Renaşterea Bănăţeană, mai 1999 (Anul 11, nr. 2806-2829)

1999-05-04 / nr. 2806

PAGINA 2­4 4 MAI 1999 Recentele atacuri ale Alianței Nord-Atlantice au avut scopul de a provoca Război psihologic împotriva populației Avioanele NATO nu vor putea întreprinde misiuni de bombardament împotriva Iugoslaviei, decolând de pe aeroporturi românești Avioanele de luptă ale NATO vor putea folosi aeroporturile românești doar ca baze de aterizare în caz de urgență, nu și ca puncte de plecare pentru bom­bardarea Iugoslaviei, au declarat, ieri, surse militare autorizate. Potrivit aces­tora, aeroporturile românești vor repre­zenta "stații folosite pe traseu", în caz de urgență. Bazele de plecare pentru bombardamente vor rămâne, în conti­nuare, Aviano - Italia, sau portavioanele. Această prevedere este posibil să fie stipulată în mod explicit în Memoran­dumul tehnic privind folosirea spațiului aerian românesc, ce urmează a fi încheiat în câteva zile între România și Alianța Nord-Atlantică, au precizat aceleași surse. Spațiul aerian cuprinde, potrivit legislației românești, și aeroporturile, ceea ce presupune că, prin accesul avioanelor NATO în spațiul aerian al României, a fost aprobată, inclusiv și folosirea aeroporturilor românești, se precizează în comunicat. Reglementările legale care stau la baza acestor precizări sunt articolul 6 din Codul Aerian Român (Ordonanța Guvernului nr. 29/1997) care prevede că "în spațiul aerian național se desfășoară atât trafic aerian civil, cât și trafic aerian militar", precum și articolul 7 din Codul aerian român, care stipulează că "spațiul aerian cuprinde atât spațiul de circulație aeriană reprezentând porțiunea din spațiul aerian național unde este permisă activitatea aeronautică în aer, cât și terenurile destinate decolărilor și aterizărilor, indiferent de apartenența și de natura activității de zbor". Exodul etnicilor albanezi • UNHCR anunță că aproape 800.000 de persoane au părăsit provincia Kosovo, începând din martie 1998 înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR) a estimat, ieri dimi­neață, că numărul persoanelor care au părăsit provincia Kosovo începând din martie 1998 se ridică la peste 795.000, peste 665.000 dintre acestea aflându-se în statele care se învecinează cu Iugoslavia. Aproximativ 625.000 de refugiați au părăsit Kosovo după declanșarea, pe 24 martie, a atacurilor NATO împotriva Iugoslaviei. Aproximativ 70.000 de persoane au fost evacuate în țările învecinate, iar alte 100.000 în celelalte țari europene, în perioada martie 1998 - 24 martie 1999. Circa 7.000 de noi refugiați au sosit, duminică, în Albania și în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. UNHCR a precizat că nu dispune de date privind numărul persoanelor deplasate în interiorul provinciei Kosovo. încă o "gafa"? Atacul aerian din apropiere de Savine Vode s-a soldat cu 17 morți și 20 de răniți, afirmă surse sârbe Un autobuz și două mașini au fost lovite. ieri, în nord­­vestul provinciei Kosovo,în timpul unui atac aerian al Alianței Nord-Atlantice, a declarat judecătorul de instrucție din Pec, Vladan Bojici. Atacul s-a soldat cu cel puțin 17 de morți și 20 de răniți, a precizat Bojici. Vehiculele se aflau în apropiere de localitatea Savine Vode, situată la nord de orașul Pec și la cinci kilometri de frontiera administrativă cu Muntenegru. Conform martorilor, sectorul a fost bombardat între orele locale 11,40 și 13,00 (12,40 și 14,00 orele României), iar vehiculele au fost lovite puțin după ora locală 12,00 (13,00 ora României). Autobuzul,care asigura legătura între Djakovița (vestul provinciei Kosovo) și Podgorița (capitala Munte­­negrului), a fost distrus, însă nu a fost lovit direct de un proiectil. La aproximativ 20 de metri de autobuz se putea vedea un crater cu diametrul de 30 de metri și cu o adâncime de 15 metri. NATO a anunțat că nu are nici un fel de informații în legătură cu un bombardament care ar fi atins, ieri, un autobuz aflat pe drumul dintre orașul Pec (nord-vestul provinciei Kosovo) și frontiera administrativă cu Muntenegru, după cum anunțase Centrul Sârb de Informare din Pristina Trafic cu armament . Camioanele cu ajutoare la bordul cărora au fost descoperite în Italia 30 de tone de arme fuseseră închiriate de organizația "Caritas" Camioanele cu ajutoare umanitare la bordul cărora au fost descoperite, în data de 12 aprilie, la Ancona, peste 30 de tone de arme, fuseseră închiriate de organizația umanitară catolică intitulată "Caritas", pentru a trimite ajutoare refugiaților din Kosovo aflați în Albania, a relatat, în ediția de ieri, cotidianul "Corriere della Sera". Vameșii italieni au confiscat, în data de 12 aprilie, în portul Ancona, 30 de tone de armament, inclusiv lansatoare de grenade, lansatoare de rachete și muniție, destinate, probabil, Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK). "Corriere della Sera" a precizat că toate camioanele, plecate dintr-un centru Caritas din Sarajevo, au făcut escală într-un port croat înainte de a ajunge la Ancona, de unde ar fi trebuit să plece către o tabără de refugiați la Skodra,în Albania. Potrivit cotidianului "Corriere della Sera", un călugăr originar din Kosovo, căutat în prezent de Garda Financiară, trebuia să primească încărcătura umanitară. Unul dintre oficialii din Albania ai organizației catolice Caritas a declarat anchetatorilor că încărcătura urma să plece direct la Skodra (nordul Albaniei), fără a mai trece, cum se întâmplă de obicei, prin centrul Durres, fapt care i s-a părut neobișnuit. Acțiune iresponsabila Președintele sud-african Nelson Mandela a criticat, ieri, atacurile Alianței Nord-Atlantice împotriva Iugoslaviei, calificându-le drept "iresponsabile", și le-a cerut președinților american și rus, Bill Clinton și Boris Elțîn, să se întâlnească pentru a încerca să rezolve criza din Kosovo. Aflat în vizită la Budapesta pentru a se întâlni cu oficialii ungari, el a condamnat "fără rezerve" campania Belgradului de "purificare etnică în Kosovo", criticând în același timp continuarea atacurilor aeriene ale Alianței împotriva Iugoslaviei. "NATO a optat pentru o acțiune iresponsabilă declanșând operațiunea în Kosovo fără au­torizația Națiunilor Unite. în plus, acțiunile sale au făcut multe victime în rândul civililor nevinovați", a declarat el. "Cred că președintele rus Boris Elțîn și președintele american Bill Clinton trebuie să se întâlnească pentru a discuta despre Kosovo și pentru a găsi o soluție pașnică", a adăugat el, după întrevederea cu președintele ungar Árpád Göncz. RENAȘTEREA BĂNĂȚEANĂ A­tacurile NATO care au afectat, duminică, rețeaua de alimentare electrică a Serbiei au lăsat țara, pentru prima dată,în întuneric, privând, de asemenea, de apă potabilă o bună parte a populației, care a trăit o noapte de coșmar. Mai multe cartiere din Belgrad și regiuni întregi ale țării erau încă, ieri la prânz, lipsite de energie electrică, punerea în funcțiune a rețelei trebuind să se facă progresiv, pentru a evita o bruscă supraîncărcare a sistemului. Estul țării, alimentat de centrala de la Porțile de Fier, de pe Dunăre, pe care Iugoslavia o împarte cu România de la construirea barajului de către cele două țări, în anii '70, a scăpat totuși de această "avarie" de proporții, la fel ca și extremitatea sudică a țării, inclusiv Kosovo. La Bruxelles, surse diplo- Alianța a lăsat Serbia în beznă­­­ matice au declarat că NATO a folosit pentru prima oară în­­ Iugoslavia bombe cu grafit, care permit, prin împrăștierea­­ unui "nor de praf", să perturbe funcționarea tuturor echi­­­­pamentelor electrice, fără a le distruge. Utilizarea acestei­­ arme, după toate probabilitățile de către americani și britanici, s "se înscrie în cadrul presiunii psihologice" exercitate asupra ■ Iugoslaviei, a afirmat un diplomat. De ceea ce toată lumea­­ se temea încă de la începutul raidurilor, în urmă cu 40 de­­ zile, s-a produs duminică, la ora locală 21,45 (22,45, ora 1 României). După două puternice căderi de tensiune, care­­ au făcut lumina să pulseze, Belgradul s-a trezit brusc în­­ întuneric complet. Timp de mai multe ore, locuitorii capitalei­­ iugoslave nu au avut nici o modalitate de a cunoaște cauzele­­ cedării sistemului electric. Posturile de radio au încetat să­­ emită, iar liniile telefonice au fost perturbate. Rețeaua de­­ telefonie mobilă funcționa cu intermitențe. Astfel, Reuter­s a putut primi informația că centrala de la Obrenovaț, aflată­­ la 40 de km sud-vest de Belgrad, care alimentează capitala,­­ a fost lovită. Potrivit unui martor ocular din acest oraș, un­­­­ulger puternic s-a văzut deasupra centralei, urmat de o­­ deflagrație. Potrivit unor informații primite din surse ne­ficiale, alte patru centrale, de la Kostolaț, Niș (sud-est­­­.­­ Novi Sad (nord) și Bajina Basta (vest), au cunoscut aceeași­­ soartă, privând de electricitate circa 20 de orașe. La miezul­­ nopții, posturile de radio au început să emită din nou cu­­ dificultate. Ele au difuzat un comunicat al Societății de­­ Distribuție a Electricității (EPS), care afirma că NATO a­u lansat "substanțe care provoacă scurt-circuite în rețeaua de­­ înaltă tensiune". Ieri la prânz, EPS a anunțat că va furniza­­ din nou curent electric utilizatorilor prioritari, spitalelor,­­ companiilor de apă și brutăriilor. EPS cere populației să­­ economisească la maximum electricitatea până la repunerea­­ completă în funcțiune a rețelei, "pentru a se evita o catastrofă­­ umanitară". Trebuie să existe un compromis" Emisarul rus pentru Iugoslavia, Viktor Cernomîrdin, a afirmat, ieri, că nu există o soluție rapidă pentru conflictul iugoslav și că doar un compromis între NATO și Belgrad ar putea permite încetarea atacurilor. "Trebuie să existe un compromis. Nu există astăzi un răspuns rapid la problemele prezente, situația a mers prea departe", a afirmat Cernomîrdin,în timpul unei escale pe aeroportul din Shannon (Irlanda), în drum spre Washington. Cernomîrdin urmează să se întâlnească la Washington cu președintele Bill Clinton și cu vicepreședintele american Al Gore, apoi la New York cu secretarul general al ONU, Kofi Annan. El a afirmat, la Moscova, înainte de plecare, că ar putea să-și continue misiunea diplomatică la Belgrad, unde s-ar duce pentru a treia oară de la numirea sa ca reprezentant special al președintelui rus în Balcani. "Acest lucru depinde de rezultatul negocierilor mele în Statele Unite", a afirmat el.

Next