Renaşterea Bănăţeană, mai 1990 (Anul 2, nr. 89-108)
1990-05-03 / nr. 89
Despre apolitism Deunăzi, am citit un anunț matrimonial care m-a amuzat: o lună (fără îndoială, seducătoare) căuta — și, probabil, mai caută încă — „un soț apolitic“ ! Unde să-l găsim, azi, cînd — la noi — toată lumea face politică ? Biata fată ! E drept, monologul ceaușist ne-a condamnat la tăcere și apatie, ne-a scîrbit de politică, râsturnînd lespedea tiraniei. Revoluția — prin explozia libertății — ne-a politizat pînă în vîrful unghiilor. Am ieșit din somnul rațiunii (și al națiunii !) revărsîndu-ne în stradă, lansînd lozinci, luînd răspicat atitudine. Toți discutăm și polemizăm, descărcăm o imensă pasionalitate , prietenii se despart, colegii se ceartă, soții — conform raționamentului — stîrnesc furtuni in bîrlogul conjugal, motivația fiind, evident, politică ! Totuși, nu sînt puțini cei care se declară apolitici. ADRIAN DINU RACHIERU (Continuare in pag. a 3-a) jWWYAWAYWmWWWVVVVVWWHVVAYXWWVVWYVDWUWXnYVtVYWVWWWWWMUWWU»' I |EVENIMENT LA DOMUL | ROMANO-CATOLIC I Sîmbătă, 28 aprilie, la Domul romano-catolic 5 din Piața Unirii a avut loc ceremonia de consacrare întru episcop a Monsegniorului Sebastian Kräuter , în Dioceza Timișoara, ca urmare a numirii sale în această funcție de către Papa Ioan Paul al II-lea , în data de 3 martie a.c. Consacrarea a fost oficiată de arhiepiscop dr. Angelo Sodano, trimis special al Curții Vaticanului (consacrator principal), arhiepiscop dr. Adalbert Boroș din Timișoara și episcop Ludovic Balint din Alba-Iulia, în prezența a numeroși ierarhi ai Bisericii catolice din Iași, Lugoj, Oradea, Viena, Linz și Eisenstadt (Austria), Szeged și Pécs (Ungaria), Zrenjanin (R.S.F. Iugoslavia), Limburg și Münster (R.P. Germania), și a mitropolitului Banatului dr. Nicolae Corneanu — din partea Bisericii ortodoxe. Au fost de față, de asemenea, reprezentanți ai corpului diplomatic, ai autorității lor locale la nivel de județ și municipiu. Consacrarea unui episcop se numără printre 5 cele mai frumoase și marcante ceremonii aparținînd cultului romano-catolic, evenimentul de la Timișoara va, avînd o importanță cu atît mai mare cu cit \ HELGA ARDELEAN * (Continuare in pag. a 3-a) \ 5n\U'UlU\\l\nv\\UU\UU\ \ \ \v\WWWWWW \ • wWWWWWWWWWWWWWWWWWWW* I j J FOȘTI MEMBRI AI SECURITĂȚII I - AU cERUT AZIL POLITIC IN SUEDIA ! Din cei 150 de cetățeni români care au sosit în j J Suedia în ultimele două săptămîni, circa 20 au declarat că au fost membri ai Securității și ar risca I 1 să fie urmăriți dacă s-ar reîntoarce în România. Ie informează Oficiul suedez de imigrare. Autoritățile S suedeze nu au luat încă o decizie în legătură cu Ia soarta acestora. Potrivit regulilor, în vigoare, faptului că sunt amenințați cu urmărirea în țara lor de baș jtină le poate permite să rămînă în Suedia. Dar, pee de altă parte, Oficiul de imigrare subliniază că persoanele vinovate de încălcări ale drepturilor omului pot fi expulzați chiar dacă îndeplinesc în alte ] privințe condițiile de obținere a dreptului de azil. ” Ministerul suedez al imigrării a declarat că „în general nu se poate afirma cu certitudine că membrii JI Securității ar putea obține un permis de ședere în I J Suedia“. v Agenția France Presse I Alianța Națională pentru Proclamația de la Timișoara Duminică, 29 aprilie, ora 10. In Piața Operei, în organizarea „Societății Timișoara“, a avut loc adunarea populară a Alianței Naționale pentru Proclamația de la Timișoara. Manifestarea a avut ca principal scop susținerea declarației participanților la demonstrația din Piața Universității din București și de a face public un protest adresat conducerii provizorii a țării, înainte de ora începerii, în Piața Operei din Timișoara erau prezenți numeroși cetățeni ce purtau la rever ecusoane cu inscripțiile : „Asociația golanilor din Timișoara“, „Golan de Arad“, „Golan de Deva“, „Golan independent“, „Golan inspector“, „Golan de rasă“, „Golan din rezervația Gorj“. Din balconul Teatrului Național, un cor constituit ad-hoc, pînă la deschiderea manifestației, a cfntat: (Continuare în pali aia) >• Guvernul României a stabilit printr-un mundat că primele coalegeri libere de peste cinci decenii de dictatură se vor organiza pe baza Legii electorale, unic act cu caracter constituțional elaborat prin cel mai larg consens de forul legislativ provizoriu al țării. Guvernul este responsabil numai față de Legea electorală și organizează alegerile pe baza unui program stabilit și detaliat, program realizat de un colectiv specializat aflat sub conducerea unui viceprim-ministru. In comunicat se subliniază că toate sugestiile și deficiențele organizatorice semnalate de reprezentanți autorizați ai partidelor și formațiunilor politice pot fi discutate cu reprezentanți ai guvernului în scopul eliminării oricăror suspiciuni, a oricăror neajunsuri eventual al îmbunătățișirii unor aspecte ale organizării. # MOSCOVA. Pentru prima dată, mitingul demonstrația organizată în Capitala sovietică cu prilejul zilei de 1 Mai s-au desfășurat ca o acțiune inițiată de sindicatele sovietice, precizează Agenția T.A.S.S. Tot pentru prima dată, In demonstrațiile din acest an din Piața Roșie au participat reprezertanți ai mișcărilor și organizațiilor obștești, așa numite neformale. Agențiile internaționale precinizează că președintele Mihail Gorbaciov și alte oficialități au părăsit tribuna la o jumătate de oră , după începerea manifestației oficiale în fluierăturile manifestanților adunați la apelul unor mișcări reformatoare. 11 # BELGRAD. „Măsurile discriminatorii ale gurvernului iugoslav față de cetățenii din blocul răsăritean, care sunt obligați să schimba 200 de dolari la intrarea în Iugoslavia, sunt fără precedent în Europa și nu vor rămîne fără consecințe grave", afirmă cotidianul iugoslav „Borba“. Guvernul „a în chis practic frontiera iugoslavă cetățenilor din fostul bloc răsăritean“ in timp ce „permite cetățenilor din blocul occidental să intre în țară nu numai fără vize, ci chiar și fără pașapoarte“, relevă ziarul. Apreciind această decizie drept „incorectă“, „Borba“ arată că ea nu s-a datorat numărului mare de turiști masați la frontiera iugoslavă sau amenințării cu scurgerea devizelor, ci cererii Europei occidentale de a se forma un „cordon sanitar" pentru cetățenii est-europeni la granița Iugoslaviei. ROMA . Primul-ministru al Italiei, Giulio Andreotti, a declarat că o eventuală cădere a lui Mihail Gorbaciov în U.R.S.S. ar duce la accesul la putere al unui Pinochet, care ar repune totusi in discuție, transmite agenția E.F.E. Vorbind la o conferință consacrată unității europene, premiera italian a apreciat că este esențial ca Gorbaciov șfi reziste, avînd în vedere că dacă nu ar fi existat de nici nu s-ar fi putut imagina progresele realizat în domeniul destinderii Est-Vest. BERLINUL OCCIDENTAL. Manifestația de 1 Mai din Berlinul de Vest a degenerat in violenți, distrugîndu-se magazine, punîndu-se foc și atacându-se poliția cu sticle incendiare și pietre, relatează agenția Reuter. Demonstranții au încercat să fie împrăștiați cu gaze lacrimogene și apă. Patru polițiști au fost răniți. Manifestația începută marți s-a desfășurat în mod pașnic pâtă cînd mai multe grupuri de tineri, inclusiv seara, din cartierul Kreuzberg, au început să ridice turce baricade și să se dedea la acte de violență. Au fost arestate 135 persoane. ■ NAȚIUNILE UNITE. — La invitația guvernului român, domnul William H. Draper, administratorul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, va efectua o vizită oficială în România, în perioada 4-7 mai a.c. In timpul vizitei oaspetele va avea întrevederi cu înalte oficialități române în vederea examinării posibilităților de dezvoltare a colaborării dintre România și P.N.U.D. ■ BUDAPESTA — La Budapesta a început prima ședință a sesiunii de constituire a Adunării de Stat a Republicii Ungare — transmit agențiile M.T.I. Deputații au audiat alocuțiunea inaugurală rostită de președintele interimar al Ungariei, Mátyás Szűrös, precum și cuvîntul de salut adresat de Bela Varga, care a deținut funcția de președinte al parlamentului . fost prezentat, de asemenea, perioada 1946-1947. A raportul Comisiei centrale electorale privind alegerile. Potrivit agenției France Presse, Arpad Goencz, în vîrstă de 63 de ani, reprezentînd Uniunea Democraților Liberi, a fost ales, cu o mare majoritate, în funcția de președinte al noii Adunări de Stat. A. Goencz, care simbolizează opoziția împotriva comunismului, devine simultan, conform Constituției, președinte interimar al Ungariei. é 6i «i V'. ,■**■*■