Renaşterea Bănăţeană, iulie 2008 (Anul 20, nr. 5616-5642)

2008-07-01 / nr. 5616

"Fără imaginație și creativitate, istoriografia moare" Interviu cu prof. univ. dr. Ovidiu Pecican, cercetător la Institutul de Antropologie Culturală din Cluj-Napoca­­ Stimate domnule Ovidiu Pecican, sunteți doctor în istorie, cercetător î­tropologie culturală și autor a peste douăzeci de volume de specialitate, c«­­eră aparent paradoxală pentru cineva care a debutat în (sau prin) literatura SF. Ce au în comun, din propria perspectivă, cele două domenii?­­ Ambele marșează pe ipoteze și interpretări ale unor fapte - dovedite sau socotite - reale, deși unul dintre domenii vizează cunoașterea trecutului, iar celălalt propune scenarii alternative pentru viitor sau pentru prezenturi paralele. Și, tot așa, ambele se exprimă printr-un discurs narativ. Continuare în pagina 5 LAURENȚIU NISTORESCU Cu "Traviata", de pe Neva, pe Bega Cu o distribuție impresionantă, numărând nu mai puțin de 100 de artiști (orchestra și corul), prestigiosul Teatru Mariinsky din Sankt- Petersburg va prezenta, în 10 iulie, de la ora 20, pe scena Operei Naționale Române din Timișoara, spectacolul "La Traviata" de Giuseppe Verdi. N­arându-se printre primele cinci școli de operă și balet din Rusia, Teatrul Mariinsky (care a purtat denumirea de "Kirov",în perioada sovietică) a preluat piesa lui Verdi în repertoriul său, încă de la sfârșitul secolului XIX, "Traviata" figurând și în prezent, alături de "Macbeth" și "Otello", printre cele mai vizionate spectacole ale companiei sankt-petersburgheze. Rolurile principale au fost încredințate sopranei Oksana Schileva (Violeta Valery) și tenorului Akhmed Agadi (Alfredo Germont), orchestra urmând să evolueze sub bagheta maestrului Andryi Yurkevych. Turneul companiei "Mariinsky" prin țara noastră a mai cuprins Constanța și Râmnicu Vâlcea, spectacolului de la Timișoara urmându-i cel de a doua zi, de la Sala Palatului din Capitală. (V.D.C.) Festivalul de la Gărâna, la a XH-a ediție Iubitorii jazz-ului vor avea parte, în această lună, mai precis, între 18 și 20 iulie, de un eveni­ment de excepție: mult­­așteptatul Festival de la Gărâna, ajuns, iată, la cea de-a douăsprezecea edi­ție, care se va desfășura, ca și în anii anteriori, la Poiana Lupului. Prima zi a regatului concertistic de pe culmile Semenicului I * II îi va aduce în fața fanilor pe membrii formațiilor The Lithuanian Jazz Trio (Lituania), Miroslav Vitous , The Mediteranean Meeting (SUA , Italia), Lars Danielsson , Leszek Morder (Suedia) și Dominique di Piazza & Horea Cri­­șovan Project (Franța , România). Sâmbătă, va fi rândul celor de la Jaroslav S­mie­tana Quartet (Polonia), Diabe­l Steve Hacked (Un­garia), Victor Wod­en Group (SUA) Nightloosers (Româ­și nia), iar duminică­­ a celor de la Charles N­oy '1 Duo " Jason Moran (SUA), Harry Tavitan , Orient Express (România , Ungaria) și Yellow Jackets , Mike Stem (SUA). Evenimentul este produs și organizat de Fundația Culturala Jazz Banat din Timișoara. (V.D.C.) Traversarea cercului Sărbători particulare Adevăratele sărbători ale crea­torului sunt cele în care părăsește această lume și se trăiește pe sine într-una paralelă, numai a lui, unde sublimă timpul trecut, sublimă gândurile și sentimentele ce le-a avut, sublimă știutele adunate într­­e viață și le transformă într-un univers concentrat. Un univers particular. E drept că aproape toți oamenii au asemenea universuri, dar numai cei ce reușesc să le anime, să le facă să existe se pot bucura de ele ca de niște sărbători. Adeseori ne e dat să auzim semeni, de cele mai multe ori tineri, care spun că urăsc sărbătorile, că urăsc ritualurile care-i fac pe toți ceilalți să se simtă uniți într-un gând, într-un sentiment aparte. Nu e unul ieșit din obișnuit, doar că trăiesc certitudinea unui timp ce se absoarbe din realitatea imediată, unde trecutul și viitorul se contopesc într-un punct cu o rezonanță aparte, când clipele se dilată, iar fiecare gest și sunet se încarcă dintr-o dată cu semnificații aparte, grave, fundamentale. Părinții și bunicii, morți cândva, comunică mesaje criptice celor vii, singurelor ființe pentru care ei au rămas nemuritori, singurelor ființe care­­și au deschise receptoarele sufletului către cei de odinioară. Or, semnul profund al sărbătorii este tocmai această lupă măritoare a unor realități din trecut, a unor probabile realități din viitor, bănuite, dorite de sufletul omului ostenit de ritmul ritualurilor cotidiene. în sărbătoare, chiar reali­tatea imediată îmbracă haine aparte, deși pentru cel aflat în afara conven­ției totul curge ca mai înainte. Continuare în pagina 3 PAUL EUGEN BANCIU Sub egida Filialei Timișoara a Uniunii Artiștilor Plastici din Ro­mânia, Galeria Helios găzduiește, în aceste săptămâni, expoziția personală de desene și fotografii a artistei plastice Ulla Westenweiler din Germania. Vernisată de prof. univ. dr. Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă al Timișoarei, expoziția va rămâne deschisă până in 6 iulie. Actualitatea lui Eminescu Fără a aștepta împlinirea unei cifre aniversare ori comemorative (prilej, din păcate, mai curând de bifare rutinantă a unei obligații decât de sinceră și creativă reevaluare), Editura Universității de Vest Timișoara a publicat, recent, un volum de interviuri asupra operei eminesciene semnat de exegetul literar Alexandru Ruja. In contextul cultural al acestui prim deceniu al mileniului III, volumul "Interviuri eminesciene. Actualitatea lui Eminescu" este mai mult decât un binevenit exercițiu de catedră, unghiul pe care îl propune, prin gruparea celor opt interviuri realizate de autor de-a lungul perioadei 1989 -1990, este insolit, deopotrivă prin surprinderea unui moment istoric aparte, revoluționar fie și numai prin bulversanta schimbare de ierarhie a valorilor, dar și prin aducerea în prim plan a percepției operei în locul operei înseși - act obligatoriu, atunci când este vorba de un simbol al culturii naționale. Alexandru Ruja își asumă, practic, rolul de moderator al unei dezbateri care adună nume de referință ale eminescologiei - Dimitrie Vatamaniuc, George Munteanu, Edgar Papu, Gavril Istrate, Zoe Dumitrescu- Bușulenga, Ioana Em. Petrescu, Iosif Cheie-Pantea, Constantin Ciopraga și Gheorghe Bulgăr - dar și teme ale funcționării discursului eminescian, înăuntrul matricii noastre spirituale: simbolistica Poetului Național, actualitatea sa, dreptul fiecărei generații de a-i recupera acea dimensiune care-i caracterizează propriile aspirații... (L.N.) Și a fost StradArt II... O nouă ediție a Festivalului StradArt, organizată de Centrele Culturale Francez și German din Timișoara, în colaborare cu municipalitatea, RATT și Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică, a animat, de-a lungul ultimului week-end al lunii iunie, străzile timișorene - obiectivul declarat al acestei ediții fiind acela de a contribui la revitalizarea cartierelor istorice Fabric și Iosefin. De această dată, "instrumentul de intervenție" preferat a fost tramvaiul, iar mijloacele prin care s-au manifestat artiștii invitați - Julian Grosjean și Ulrich Estreich (Franța) și Rochus Aust (Germania), Silvestru Munteanu și Vlad Cadar (România) - au fost, deopotrivă, vizuale și­ sonore: "geamantanul cu sunete" (care a redat călătorilor-spectatori sunete din ambianța orașului), "lumina pe trotuare", "Timișoara Capella" (transformarea tramavaiului, din nou cu mijloace sonore, într-un vehicul al memoriei urbane) etc. Festivalul Inimilor Dobândind, de-a lungul celor 18 ediții anterioare, un binemeritat prestigiu, Festivalul Inimilor de la Timișoara va fi reeditat, începând de mâine și până în 6 iulie, după deja consacratul ritual, la Teatrul de Vară din Parcul Rozelor. Parada va avea loc mâine, începând cu ora 19, pe traseul Catedrala - Opera - Catedrala - Parcul Rozelor și va an­trena formațiile folclorice partici­pante, sosite din Croația, Danemar­ca, Japonia, Mexic, Costa Rica, Ja­ponia, Ungaria și, firește, România. Spectacolele se vor desfășura în fiecare zi,de la orele 20, mai puțin vineri, când reprezentația de gală, programată să aibă loc la Muzeul Satului Bănățean, va debuta la ora 11. (V.D.C.)

Next