Renaşterea Bănăţeană, iulie 1990 (Anul 2, nr. 131-150)

1990-07-03 / nr. 131

PAGINA A 2-A Opinii • Politichie • Intervenții personale De citeva luni bune POȘTAȘUL s-a retras în a­­­­noni­matul lui total (ți autoimpus), în condițiile în­­ care țara era confruntată cu multele bătălii pe fron­turile campaniei electorale. Iată noi, cum scrie pe frontispiciu, ne străduim să fim, omenește ți cetățe­­nește, independenți , să nu luăm adică partea nici­­unui partid, dar, cu toate acestea, să ne spunem cin­stit ți deschis părerea, și să lăsăm și pe cititorii noș­tri să și-o spună. Este menirea rubricii de față pen­tru care selectăm acum, din mulțimea celor sosite, ci­teva scrisori, de fapt cîteva opinii exprimate de mulții cititori ce ne urmăresc, zi de zi, coloanele. Ing. Mircea Vesa (dacă am înțeles bine), str Clul nr. 59, ne atrage atenția asupra unor greșeli de tipar și ne previne, ca un grămătic, că sintagma „doamnă directoare“ nu e corectă trebuie spus și scris, după opinia domniei­ sale, „doamnă director“. „Amănuntele dau perfecțiunea, iar perfecțiunea nu este un amă­nunt“. Autorul citat de dl. ing. Vesa este Michelange­lo, artist al celei mai înalte (nu am comis oare un pleonasm ?) perfecțiuni. Gustav Boll, Timișoara, str. Anvers nr. 10, ne scrie și scrisul domniei­ sale poartă cea mai limpede amprentă a intelectualității, că este țigan, dar nu poate fi de acord cu afirmațiile pe care le mai aude la TV., ori se citește prin ziare, conform cărora țiganii ar fi vinovați pentru toate relele se intîmplă. „Aceste afirmații ma irită și mă fac care să mă simt profund jignit. Și noi suntem­ oameni și, ca peste tot, și între noi sunt uscături ce nu lipsesc nici unei etnii. Sperăm că sita timpului și conștiința oa­menilor ce compun acest popor vor reuși, să separe griul de neghină“. Dr. M. M., medic primar, se miră într-o lungă scrisoare cum este oare cu putință , nu cumva domnii aceia care publică proteste contra vio­lenței din 13, dar, mai ales, 14 și 15 iunie, mizează pe memoria noastră scurtă cînd se avîntă în lupta poli­tică avansînd idei La polul opus celor pe care le susți­neau cîndva ? Unul din cei numiți îndeplinise o înal­tă funcție sub dictatură, a fost preferat de savantă și impus contra opiniei senatului de cabinetul 2, el, bi­ne, azi acest domn are o poziție „radicală“ și își ridi­că vocea, uitînd că el a făcut parte ți dintr-un clan familial bine implantat cîndva: ^Dumneavoastră, domnilor profesori ai institutului, nu sînteți îngrijo­rați de pătrunderea elementelor necontrolate în insti­tuțiile de învățămînt superior ?“ Răspunsul la între­barea dv. îl poate da corpul didactic al­ respectivului institut, a cărui memorie ori interese se pot desolida­riza, prin vot public, de persoane ori tendințe ce nu le reprezintă. „Țin oare asemenea atitudini de demo­crație ?“. Țin de lipsa replicii publice, în orice caz. Fiindcă dacă în democrație pot exista mai multe opi­nii, contradictorii, chiar, de impus se impune aceea care capătă girul majorității. O opinie valabilă, repli­că — așa cum a numiți dv., domnule doctor M. M., absolvent al institutului timișorean — începe totuși acolo unde există o semnătură citibilă , adică odată cu răspunderea civică, deplin ascultată. Vă rugăm, deci, să ne iertați ... POȘTAȘUL CUL­TU TOT LA „SPATE“? In cadrul Inspectoratului Județean Timiș al Mi­nisterului de Interne, în biroul șefului „Spate“ se gă­sesc două tablouri — pictură în ulei — de certă va­loare artistică. Par a fi, compozițional vorbind, ge­mene. Unul reprezintă un țigan cîntind la vioară, iar al doilea, o florăreasă stînd jos cu florile alăturea. Pictorul este unul din cei cunoscuți în cultura euro­peană. Cele două pînze au fost confiscate, nu cunosc exact împrejurările, și aduse la inspectorat, în anul 1982, octombrie, douăzeci, cînd am fost îndepărtat din inspectorat (facilitasem plecarea fără „aviz“ în străinătate poetului Dușan Petrovici, azi în R.F.G.) și cunoscînd valoarea artistică a celor două opere, l-am sesizat despre toate acestea pe tânărul ofițer Petre Pele. Om cinstit, corect, cult și bun român, Petre Pele a stat cu ochii pe tablouri ani de-a rîndul pentru a nu li se pierde urma. îndată după victoria Revoluției din Decembrie, le-a predat colonelului De­meter de la „Spate“ pentru a avea grijă de ele. Invi­tăm pe cei tn drept să întreprindă urgent demersuri­le necesare pentru ca aceste capodopere să intre legal, în patrimoniul culturii naționale. Nicolae danciu petriceanu Emblema orașului 9 (Urmare din pag. 1) semnificative pentru pretențiile orașului. Micile în­treprinderi particulare încă n-au apărut. Se află în curs de realizare o plapumerie cu o suprafață utilă de 1.000 m.p., antreprenor și proprietar fiind un ce­tățean din R.F.G., la care vor lucra 7 croitorese și 3 mecanici de întreținere, școlarizați în străinătate. De asemenea, se vorbește despre privatizarea secției de autoturisme a S.A. Timișoara, reprofilată pe service­­auro. Deocamdată, atît. Vă mulțumim, apostoli ai păcii! (Urmare din pag. 1­ mc spectatorilor, făcînd ca arta să înflorească la grădina sensibilității lor. Pe acești oameni fără sărbători i-am văzut cîn­­tînd, recitind, dansînd, glumind, enervîndu-se, bucu­­rindu-se de florile primite de la publicul cald, in schimbul salariului înjumătățit, permanent frămintați de o notă, un cuvînt, un gest, o piruetă. Acum, la ceas de despărțire, noi, cei ce iubim arta, le urăm tinerețea fără bătrânețe a trubadurilor dintotdeauna, a artiștilor — lirici, dramatici, instru­mentiști, balerini — care se dăruiesc tuturor, ca să ne fie viața mai bogată sufletește, mai senină, mai zâmbitoare. Și nu­ de frumos spunea Enescu : „Artiștii sunt apostoli ai păcii“. Primii pași spre în curînd, o bună p­arte a tineretului minunat al anului ’90 actuali și foști absolvenți de liceu, își vor îndrepta pașii spre institutele de învățămînt superior, întii spre a se înscrie, apoi, din 15 iulie pentru a participa trup și suflet la epuizantul examen de ad­mitere în facultate, pentru ca, în urma trecerii cu succes a acestui înalt prag, să devină studenți — un statut mult visat. Dar iată ce posibilități oferă Institutul Agronomic din Timișoara, în primul rînd, institutul și-a îmbo­gățit oferta și totodată posibilitățile de a califica și specializa studenții în cadrul celor patru facultăți ce vor funcționa începînd cu anul universitar 1990—1991, în comparație cu doar cele trei secții existente pînă în prezent. Facultatea de Agronomie, cu specializările agri­cultură — pune la dispoziția candidaților 85 de locuri și tehnologia prelucrării produselor agricole — 45 de locuri. „Ființarea acestei ultime secții are multiple motivații — ne spune conf. dr. ing. Ion Păun Otiman, rectorul institutului. Ținînd cont de experiența structura institutelor de învățămînt superior cu ace­șt­iași profil din Europa, facultățile de tehnologia pro­duselor alimentare ființează în cadrul institutelor a­­gron­om­ice, aceasta decurgînd din necesitatea de ține pasul cu producția agro-alimemtară. Pînă în pre­a­zent, în invățămintul românesc, sectorul învățământ­­cercetare,­ în acest domeniu, era rupt de producție, în țară ființînd doar o singură facultate pe acest profil — la Galați. Ca urmare a acestui fapt, în partea de vest a țării doar 27 la sută din necesarul cadrelor de profil este acoperit. Conducerea Institutului Agrono­mic a participat la schimburi de experiențe cu fa­cultățile de profil din Galați, cu cele din Ungaria și R.S.F. Iugoslavia, a asimilat planuri de învățămînt de profil din Europa și chiar din Statele Unite. In­ginerii tehnologi de producție care vor fi formați La această secție vor trebui să fie buni cunoscători ai materiilor prime și ai tehnologiilor de prelucrare deo­potrivă, aici incluzîndu-se și problemele de calitate și design al produsului alimentar în cadrul cursurilor, studenții se vor specializa în prelucrarea produselor vegetale (morărit, panificație, conserve de legume și fructe, industria berii și amidonului, industria uleiu­rilor, probleme de vinificație) și în prelucrarea produ­selor de origine animală (industria cărnii și a lapte­lui). Disciplinele desemnate de Ministerul învățămîm­­tului pentru concursul de admitere vor fi : algebra, fizica și chimia“. O altă noutate a Institutului Agronomic este Fa­cultatea de Horticulturii, cu 30 de locuri, înființarea acestei facultăți este motivată de faptul că această parte a țării reprezintă un important bazin legumi­col. In cadrul acestei facultăți, studenții vor dobîndi specializări în domeniile pomiculturii, viticulturii, le­gumiculturii, floriculturii, arhitecturii peisagere și protecția mediului. Celelalte două facultăți ale institutului vor fi zootehnie, care pune la dispoziția candidaților 85 de locuri și cea de medicină veterinară cu 60 de locuri. In ceea ce privește desfășurarea examenului de admitere, aceasta va avea loc corelat cu principiul autonomiei universitare, în sensul că un mare număr de subiecte — propuse de cadrele didactice — va fi pus pe calculator, iar în dimineața fiecărei probe, du­pă un model aleatoriu, un student desemnat a face parte din comisia de admitere, va acționa calculato­rul. De menționat este faptul că subiectele pentru examen vor fi formulate numai pe baza manualului, dar nu vor figura neapărat sub titlurile din manual, deci concurentului i se va cere și un mod de raționa­ment propriu, nu doar reproducerea mecanică a ma­nualului. HELGA ARDELEAN I RENAȘTEREA BĂNĂȚEANĂ . La sediul C.P.U.N. Timiș a avut loc, săptă­­mina trecută, adunarea de constituire a Consiliului de conducere al Fundației Independente pentru Tineret Timiș (F.I.T.T.), instituție de stat de utili­tate publică, avînd sediul în Timișoara, str. Arieș nr. 19. Din consiliul de conducere al F.I.T.T. fac parte reprezentanții următoarele organizații: Con­federația „16 Decembrie“ Timișoara, Organizația tinerilor maghiari „TEMISZ“, Asociația Frăție- Egalitate-Colaborare-Cooperare, Fan Club „ROCK­TIM“, Liga studenților — Facultatea de Mecanică, Sindicatului Liber Studențesc — Facultatea de Con­strucții, Sindicatul studenților Veterinari — F­acul­­tatea de Medicină Veterinară, reprezentanți ai unor organizații în curs de legalizare. F.I.T.T. in­vită organizațiile de tineret legal constituite în ju­dețul Timiș ca, pentru o mai largă reprezentare, să-și desemneze delegați în consiliul de conducere al fundației. Aceștia sunt așteptați, cu împuternici­rea semnată de președintele organizației și o copie a actului de legalizare a acesteia, la sediul C.P.U.N. Timiș, Comisia pentru Tineret, camera 4, zilnic in­tre orele 9-12. % Uniunea „Vatra Românească“, Filiala jude­țului Timiș, vă­mvită, joi, 5 iulie 1990, ora 17, în „Aula Magna“ a Universității de Vest Timișoara pentru a lua parte la o manifestare științifică, a­­vînd ca temă „Parlamentul lumii consfințește vo­ința poporului român“, susținută de academicianul Ștefan Pascu. Totodată, U.V.R. informează pe cei interesați că primește donații în bani, cu destina­ție specială, in vederea tipăririi de manuale școla­re pentru românii din Basarabia și Bucovina." Su­mele se depun In contul C.E.C. nr. 45.11.09.42 — deschis la Sucursala Jud. Timiș — Titular Filiala Jud. Timiș a Uniunii precizarea destinației : „Vatra Românească“ — cu PENTRU BASARABIA ȘI BUCOVINA. Sumele de bani se pot depune fie la sediul provizoriu al filialei U.V.R. din Timișoara, bv. Victoriei nr. 1 (sediul Primăriei), cam. 204, în­tre orele 11 20, fie la agențiile C.E.C. din județ, sau se pot expedia prin mandat poștal la Sucursala C.E.C. Timiș, in contul mai sus menționat. 0 Comitetul director al Frontului Salvării Naționale invită astăzi și mîine, pe toți membrii săi la sediul din str. Mihai Eminescu nr. 5, pentru înmînarea invitațiilor de participare la Conferin­ța municipală a Frontului Salvării Naționale.­­ Radio Timișoara, in colaborare cu Radio Constanța și Radio Vacanța, organizează un spec­­tacol-concurs radiodifuzat, care va avea loc în 5 iulie, între orele 18-20, în sala Liceului „Ion Vidu“ din Timișoara. La spectacol participă: Ana Paca­­tiuș, Tiberiu Ceia, Luca Novac, Radu Vincu, pre­cum și formațiile „Pro Musica“, „Foileton“ și so­liști de muzică ușoară Loredana Otrocol, Viorica Balica și Vali Ungureanu. Va fi prezent în spec­­­tacol și grupul satiric M.P.S. în cadrul spectacolu­lui se organizează un concurs „Cine știe, cîștigă“ pe tema : „Turism în județul Timiș și pe Litoral“, dotat cu importante premii, sponzorizat de Oficiul Județean de Turism Timiș și Centrala O.N.T. Lito­ral. La spectacolul-concurs din data de 5 Mie a.c. intrarea liberă, este admisă până la ora 17,30, de­oarece este radiodifuzat în direct.­­ Dr. Gabriela Negrișanu, asistent universitar la Institutul de Medicină Timișoara, vicepreședin­tele Asociației Diabeticilor din județul Timiș, adu­ce calde mulțumiri doctorului Walter Müller din Neuchâtel, Crucii Roșii Elvețiene și firmei „Hoechst“ pentru ajutorul acordat bolnavilor dia­betici, constînd în insulină, seringi de plastic și opti Pen pentru injectarea insulinei.­­ Tot mai puternic se face simțită confede­rația spirituală a­ românilor, reuniți sub același clopot de limbă românească. Eminescu, în chiar ziua aniversării lui, sub egida Ministerului cultu­rii din Moldova, a Ligii culturale române și a Li­gii culturale pentru unitatea românilor de pretu­tindeni a apărut, la Chișinău, primul număr al re­vistei „Mihai Eminescu“. Printre semnatarii artico­lelor și versurilor închinate lui Eminescu se numă­ră eminescologi, poeți și filozofi ca : Dumitru Mat­­covschi, Marin Sorescu, Emil Cioran, Grigore Vie­­ru, Leonida Lari, Ion Ungureanu, Victor Crăciun, Constantin Galerin, Emil Loteanu și alte nume de prestigiu, pe care numai spațiul restrîns ne împie­dică să le enumerăm aici. Alături de statuia poe­tului, dezvelită la 17 iunie la Cernăuți, de specta­colele ce i-au fost dedicate la București, Chișinău și Cernăuți, revista este un cap de pod în „Podul de conștiință — Eminescu“, durat între români, de pretutindeni. (M.C.).­­ Domnul Francisc Ferdinand din Timișoara ne face cunoscută o situație revoltătoare, care, se pare, nu e singulară. în anul 1975, cerut instalarea unui post telefonic la dumnealui a domiciliu , cererea a fost reiterată in 1978, 1983, 1986 și 1989, fără nici un rezultat. Totuși, pe aceeași scară de bloc au fost instalate, între timp, alte treii posturi telefonice. Care sunt criteriile discriminărilor . Poate „politețea“ formulării cererii ? i (S.R.).

Next