Renaşterea Bănăţeană, septembrie 1990 (Anul 2, nr. 176-195)

1990-09-15 / nr. 185

I I IN MEMORIAM Asociația „17 Decem­brie“ anunță că 17 septembrie 1990, luni. La ora 16, va avea loc un marș, de cinstire a E­­roilor din Decembrie 1989. Plecarea, din fața sediului asociației din­ br. C.D. Lega nr. 1. Se va oficia o slujbă re­ligioasă, urmată de sfințirea locului un­de va fi amplasat Mo­numentul Eroilor Re­voluției. Marșul de cinstire se va încheia cu un miting în Piața Unirii din Timișoara. COMUNICAT AL COMISIEI PARLAMENTARE DE ANCHETĂ In ședința de joi Adunării Deputaților s-a a validat un comunicat al comisiei parlamentare de anchetă­­ a eveni­mentelor din 13—15 iu­nie. Comunicatul țintă stadiul actual pre­al investigațiilor ce se cer în mod obiectiv conti­nuate și aprofundate. In finalul lui se adresează un apel tuturor forțelor politice și sociale, tutu­ror cetățenilor să dea dovadă de răspundere Civica, de moderație și reținere pentru reușita eforturilor de adîncire a procesului de demo­cratizare, de continua­­t într-un climat pro­pice a cursului trans­formărilor structurale începute odată cu Re­voluția din Decembrie. K.G.B.-UL CU UȘILE DESCHISE La Moscova s-a des­chis Centrul pentru Re­lații Publice al K.G.B., care are drept scop in­formarea opiniei publi­ce din țară și străină­tate în legătură cu o­­biectivele și direcțiile activității­­ organelor KGB, precum și ținerea contactelor men­cu reprezentanții mijloa­celor de informare în masă. Pe cînd și la noi ? BIROUL PARLAMEN­TARILOR la Timișoara s-a des­­­­chis Biroul parlamenta­­­­rîlor, care funcționează , la Prefectura județului­­ Timiș, înscrierile și au­diențele au loc vinerea,­­ între orele 15-17. à ZIAR CETĂȚENESC INDEPENDENT NR 185, SIMBATA, 15 SEPTEMBRIE 1990, 8 PAGINI, 1 LEU Naivitate sau rea credință? > Citesc în publicația Timișoara, nr. 100, din 11 septembrie 1990, articole și date semnificative, care, nu-i așa ?, se scriu la ocazii „sărbătorești", cum se vrea și acest număr. Cel mai semnificativ mi se pare comunicatul­ așa-zisei Societăți apolitice Timișoara vis-a-vis de reeditarea lucrării iredentiste „Ardealul — ieri și azi“, sub înaltul patronaj al președintelui Ungariei și al Ministerului Culturii din „țara vecină și prietenă“ Nu-mi pot reprima nedumerirea față de laconicul comunicat, cînd arhicunoscută este atitudi­nea gazetei Timișoara față de problema națională. Toate evenimentele ce s-au produs până acum în Transilvania, acțiunile iredentiste maghiare dinăun­tru și din afară au găsit sprijinitori direcți în redac­torii publicației amintite, în paralel cu acțiunile de „liniștire“ a opiniei publice românești. Acum, cînd gluma se îngroașă, acești domni nu vor să-și piardă brusc, definitiv și iremediabil credibilitatea în rîndul cititorilor naivi, și, atunci, mai dau și ei câte un „co­municat“. Nu pot fi uitate, însă, atitudinile anti-ro­­mânești ale acestei gazete, care practic a aruncat un grav blam asupra poporului român, încercînd, pe toate căile să semene discordie și neîncredere în democrația care acum se naște și pe care se stră­­duie din răsputeri să o răpună. Sig­ur, întrebar­ea fundamentală este de ce și pentru cine se întreprind toate acestea. Cine și prin ce mecanisme ascunse fa­ce legăturile de rigoare ? Este suficient de clar că GEORGE MIT­AR (Continuare în pag a 4-a) Fotografie de SANDU GHINEA „ROMÂNIA MARE”, O GAZETĂ KAMIKADZE! Convorbire în exclusivitate cu dl. CORNELIU VADIM TUDOR, redactor șef al săptămânalului „România Mare“ — M­-am luat inima-n dinți și am încercat să vă abordez pentru an lucra pe care am vrut să-l aflu singură. Problema ar fi caracterul ziarului dumneavoastră, un caracter agresiv și, mai ales, îndreptat asu­pra unor anumite persoane. — Nu este cel mai agresiv. Există și alte ziare agresive, cum ar fi „Ultima­tum“ de la Oradea, plin de triviali­tăți. Noi nici verbal nu ne expri­măm așa. — Spuneți-mi, v-a înfu­riat ceva anume din presa română liberă, sau faptul ca luni de zile nici dumneavoastră, nici dl. Eugen Barbu nu aț­ publicat nimic, d­.­ă ce ani de zile ați editat revista „Săptămîna", și ea destul de inci­sivă de altfel ? — Nu m-am înfu­riat ! Sunt un vechi luptător. Știu să dau, dar știu și să și primesc ! Eu folosesc stilul pamfletar. Pamfletul are niște sintagme mai policrome, mai suprarealiste. Dacă am scoate „Baroane“ al lui Arghezi, unde am ajunge ? — Ce părere aveți despre presa română de acum ? — Presa nu are o experiență democratică. S-a oprit democrația în ’47-’48. A urmat apoi hiatusul. România nu trăiește vremuri normale! Nu se mai cunosc prietenii între ei. — Dacă spuneți asta, înseamnă că recunoașteți că „România Mare“ nu-și mai recunoaște foștii toni ? — Nu noi am dat tonul prin­la ceea ce se întîmplă! Au început al­ții, încercăm să înnodăm la loc ve­riga ... — Vă gîndiți să schimbați ceva ? — Mă gîndesc : „Cum să fac să-mblînzesc gazeta ?“. Chiar și ti­pografii au spus că este crîncenă ! — Am citit lucruri care m-au sur­ a­prins prin modul de asocieri făcu­te cu diverse nume ale unor oameni foarte bine cunoscuți, cărora le spu­neați ... nu pot să repet... — Știu ce vreți să spuneți. Despre Reben­­giuc, Buhoiu ... Rebengiuc ne-a jignit tare cu gestul acela cu hîrtia LI A LUCIA EPURE (Continuare în pag. a 4-a) O DEZMINȚIRE SEMNIFICATIVĂ Departamentul de Stat al S.U.A. a dezmințit in­formațiile de presă potrivit cărora Statele Unite cred că România importă petrol din Irak, ignorând em­bargoul comercial decretat de Națiunile Unite. „Nu există nici un element de adevăr în informațiile po­trivit cărora Departamentul de Stat crede că Româ­nia importă petrol irakian sau că nu respectă sanc­țiunile“, a declarat, potrivit agenției France Presse, purtătorul de cuvînt al Departamentului, dl. Richard Boucher. „De fapt, România este un solid partizan al sancțiunilor încă de la început și a jucat un rol pozitiv într-un anumit număr de probleme legate de criza din Golf­, a adăugat ei. Dezmințirea a fost preluată de toate agențiile internaționale de presă. Caricatură de TRAI­AN ABRUDA KÖSZÖNJÜK. ÚJ SZÓ! Colegii din redacția ziarului Új Szó, subven­ționată de noi și diri­jată de alții, felicită „întreprinderea mică „Timișoara“ cu prilejul scoaterii de pe bandă a produsului cu nr. 100. Exprimindu-se „super­­stima“ (nagyrabecsülés) și mîndria față de „su­­pereforturile“ depuse în slujirea adevărului, „a­­dăpîndu-se din crezul de neînfrînt (taretten hitbal), în redacția de la etajul I al Adminis­trației comune a presei locale timișorene a fost conceput și editat joi un vibrant și emoțio­nant mesaj de felicita­re din care „Vă dorim, în spicuim, munca voastră prestată cu cinste, curaj și să nu vă pierdeți putere, ni­ciodată crezul, ca prin forțe unite (cu rm.), să nu dați cine a poi, sprijinindu-ne în ar re­­l­ciproc, să contribuim la­­ biruirea furtunilor ce­­ vor veni, pentru a lim­pezi apele din râurilor care curg matca spre marea familie a bătrâ­nului continent“. „R.B.* P.S. In context, ru­găm guriștii răspîndați din secția maghiară de la Radio Timișoara să treacă pe la redacție să-și ridice banda cu lătrăturile găzduite în­­tr-o recentă producție radiofonică pe unde me­dii. Spasiva elvtársak î CIOCNIRE CU ÎMPUȘCĂTURI Un schimb de focuri de arme s-a produs joi dimineața într-o locali­tate din provincia iugo­slavă Kosovo, cu prile­jul unei percheziții efec­tuate de poliție. Potrivit agenției Taning, doi et­nici albanezi au fost u­­ciși, iar doi polițiști ră­­niți, în satul Palam­a, în apropiere de orașul Po­­dujevo. Se menționează că au fost descoperite cu acest prilej, impor­tante cantități de arme și muniții, instalații de radiotelegrafie și echipa­mente militare. Peste 25 de persoane au fost in­terogate de poliție. SI VA MODIFICA CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ ? Grupul Independent pentru Democrație înaintat Senatului și A­ a­dunării Deputaților un proiect vizînd modifica­rea unor prevederi din Codul de procedură pe­nală. Autorii propun a­­brogarea unor dispoziții și introducerea altora noi care să stimuleze promovarea unei reale democrații în țara noas­tră.

Next