Renaşterea Bănăţeană, decembrie 1994 (Anul 6, nr. 1454-1478)

1994-12-13 / nr. 1463

VAGINA 2 ♦ 13 DECEMBRIE 1994 La Coștei Iugoslavia SĂRBĂTOARE­A PERMANENȚEI CULTURALE ROMÂNEȘTI. Zilele de 10-11 decembrie au fost dedicate, în Coșteiul din Voivodina, sărbătoririi a 125 de ani de la înființarea corului, permanenței cultu­rale organizate, timp de un secol și un sfert, în această localitate românească. S-au implicat în marea festivitate aproape în­treaga suflare a satului (aproxi­mativ 1750 locuitori) în frunte cu primarul, dl. Viorel Luc, medic, și cu Societatea Cultu­­ral-Artistică "Mihai Eminescu" din Coștei (președinte Ion Co lojoară-Goliat, responsabili de secții: Ilie Adam, directorul școlii, Elena Lelea, profesoară de limba română, Ion Maio­­gan, țăran și istoric al locali­tății, și, nu în ultimul rând, faimosul dirijor al corului și fanfarei de aici - Ion Rotariu Cordan). Un sprijin apreciabil l-a primit din partea Adunării Comunei Vârșeț (căreia îi aparține Coșteiul), a președintelui acestuia, dl. Dragoslav Aleksici, care a participat la deschiderea festivă a manifestării. Din prezidiul acesteia a făcut parte și dl. Liu­­bimir Ilirici - parlamentar în Adunarea Serbiei. Momentul inaugural al manifestării, după ce participanților li s-a prezentat istoria satului Coștei și a vieții culturale de aici, a cuprins citirea Mesajului președintelui României și conferirea Diplomelor de onoare unor membri ai S.C.A. "Mihai Eminescu", unor personalități politice și culturale din cele două state - iugoslav și român - și unor instituții care au sprijinit dezvoltarea vieții spirituale din acest sat. Dintre oficialități amintesc pe dl. Vasile Sălăjan, însărcinat cu afaceri al Ambasadei Române din Belgrad, dl. Adrian Păunescu - în calitate de senator, d-na Gabriela Cursaru - de la Departamentul Informației Publice al Guvernului României, Ion Cizmaș - președintele Comuni­tății Românilor din Iugoslavia, primari din România, reprezentanți ai Cultelor, ai Inspec­toratelor pentru Cultură, ai Uniunii "Vatra Românească", ai Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni - București etc. Unul din momentele de adâncă reverberație spirituală a fost acela al depunerii coroanelor de flori la bustul lui Mihai Eminescu și al slujbei de pomenire a acestui geniu tutelar al întregii românități. Pioase omagii au fost aduse și din partea Primă­riei din Lugoj și a Inspectora­tului pentru Cultură al județului Timiș, prin dl. primar Virgil Țurcanu și dl. consilier șef Gheorghe Luchescu. Județul Timiș a fost reprezentat și prin corul bisericesc "Ion Vidu" din Lugoj, care s-a manifestat la adunarea comemorativă "Emi­nescu", la Sfânta liturghie din minunatul lăcaș de cult din localitate și în cadrul programu­lui festiv de duminică după-a­­miază, de la Căminul Cultural. Spectacolul susținut de corul mixt și de fanfara din Coștei, dirijate de dl. Ion Rotariu-Cordan, i-a uimit și i-a emoționat până la lacrimi pe nu­meroșii spectatori, valoarea interpretativă și re­pertoriul dovedind că această manifestare marchează nu numai o aniversare a unei formații muzicale, ci și o încununare a prezentului spiri­tual, într-un sat care face cinste întregului nostru neam, prin strălucirea dată melosului românesc. AUREL TURCUȘ TIMIȘOARA-DECEMBRIE 1989 • Vineri, sâmbătă și duminică, la ora 18, la cinematograful "Studio" din Timișoara Un documentar de lung metraj, un film de referință, acut necesar, o recuperare a "actulității" încă neelucidate, a lui Decembrie 1989. Martorii care povestesc în fața unui aparat de filmat ce au trăit în zilele de foc și sânge ale Timișoarei nu au nume, nu au profesie, nu au altă identitate decât aceea de expresii ale unei stări. "Timișoara" este filmul unei stări, filmul unei traume psihice colective. Nu este o peliculă ofensivă, explozivă, revelatoare. Nu clarifică nimic (nici nu și-a propus s-o facă). Ea sporește a lumii taină. Nu primează investigarea justițiară a unei istorii, ci preocuparea de a face cinema, mișcări de aparat, jocul volumelor și al perspectivelor, al luminilor și umbrelor, ritm, mixare savantă a motivelor muzicale cu vuietul străzii sau cu vocile bănățene. Acest film trăiește în și prin imagine: o imagine visând la asceza tragediei, o imagine de tuș negru amestecat,cu o lumină de un alb strălucitor, o imagine lucrată migălos și personal, o imagine care diluează senzația de materialitate a lumii pentru a plasa totul: martori, fotografii, fragmente de film­­ undeva în zona amintirilor nelămurite, a conturilor difuze, într-o zonă nebuloasă a memoriei sau a "pre-istoriei". Montajul alambicat, exploatând diverse paliere de expresie, face din "Timișoara" o mică bijuterie. Performanța artistică a echipei: Ovidiu Bose Paștina - regie, Doni Segall - imagine, Horea Murgu - coloana sonoră, sugerează, în ultimă instanță, relativitatea percepției unui eveniment, în țara întrebărilor fără răspuns ("Cine a tras în noi?", "Cine sunt vinovații?", "Ce s-a întâmplat, de fapt, la Timișoara?" etc.) spectatorii încă mai așteaptă clarificări, explicații, încă mai așteaptă... adevărul. SIMONA MARINCU La prima ediție Noua manifestare cultural-religioasă organizată de Consiliul Județean Timiș împreună cu Inspectoratul pentru Cultură al județului Timiș, "Săptămâna Muzicii Sacre”, se va desfășura începând de azi și până duminică, 18 decembrie, în sala Liceului de Muzică "Ion Vidu" Timișoa­ra. Spectacolele vor fi susținute de co­rurile Ligii Tineretului Ortodox Român, Bisericii Penticostale "Filadelfia" și, respectiv, "Elim”, Domului Romano- Catolic, Bisericii Greco-Catolice, Bise­ricii Reformate, Bisericii Baptiste din Lugoj, Coralei de muzică bizantină "Anastasis", corului de cameră "Armo­nia" al bisericilor baptiste timișorene, corului Seminarului Teologic Caranse­beș și corului cameral "Sursum Corda". Spectacolele vor începe la ora 18, ex­ceptând ultima zi, când vor avea loc cu o oră mai târziu. PATRICIA MANOLE [Qj?3 Urmare din pag. ] 11 ROMANIA SI CROATIA..." relațiilor de prietenie între vecini. Ambasada Croației la București a fost deschisă în 1993 și s-au făcut pași importanți pentru concretizarea relațiilor dintre țările noastre. Sunt semnate, de pildă, acordurile de bază, acordul de prietenie, cel de colaborare economică, de colaborare în domeniul culturii și învățământului, al științei, al transportului rutier, naval și aerian, în turism și în asistența medicală și se află depus la Parlament pentru ratificare acordul pentru evitarea dublei impuneri. Un context atât de amplu și de sănătos creează, după cum vă puteți da seama, premisele unei colaborări pe multiple planuri.­­ Cum apreciați rolul României în Balcani și, mai ales, în raportul cu statele fostei Iugoslavii? - România și Croația sunt factori importanți ai stabilității în sud-estul Europei. Politica ambelor țări este orientată pentru rezolvarea pașnică a conflictelor. Este o sarcină esențială realizarea unei păci trainice în Bosnia. Și o altă datorie a comunității internaționale este aceea de a face posibilă reintegrarea pașnică a teritoriilor ocupate din Croația. Este vorba despre aproape o pătrime din teritoriul croat care trebuie să revină în granițele legitime și legale ale Republicii Croația.­­ Domnule ambasador, ani de-a rândul și în diferite țări s-a vorbit despre limba sârbo-croată. Ea era și tratată ca atare, ca obiect de învățământ, iar emisiuni ale televiziunii iugoslave specificau aceeași titulatură. Acum chiar și în România se încearcă separarea unei limbi sârbe de limba croată și elaborarea manualelor separate. Câte limbi există­­ una sârbo-croată, sau o limbă sârbă și una croată9 - în practică, există două limbi, sârba și croata. Aveți dreptate când spuneți că ele erau prezentate drept una singură, dar singura rezolvare logică și corectă este să fie tratate separat, pentru că nu există nimeni care să vorbească un astfel de hibrid, ci ori sârba, ori croata. Ne bucurăm că în România croații au posibilitatea și dreptul să se dezvolte liber, în cultură, religie, învățământ, că au reprezentant propriu în Consiliul Minorităților. Dl. Ion Iliescu a fost primul președinte de stat care a primit o delegație croată de minoritari, întotdeauna grupul acesta etnic era înglobat în altele mai mari, fără a avea posibilitatea să-și prezinte cu întreaga­­ claritate problemele specifice. Acum se face loc adevăratei realități. RENAȘTEREA BĂNĂȚEANĂ Așteptat cu mare interes la Reșița, simpo­zionul SCIENCE-WIP-SHOW a reunit, în perioada 9-11 decembrie, câteva personalități în materie de literatură SF, și anume: Ion Hobana - scriitor, Harald Alexandrescu - astronom, Cantemir și Irina Riscuția - antro­pologi, Florin Munteanu - fizician. Manifes­tarea, foarte bine organizată de DJTS Caraș- Severin și membri ai Ligii Studenților din Universitatea "Eftimie Murgu" din Reșița, a avut atât o latură artistică reprezentată de o SCIENCE-VIP-SHOW expoziție de desene și bricolaje, cât și una informațională realizată printr-un dialog al invitaților cu sala, bazat pe întrebările puse de public. Generația foarte tânără, mare "consu­matoare" a literaturii și filmelor SF, s-a distins și de această dată, cucerind majoritatea pre­miilor puse în joc pentru cele mai originale întrebări, în exclusivitate, cunoscutul scriitor Ion Hobana ne-a declarat: "Sunt foarte mulțumit de modul în care a fost organizată toată manifestarea și mai ales de modul cum a receptat publicul ceea ce s-a discutat. Am fost în multe locuri în această țară, dar sunt bucuros că Banatul se prezintă cel mai bine la acest capitol, mai ales că și eu m-am născut la Sânnicolaul Mare, în județul Timiș. Ar fi păcat să se piardă acest public, iar cea mai bună metodă de păstrare a sa ar fi organizarea periodică, măcar anuală dacă s-ar putea, a unor asemenea simpozioane". DAN BEREANU La Teatrul Național din Timișoara Moda a fost la ea acasa Sâmbătă seara. Teatrul Național Timișoara a fost gazda Festivalului de Modă INTEL-VEST: în fața unei săli pline, manechinele agen­ției INTEL CONTRACT au prezentat creații de ultimă oră ale caselor de modă româ­nești. După cum a precizat dl. Liviu Groapă, directorul festivalului, s-a dorit o pre­zentare a realizărilor autoh­tone din domeniul modei. S-au putut admira atât toalete de gală, blănuri, cât și, carac­teristic sezonului rece, un variat sortiment de tricotaje. Cele mai aplaudate prezen­tări, cu toate că nu au fost realizate de manechine de "profesie", le-au reușit un mic grupuleț de copii, care nici ei nu au fost uitați de creatorii de modele. DANIELA BARANGA Foto: CRISTIAN BĂLĂ r Inedit TRIPTIC ȘCOLAR Prima festivitate de lansare a unor volume de poezie scrisă de elevi în perioada postdecembristă Dacă numele Horianei Țâra a mai apărut în paginile "Renașterii bănățene", elevul Cosmin Neldoni nu a fost menționat încă drept unul din tinerii poeți ce trebuie încurajați, spre a-și duce în lume talentul ce le-a fost dăruit la naștere. Cei doi - Hobiana fiind elevă la Școala Normală "Eftimie Murgu", iar Cosmin, elev la Colegiul "Constantin Diaconovici Loga" - au avut ieri prilejul de a­­și lansa volumele de poezii, alături de ei aflându-se colegi și dascăli de limba română de la cele două licee timișo­rene. După calda prezentare a doamnei profesoare Corina Cioponea, critic literar fiindu-le dl. profesor Alexandru Ruja (încă un element al reînfrățirii dintre Școala Normală și Colegiul "Loga" sesizat la această dublă lansare), Ho­riana Țâra și Cosmin Neidoni au recitat din versurile pro­prii, de o sensibilitate deosebită: între "Galaxia de uraniu" și "Exod pe geometrii", de Horiana Țâra, și "Nunta de vis", de Cosmin Neidoni, și-a găsit locul "Adio singură­tate", revistă bilunară pentru tineret, în al cărei colectiv redacțional se (re)găsesc numele câtorva cadre didactice și elevi, alături de cele ale unor ziariști profesioniști. Primul număr al noii reviste apărute pe piața presei timișorene, din inițiativa domnului Ionel Balica, abordează probleme specifice tinerei generații, încercând chiar din titlu să-i alunge sentimentul singurătății. Manifestarea literară a liceenilor timișoreni a fost continuată de un reușit moment folk (pe versuri de Ion Aldea Teodorovici, Adrian Pău­nescu și Lucian Blaga), susținut de eleve de la Școala Normală. (L.P.M.) Ciclu de filme la Centrul Cultural Francez Ciclul de filme intitulat "Amprentă. Un parcurs documentar al dansului francez contemporan" continuă astăzi, 13 decembrie, la Centrul Cultural Francez din Timișoara. Filmele prezentate, începând cu ora 16, în cadrul Videotecii CCF, abordează influențele școlii germane de dans, precum și capitolul "Maeștri ai dansului francez contemporan": "Jean Weidt. Le Danseur rouge" - 1989 - portret al dansatorului și coregrafului Jean Weidt (1904-1988), considerat părintele dansului expresionist german; "Francoise Adret. 40 années de danse en France" - 1991 - de la Serge Lifar, Roland Petit, Maurice Bejart, Francoise Adret, la afirmarea noii generații de coregrafi (1980-1994). (V.D.)

Next