noi capacităţi de producţie în industrie, agricultură şi în cele­lalte ramuri ale economiei naţionale. Numai pe această bază a fost posibilă creşterea producţiei industriale, în prezent faţă de 1945, de peste 120 ori. De asemenea, în ace­eaşi perioadă producţia industrială a crescut de peste 1200 ori în industria chimică, de peste 500 ori în industria constructoare de maşini, de 113 ori în industria metalurgică, de 82 ori în industria uşoară, de 32 ori în industria alimentară. Creşterea susţinută a producţiei industri­ale, dezvoltarea puternică a ramurilor de bază ale industriei grele, construcţii de ma­şini, energetică, metalurgie şi chimie dau o imagine elocventă şi asupra dinamicii for­ţelor de producţie, deoarece în industria grea sunt produse componentele de bază ale forţelor materiale de producţie , mijloacele de producţie şi în special, mijloacele de muncă, adică maşini, instalaţii, utilaje, agre­gate etc. Semnificativ în acest sens este creşterea volumului fondurilor fixe care constituie forma social-economică de exis­tenţă­­şi funcţionare a mijloacelor de mun­că, în condiţiile proprietăţii socialiste. Astfel, în prezent fondurile fixe, în economia noastră naţională, se ridică la 3 200 de miliarde lei, din care peste 20% s-au rea­lizat în ultimii 20 de ani, iar avuţia naţio­nală generală a ajuns la aproape 5 000 de miliarde leii. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Conferinţă Na­ţională a partidului, „Pe această bază, fie­care cetăţean al României, în calitatea sa de proprietar — împreună cu întregul popor — asupra tuturor bogăţiilor patriei noastre, are în proprietate peste 140 000 lei din fon­durile fixe.“ Creşterea susţinută a volumului fondurilor fixe, ponderea mare a fondurilor fixe puse în funcţiune în ultimele două decenii, în condiţiile în care s-a pus un accent deose­bit pe introducerea în producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contem­porane, demonstrează că dezvoltarea forţe­lor de producţie în ţara noastră, în concep­ţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, ţine seama de creşterea rolului ştiinţei în etapa actuală, de transformare a ştiinţei într-o forţă de producţie nemijlocită. Referindu-se la obiectivul fundamental — făurirea socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate, secre­tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia că acest obiectiv „nu se poate realiza decit pe baza dezvoltării pu­ternice a forţelor de producţie, a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contem­porane“. Dezvoltarea puternică a forţelor de pro­ducţie, ţinînd seama de implicaţiile actualei revoluţii tehnice contemporane, a impus ori­entarea fermă în direcţia dezvoltării bazei materiale a activităţii de cercetare ştiinţi­fică, paralel cu sporirea potenţialului de cercetare proprie. Astfel, în anii construc­ţiei socialismului în ţara noastră au fost realizate puternice unităţi de cercetare în toate domeniile, în care lucrează peste 200 mii oameni cu o înaltă pregătire ştiinţifică, tehnică şi profesională. Dezvoltarea susţinută a forţelor de pro­ducţie în strinsă legătură cu înfăptuirea obiectivelor şi sarcinilor noii revoluţii teh­­nico-ştiinţifice îşi găseşte reflectarea în creşterea ponderii maşinilor şi instalaţiilor complexe care permit extinderea automa­tizării şi cibernetizării producţiei, a robo­tizării, sporirea producţiei de maşini-unelte care funcţionează pe bază de program etc. Aceste mutaţii în producţia industrială a ţării noastre au loc prin dezvoltarea mai accelerată a ramurilor de vîrf ale construc­ţiilor de maşini ca : electronică şi microelec­tronică, electrotehnică, mecanică fină, pro­ducţia de maşini-unelte cu program, de uti­laje tehnologice de înaltă complexitate, de mijloace de transport de mare capacitate etc. In dezvoltarea forţelor de producţie în etapa actuală în ţara noastră, un loc impor­tant ocupă lărgirea bazei proprii de materii prime şi a bazei energetice. „O atenţie deosebită — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie acordată dezvoltării mai puternice a bazei de materii prime. Este necesar să fie intensificată activitatea geo­logică şi de valorificare a tuturor minereu­rilor şi substanţelor utile, chiar cu un con­ţinut mai sărac. în acest scop, se impune organizarea unor colective complexe, multi­­disciplinare, pentru elaborarea celor mai bune şi economice tehnologii de valorificare a substanţelor utile.“ De asemenea, în asi­gurarea bazei de materii prime un rol im­portant îl au recuperarea şi refolosirea ma­terialelor, prin care, în multe domenii, tre­buie să asigurăm 50%, iar în unele chiar peste 50% din necesarul de materii prime. Lărgirea bazei de materii prime proprii de care depinde buna aprovizionare tehnico­­materială a întreprinderilor şi realizarea programelor de dezvoltare generală a ţării trebuie să fie însoţită şi de reducerea con­sumurilor de materii prime şi materiale, de valorificarea superioară a tuturor resurselor, de asigurarea condiţiilor de ordin tehnic şi tehnologic pentru obţinerea din fiecare uni­tate de materie primă şi resurse a unui vo­lum tot mai mare de produse finite, de cali­tate superioară, cu o valoare economică ri­dicată şi la costuri cit mai scăzute. Forţele de producţie moderne presupun un consum sporit de energie, îndeosebi de ener­gie electrică. De aceea, dezvoltarea forţelor de producţie în etapa actuală presupune şi asigurarea independenţei energetice a ţării. In acest scop au fost adoptate programe prioritare pe baza cărora se acţionează în direcţia creşterii mai puternice a producţiei de cărbune, de ţiţei şi gaze, folosirii între­gului potenţial hidroenergetic, intensificării cercetării noilor surse de energie şi elabo­rării noilor tehnologii care să ducă la redu­cerea consumului de combustibil şi energie, încă din 1988 vor fi date în producţie pri­mele grupuri energetice nucleare, asigurîn­­du-se astfel o producţie de energie electrică, la sfîrşitul actualului cincinal, de circa 97 miliarde KWh anual. Concomitent, se inten­sifică cercetarea şi introducerea în produc­ţie a noilor surse de energie — energie so­lară, a hidrogenului, a biomasei etc. Procesul complex şi multilateral de dez­voltare a forţelor de producţie în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane cuprinde atît dezvoltarea şi modernizarea forţelor materiale de producţie, a mijloace­lor de producţie, cit şi ridicarea nivelului de pregătire profesională şi politică a oamenilor muncii. Tehnica modernă, folosirea mijloa­celor de muncă de înaltă tehnicitate presu­pun specialişti cu temeinice cunoştinţe de specialitate şi deprinderi practice, pentru a utiliza cu eficienţă economică sporită apara­tul de producţie extrem de complex şi ra­­­­mificat. Asemenea întregii ţări, judeţul Dolj a cu­noscut, în cei peste 22 de ani de cînd în fruntea partidului şi a ţării se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o dezvoltare fără prece­dent, toate sectoarele vieţii economice atin­­gînd parametrii, extraordinari, care ilus­trează convingător progresul rapid al aces­tor străvechi şi mereu înnoite meleaguri. Pe locul vechilor şi anostelor mahalale a fost ridicată în aceşti ani o puternică cen­tură industrială în care a crescut şi s-a for­mat un mare detaşament muncitoresc, cu o viguroasă şi înaltă conştiinţă revoluţionară. Concomitent, pe aceste locuri au fost ridicate moderne şi elegante cartiere care conferă Craiovei contemporane strălucire şi gran­doare. Introducerea liniei de tramvai, cea mai recentă realizare de proporţii a munici­piului nostru, înlesneşte legăturile dintre marile platforme industriale, asigură depla­sarea rapidă şi confortabilă a oamenilor muncii spre întreprinderile din centura in­dustrială. Puternica dezvoltare a Craiovei precum şi a celorlalte oraşe din judeţul Dolj reliefează pe deplin justeţea politicii partidu­lui nostru de dezvoltare armonioasă, echili­brată a tuturor zonelor ţării, progresul omo­gen şi multilateral înregistrat de patria noastră în cei peste 22 de ani care s-au scurs de la lucrările istorice ale celui de-al IX-lea Congres. In această perioadă, datorită mecanizării, chimizării şi irigaţiilor, agricultura a înre­gistrat salturi importante pe scara produc­ţiilor, aşezările rurale tinzînd, prin confi­guraţia lor, să se apropie tot mai mult de cele urbane. Noua revoluţie agrară reflectă în chip strălucit parametrii înalţi ai agri­culturii socialiste, noul mod de a gîndi şi munci al ţărănimii noastre cooperatiste. In concepţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dez­voltarea în ritm susţinut a forţelor de pro­ducţie asigură condiţiile pentru creşterea în ritm înalt a produsului social şi a venitului naţional, pentru ridicarea nivelului de viaţă al poporului, pentru progresul ştiinţei, învă­­ţămîntului şi culturii, pentru un grad su­perior de civilizaţie al întregii societăţi. De aceea, in cadrul obiectivelor şi sarcinilor privind dezvoltarea economico-socială a pa­triei noastre, progresul forţelor de produc­ţie ocupă un loc central, iar prin modul în care este concepută dezvoltarea forţelor de producţie în patria noastră, P.C.R., secreta­rul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aduc o importantă contribuţie la îmbogăţi­rea teoriei şi­ practicii construcţiei socialiste. Prof. univ. dr. Constantin Bărbâcioru CONCEPŢIA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU PRIVIND ROLUL ŞI DINAMICA DEZVOLTĂRII FORŢELOR DE PRODUCŢIE ÎN EDIFICAREA SOCIETĂŢII SOCIALISTE Pictură de Elisabeta Dorobăţ RAMURI nr. 1 (283) / 15 ianuarie 1988

Next