Renaşterea Bănăţeană, august 1990 (Anul 2, nr. 152-174)

1990-08-01 / nr. 152

LA MUNCĂ, OAMENI BUNI! în Capitală, în Aula Facultății de Drept, a avut loc luni o întîlnire între repre­zentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale și lideri ai unor sindicate din țară, în legătură cu condițiile acceptării moratoriului propus de Guvern, privind înghețarea oricăror revendicări, măriri de salariu și creșteri de prețuri, în cadrul convorbirilor ce se desfășoară cu reprezentanții Guvernului, Confederația națională a sindicatelor libere din România a susținut acceptarea moratoriului propus. La data de 31 decembrie 1990, în situația în care Guvernul își asumă o serie pînă de obligații, între care : înghețarea prețurilor și tarifelor la bunurile și serviciile pres­tate de stat sau de organizațiile cooperatiste, elaborarea unui program guvernamen­tal de asigurare a pieții interne cu produsele de bază necesare unui trai civilizat și de urmărire a aplicării acestuia, luarea unor măsuri eficiente și integrarea forței de muncă și prevenirea șomajului, asumarea de către Guvern a obligației de a ela­bora în această perioadă propuneri pentru o nouă legislație a muncii, aliniată la exigențele și practicile internaționale, precum și formarea unor comisii mixte gu­­vern-sindicate pentru reglementarea problemelor privind condițiile de muncă. Confederația, îngrijorată de faptul că, în pofida eforturilor materiale deosebite făcute de stat în acest an, se constată o reducere substanțială a activității desfășu­rate în toate domeniile vieții economico-sociale, face apel la toți membri de sindicat și liderii sindicali să coopereze cu conducerile întreprinderilor în vederea asigurării disciplinei muncii și celei tehnologice, pentru utilizarea bazei tehnico-materiale și folosirea integrală a timpului de lucru, pentru apărarea și buna gospodărire a pa­trimoniului național. -----------------------------­ ECONOMIA DE PIAȚA LA ORA „ZERO“ în ședința de ieri a Senatului României a fost prezentat raportul comisiei de mediere dintre cele două came­re, privind divergențele în legătură cu proiectul legii privind reorgani­zarea unităților econo­mice de stat în regii autonome și societăți comerciale, după care au fost supuse dezbate­rii și aprobării artico­lele proiectului-lege, cu modificările propuse de comisie, în urma unor vii dezbateri, Senatul a aprobat, cu o singură abținere, acest impor­tant act normativ, cu rol hotărîtor în asigura­­rea funcționării, pe ba­ze economice noi, a u­­nităților din țara noas­tră, deschizîndu-se ast­fel calea orientării eco­nomiei naționale spre economia de piață. A­­cest important act nor­mativ va intra în vi­goare după 30 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial, cînd ca în termen­ul­­de 6 luni de la intrarea sa în vigoare să se treacă la înființarea de regii autonome și societăți comerciale. Pentru uni­tățile agricole de stat termenul este 8 luni. La împlinirea acestor termene vor fi abrogate legile nr. 5/1978, nr. 3/ 1988, nr. 4/ 1971, precum și alte hotărîri și dispo­ziții contrare prevederi­lor acestei legi. INTRĂM IN EUROPA CU CONTRACT DE MUNCA în cursul zilei de ieri a fost semnată la Bucu­rești convenția dintre guvernele României Republicii Federale Ger­șr­mania privind trimite­rea de personal român, din întreprinderile cu asediul în România, pen­tru a activa, pe bază de contracte de lucrări, în Germania. Convenția fost semnată la Depar­a­tamentul Comerțului Exterior de către minis­trul muncii și protecției sociale, dl. Cătălin Zam­fir, și ambasadorul R.F.G. la București, dl. Klaus Terfloth. ZIAR CETĂȚENESC INDEPENDENT NR. 152, TIMIȘOARA, MIERCURI, 1 AUGUST 1990, 4 PAGINI, 1 LEU Va fi eliberat Marian Munteanu? După Iași unde duminică a avut loc o manifestație pașnică pentru elibera­rea lui Marian Munteanu, la Cluj, în Piața Păcii, s-a derulat luni o demon­strație similară, organizată de filiala locală a Uniunii Mondiale a Români­lor Liberi. Participanții au scandat lo­zinci anticomuniste și antiguverna­mentale. Au fost aprobate textele a două moțiuni de protest ce vor fi îna­intate Guvernului și Procuraturii Ge­nerale: în urma cererilor de punere in li­bertate a lui Marian Munteanu, procu­rorul general al României, dl. Gheor­ghe Robu, subliniază într-un comuni­cat trimis spre difuzare Agenției „ROMPRES“ că, potrivit dispozițiilor legale, actele de urmărire penală și toate măsurile procedurale se iau de către procurorul care cauza, pe baza probelor instrumentează administrate și a convigerilor lui intime, pe care și le formează exclusiv în funcție de ma­terialul probator. în consecință, chiar dacă pe plan administrativ organele Procuraturii sunt subordonate ierarhic, nici șefii unităților de procuratură, nici procurorul general nu au dreptul să dea dispoziții procurorilor care ins­trumentează cauzele penale, în sensul adoptării unei anumite soluții. Cu toa­te acestea, pentru asigurarea stabilirii adevărului și respectarea drepturilor procesuale ale persoanelor, procurorul șef poate infirma in scris și motivat o măsură procesuală luată de cel ce e­­fectuează urmărirea penală. Avînd în vedere interesul pe c­are-l reprezintă cauza lui Marian Munteanu, procuro­rul general al României declară că în decurs de trei zile va verifica actele de urmărire penală ca și oportunitatea măsurilor luate și va­ aduce la cunoș­tința opiniei publice constatările ce vor rezulta din aceste verificări.. Cu alte cuvinte, dl. procuror general a coborît abia acum pe pămînt, lumea se agită de atîta vreme pe Deci a­­ceastă tem­ă, iar domnia sa numai a­­cum își poate aloca trei zile din pre­țiosul timp pentru a putea analiza a­­cest caz. Sau, mai știi, poate intențio­nat și artificial a fost menținută a­­ceastă tensionată situație, în ce scop nu știm încă exact (și poate, ca de atâ­tea ori, nici nu vom afla vreodată), dar dați-ne­voie să anunțăm și noi două din zvonurile care (ce să facă și ele) circulă. Așadar, dacă omul este reținut pentru acuzele ce-i sunt aduse, de ce nu a fost judecat ? Pentru a crea din el un erou național sau pentru a de­via atenția opoziției ? Gazul Marian Munteanu, indiferent de scopurile oculte care-l mențin în topul evenimentelor interne, trebuie clarificat. , Bun ! Dar după aceea, ce nu se mai pregătește ? (O. • în 30 iulie a avut loc ședința de constituire a Asociației de prietenie România-Israel, filiala Timișoara. Participarea numeroasă a vădit interesul timișorenilor români și­­ evrei pentru tradiția comuniunii de idei și aspirații a celor două etnii. Au vorbit auditoriului personalități ale vieții culturale și științifice, precum: academicianul Pius Brânzeu, scriitorii Victor Bârlădeanu, Cornel Ungureanu și Gheorghe Schwartz, artistul emerit Gheorghe Leahu, conf. dr. Virgil Feier. Au fost alese organele de conducere, ca președinte fiind ales dl. acad. Pius Brânzeu, ca prim-vicepreședinte — artistul emerit Gheor­ghe Leahu, ca vice-președinte scriitorul Cornel Ungureanu, ca secretar — dr. Iudita Kohn, iar ca trezorier Eva Sima. Au mai fost prezenți scriitoarea A­­driana Babeți, istoricul Victor Neumann, dirijorul Remus Georgescu și alții. Lucrările ședinței au fost conduse de prim-rabinul comunității evreilor din Timișoara — dr. Ernest Neumann. (S.R.) v\\ \\\ \\V VWV VV VW VW VW VW V­W VWÍ­­\\V JW VW VW VW­ VW VWÍ WVVV VWV VW VW V Ce dorește „mezinul familiei”? Am citit „scrisoarea deschisă“ a domnului dr. Bárány Ferencz, din ziarele „Alternativa“ și „Temes­vári Uj Szó“, adresată Uniunii „Vatra Românească“ și, respectiv, „Vatrei“ (după graiul în care au apărut cele două periodice), constatînd, „la început“ și „la sfîrșit“ un anume spirit pozitiv, realist, deși nu am înțeles în numele cui vorbește autorul articolului, din moment ce nu se referă la nici o organizație, dar fo­losind totuși prenumele de „noi“. „Noi nu am atacat Vatra Românească etc.“. Care noi este întrebarea și cum adică „nu am atacat Vatra Românească“ ? Pînă cînd să fim atacați în casa noastră și pentru ce mo­tive ? Acestea sînt numai cîteva întrebări care se nasc din primele fraze ale „scrisorii deschise“. Dom­nilor, este cazul să vă reconsiderați pozițiile direct agresive ori disimulate și să abordați relațiile dintre „noi“ și nu dintre „voi“ și „noi“, într-un context de loialitate și corectitudine duse cu consecvență pina la finalul realităților. Nu mai încercați să fiți corecți și „frumoși“ „la început“ și „la sfîrșit“, iar „la mijloc“ să ne caracterizați după cum vă convine, dumnea­voastră și altora. Nu știu, domnule Bárány Ferencz, pe ce consi­derente și pe ce argumente vă bazați cînd afirmați că există o aripă a „Vetrei Românești“ de extremă dreaptă, „a cămășilor brune“, după cum vă expri­mați. Dvs. faceți afirmații că nu sînteți de acord cu „distrugerea creditului moral al poporului maghiar“, dar în același timp vreți să distrugeți aceste valori ale poporului român, încadrîndu-vă într-o propagandă anti-Vatra demult cunoscută și cam depășită : este adevărat, într-o manieră oarecum mai subtilă, speci­fică „zonei“. Sigur, mai încercați să ne demonstrați că românul naționalist este considerat drept patriot iar șovinistul maghiar — acesta este termenul — este GEORGE MITAR, membru al Uniunii „Vatra Românească“ (Continuare în pag. a 2-a) Ne întrebăm si nai,ca tot omul­ 1­1 De 18 ani funcționează in spațiul expozițional de La Bastion (din strada Popa Șapcă nr. 2) „Ex­poziția realizărilor economico-sociale ale județului Timiș“, născută din necesitatea de a prezenta sin­tetic, sub­­ același acoperiș, potențialul tehnico-eco­­nomic și științific al județului, într-un parcurs de una-două ore se pot afla direcțiile fundamentale ale celor 110 unități economice (întreprinderi in­dustriale și agricole, institute de învățămînt supe­rior, institute de cercetare-proiectare, producții ale atelierelor­ și o hală) mai importante. An de an, cam pe timpul acesta, se schimbau exponatele, se re­­amenaja spațiul repartizat fiecărei unități, se pre­gătea pentru vizite oficiale, contractări, primirea excursioniștilor în trecere prin județul nostru. Da­că expoziția avea (sau are) vreun scop de propa­gandă, aceasta era în primul rînd una economică. Odată cu schimbările ce au loc în economia noas­tră, în sensul trecerii la economia de piață, expo­ziția devine și mai im­portantă ca loc în care, fă­ră cheltuieli excesive, se pot organiza tranzacții comerciale, expoziții, știut fiind sloganul „reclama este sufletul comerțului“. Bineînțeles, multe stan­duri trebuie reamenajate, regîndite. La solicitarea de a contribui la întreținerea expoziției, în vederea a­­sigurării confortului, a serviciilor la nivelul cali­tativ solicitat de o economie dinamică și flexibilă au răspuns numai 37 din întreprinderile implicate. Celelalte mențin o tăcere diplomatică. Să nu pri­vească oare spre viitor, să-și amintească oare cu nostalgie de vremurile cînd „odiosul“ și partidul luii se­ ocupau de reclamă din niște fonduri oare­care ? Oricum, reparații și reamenajări de făcut ar fi destule. E timpul optim pentru a le efectua, e și timpul de a împrospăta exponatele. Personalul expoziției este gata de lucru, entuziast și încreză­tor. Dar beneficiarii ? (M. C.)

Next