Renaşterea Bănăţeană, noiembrie 2010 (Anul 22, nr. 6330-6355)
2010-11-01 / nr. 6330
2 Renașterea bănățeană Actualitate Circa 500 de credincioși, localnici, dar și foarte mulți timișoreni, au participat ieri la sfințirea noii biserici ortodoxe din satul Beregsău Mic, comuna Săcălaz. Lăcașul de cult a fost realizat într-o arhitectură tradițională românească, fiind edificat în timp record, având în vedere faptul că troița de sfințire a terenului a fost ridicată în anul 2007, iar construirea propriu-zisă a durat mai puțin de doi ani. Biserica face parte dintr-un ansamblu în care se mai regăsesc clopotnița și casa parohială, aceste noi construcții remodelând centrul civic al localității. Sfințirea a avut loc ieri, într-o frumoasă zi de toamnă. Evenimentul, prin numărul mare de credincioși care au participat, cu mic, cu mare, s-a constituit într-o sărbătoare cu adevărat unică a localității. Soarele a strălucit deopotrivă pe cer, ca și în sufletele credincioșilor români ortodocși, care au pentru prima dată o biserică a lor. Slujba de sfințire a fost oficiată de un sobor de șapte preoți, în prezența PS Paisie Lugojanu, episcopvicar, și a părintelui protopop dr. Ioan Bude. La slujbă au participat de asemenea autoritățile locale, în frunte cu Ilie Todașcă, primarul comunei Săcălaz, care au asigurat finanțarea acestor construcții, precum și cei ce au contribuit, într-un fel sau altul, la înălțarea sfântului lăcaș. Concepută pentru a primi în interior 300 de credincioși, la slujba de sfințire și la Sfânta Liturghie, oficiată după aceasta, biserica s-a dovedit a fi neîncăpătoare, lăsându-și larg deschise spre curte ușile de la pronaos și înspre sutele de enoriași aflați aici pentru a fi martori la cel mai important moment din viața spirituală a comunității. Cu acest prilej, părintele paroh Sergiu Marian Zaharia, ca semn de recunoaștere a stăruinței sale pentru ridicarea noii biserici, a primit din partea IPS Nicolae Corneanu, arhiepiscopul Timișoarei și mitropolit al Banatului, distincția de preot iconom stavrofor, ceea ce îl îndreptățește să poarte brâu roșu și cruce pectorală. MARCEL SĂMÂNȚĂ La Beregsău Mic a fost sfințită noua biserică Mercy, o stradă cu conștiință de sine intrată deja în calendarul tot mai diverselor manifestări de artă urbană care animă peisajul timișorean, "Sărbătoarea străzii istorice Mercy" s-a bucurat, la această ediție, de o participare științifică și artistică de marcă. Istoricii Ioan Hațegan și Victor Neumann, antropologul Otilia Hedeșan și scriitorul nonconformist Daniel Vighi au oferit participanților șansa să înțeleagă mai bine semnificațiile culturale ale peisajului pe care-l parcurg zi de zi, în vreme ce artiști tineri și talentați din sfera artelor plastice, teatrului și muzicii profesioniste au demonstrat că spiritul orașului trebuie să se înnoiască permanent. (L.N., Foto: A.P.) Amintiri cu Julio Cortazar Librăria "Humanitas - Jos secund" din Timișoara organizează joi, de la ora 17, la sediul propriu din strada Lucian Blaga nr. 2, conferința "Amintiri cu Julio Cortazar", susținută de editorul și fotodocumentaristul Mario Muchnik. Organizată cu sprijinul Institutului "Cervanets" din București, conferința va fi moderată de prof. Ilinca țăranu, traducătoarea romanului "Șotron" al prestigiosului scriitor argentinian evocat. (L.N.) luni, 1 noiembrie 2010 Timișul și a Urmare din pagina 1 Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a județului, intitulată "Timișul, mai bine! ", a fost aprobată de consilierii județeni în luna mai a anului 2009. Din cele 300 de pagini, peste 100 sunt dedicate unei analize socio-economice a dezvoltării, bazată pe informații "proaspete" din 2006 sau chiar din 2004. Dacă datele care au stat la baza strategiei ar putea fi discutabile, cea mai interesantă parte a analizei o constituie cea referitoare la punctele tari și la cele slabe ale zonei, pentru că acestea au un grad de valabilitate care se ridică deasupra statisticilor și au mai fost actualizate. Să ne amintim de avantaje... Printre avantajele Timișului se poate menționa, în primul rând, situarea la extremitatea vestică a României, pe principalele trasee rutiere și feroviare spre celelalte țări europene. Avem, cât de cât, o tradiție industrială, iar forța de muncă este instruită în domeniu. Firmele au structuri asociative, iar comerțul și serviciile sunt bine dezvoltate. Există universități cu tradiție, transporturile au o bună reprezentare, atât cele aeriene, cât și cele feroviare sau rutiere. Timișul este străbătut de drumuri europene, iar ponderea turismului este deținută de tranzit și afaceri. Patrimoniul cultural este remarcabil, chiar dacă nu este suficient valorificat, în aceeași situație fiind și cadrul naural. ...și dezavantaje Nu-i totul roz în Timiș, deși așa pretind uneori persoane aflate în funcții importante. Astfel, nimeni nu poate nega existența unor zone mono-industriale (cum există, de exemplu, la Nădrag sau la Tomești) confruntate cu probleme sociale acute și a unor industrii poluante, mari consumatoare de energie. Industria cu tehnologie de vârf este destul de discretă și există puternice disparități în cadrul județului. Din zona de est a Timișului și din mediul rural lipsesc întreprinderile mici și mijlocii (cum, de altfel, vor începe să lipsească și din restul zonelor, din cauza interminabilei crize). Din analiza socio-economică mai rezultă că între industrie și cercetare cooperarea e slabă. Chiar dacă s-au făcut, la nivel județean, eforturi pentru ca tot mai multe drumuri să fie modernizate, absența unei autostrăzi se resimte acut în dezvoltare. Cât despre turism, nu ne putem lăuda cu mare lucru. Lipsesc punctele de informare și țile turistice, infrastructura de acces către obiective, ca și organizațiile de promovare a turismului rural. Ce-i de făcut? Administrația județeană are posibilități limitate de a influența dezvoltarea Timișului, deși acestea nu sunt neglijabile. Pașii care se pot face sunt, însă, mici în anii de criză, ce nu par să se sfârșească prea curând și care riscă să lase în sfera teoretică generoasa sintagmă "Timișul, mai bine!". Programul strategic al CJT este structurat pe 10 axe, incluzând toate domeniile de activitate. Ce poate face concret CJT-ul, cu bani județeni, se traduce prin lucrări de drumuri, la Spitalul Județean și la alte câteva obiective pe care le are în grijă, precum și prin implementarea de proiecte cu bani europeni, pe care le poate cofinanța. Până când bugetul instituției va crește sau se va schimba ceva în legislație, multe dintre proiecte riscă să rămână doar la stadiul de idei frumoase și nobile. în această categorie s-ar putea înscrie, cu "succes" , calea ferată Timișoara - Szeged (pentru care s-a aprobat elaborarea studiului de prefezabilitate la cea mai recentă ședință), reabilitarea parcului dendrologic de la Bazoșu Nou, producția de energie eoliană pentru zonele industriale din județ, reabilitarea infrastructurii de la baza de tratament și agrement din Lovrin, iar lista poate continua... DANIELA DAMIAN proiectat dezvoltarea • • •