Revista 22, iulie-decembrie 2003 (Anul 14, nr. 695-721)

2003-07-01 / nr. 695

1­7 iulie 2­0­0­3 CURIER Reamintim cititorilor noștri că această pagină le aparține, ca și responsabilitatea pentru scrisori. Nr. 695 Anul XIV 1. Adrian Vasiliu — București 2. Udrea Traian — Arad 3. Ionescu Ilinca-Silvia — București 4. Nicolae Drăgușin — București 5. Martinescu Ștefan — Hațeg cond­usului: Evoluția politică a lui Ion Iliescu în anul 2003 Cărțile au fost oferite câștigătorilor de următoarele edituri, cărora le mulțumim: Câștigătorii din București sunt așteptați la redacție pentru a-și ridica premiile POLIROM POITLRA AX HERALD (JUNIOR) De la început țin să subliniez că sunt un mare admirator al doamnei Rodica Culcer și în consecință urmăresc cu asiduitate arti­colele și emisiunile TV ale domniei sale. Dar citind articolul „Administrația“ din revista 22 nr.690, am fost cu totul surprins și totodată decepționat de părerea domniei sale asupra modalității de plată a căldurii în apartamente. Spune domnia sa:„O aberație patentă este și piața căldurii în funcție de numărul de elemente al caloriferlor.“ Ei bine, eu cred că procedeul menționat nu este nici pe departe o aberație, ci, dimpotrivă, este cea mai logi­că soluție. Problema este privită greșit logic, trebuie plătit după agentul termic consumat și nu pentru realiza­rea unei anumite temperaturi în apartament, fapt care depinde în mare măsură de caracteristicile de construc­ție ale acestuia. Ori, consumul se apreciază tocmai după numărul de elemente (și după tipul de element), mai concret după suprafața de radiere a caloriferului. Cu cât suprafața de radiere este mai mare cu atât se consumă mai mult agent termic. Dacă într-un apartament s-ar plăti mai puțin decât se consumă efectiv pentru radierea căldurii, atunci într­­un bloc unde calculul se face per global, diferența tre­buie suportată de ceilalți locatari. Pe de altă parte, un locatar care locuiește într-un apartament normal și nu este pus la plată după numărul elementelor calorifere­lor, dar vrea și mai multă căldură, poate să-și instaleze mai multe elemente în plus fără să plătească cores­punzător. Dezavantajul apartamentelor care se încălzesc greu nu trebuie înlăturat printr-o plată redusă conven­țional, ci printr-un preț mai mic de cumpărare sau, eventual, o chirie mai mică. Modalitate care era curen­tă înainte de război la încălzirea cu lemne. Modul acesta de a gândi, de a proteja o anumită categorie de oameni față de restul, oameni care s-au obișnuit „să ii se deă‘ în loc de a lua greutățile „în piept‘ și găsi soluția normală este o reminiscență co­munistă. Fără să vreau mă duc cu gândul la principiul repartiției în comunism:„de la fiecare după posibili­tăți, fiecăruia după nevoi\ principiu care s-a dovedit catastrofal încurajând incompetența, lenea și hoția. Mihai Banu București, 28 mai 2003 a­ stâlpii propagandei comuniste (mulți dintre ei și ai Securității) se află tot acolo sus (în Parlament, în Guvern, la TVR ș­i Radio, în fruntea unor importante in­stituții de cultură, în publicații centrale), influențând de­cisiv politica statului și morala publică; b) foștii disidenți și opozanți se află în aceeași zonă pe care au ocupat-o și înainte de ‘89, adică marginali­­zați, disprețuiți, calomniați, eventual chiar huiduiți de purtătorii mâniei proletare; c) „neutrii“ se află și ei la locul lor, de data aceasta prin liberă opțiune, neforțați de oficialitate, dar poate că, în unele cazuri, îmbiați cu privilegii în schimbul tă­cerii și cumințeniei. A avut, deci, loc o schimbare radicală de regim? Răspundeți singuri. Eu vă stau alături, cu respect și afecțiune. Victor Iancu 13 iunie 2003 Doresc să mă refer la un fapt care a tre­cut aproape neobservat — cinstirea eroilor — și cum „a apărut“ la televiziune, de fapt nu a apărut, nu mi-a fost dat să văd nimic din așa ceva, de ziua Sf. înălțări a Domnu­lui, zi dedicată acestei înalte cinstiri. Cetățeanul român vede în schimb fapte „de impor­tanță națională“: cum s-a despărțit cutare fotbalist de consoarta sa, dedesubturile penibile ale cazului Tinu. Dar câte nu vede! Televiziunea (liberă?), după laudele CNA, ar fi re­flectat imparțial (conform procentajelor) activitatea par­tidelor. De ce nu devine odată liberă, această televi­ziune? Oare ce-ar fi dacă istoricii (nu numai ei), in corpore, și-ar arăta protestul față de modul cum au fost uitați cei care și-au dat viața eroic pentru neam? Eroii sunt doar apanajul istoriei! Și față de 10 Mai pe care Conduce­rea, și prezentă și trecută, l-a repudiat? Dar totuși. O mână de entuziaști și iubitori de neam a cinstit Memoria la Sighet. Dar nu i-am văzut la televi­ziune. Florentin Toma Timișoara, 15 iunie 2003 6. N. Nuțulescu — Timișoara 7. Ion Constantinescu — București 8. Onofrei Gheorghe — Botoșani 9. Radu Dumitru — Argeș 10. Radu Constantinescu — Ploiești NOILE ABONAMENTE 1. Pentru cadre didactice, elevi, studenți, pensionari, foști deținuți politici și veterani de război: • 95.000 lei pe 3 luni sau 380.000 lei pe 1 an, cu ridicare de la redacție • 125.000 lei pe 3 luni sau 500.000 lei pe 1 an, cu expediere la domiciliu 2. în perioada 1 aprilie - 30 iunie abonamentele pentru studenți sunt subvenționate de BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE GROUPE SOCIETE GENERALE 3. Pentru celelalte categorii de cititori: • 130.000 lei pe 3 luni sau 520.000 lei pe 1 an, cu ridicare de la redacție • 150.000 lei pe 3 luni sau 600.000 lei pe 1 an, cu expediere la domiciliu Persoanele interesate sunt rugate să achite suma corespunzătoare la sediul redacției (Calea Victoriei nr. 120) sau să o expedieze prin mandat poștal la adresa: Revista 22, cont nr. 2511.1-1277. 1/ROL, BCR sector 1, București Adeverințele care certifică apartenența la prima categorie de cititori (talon pensie, adeverință școlară etc.) se expediază pe adresa: Revista 22, Calea Victoriei nr. 120, sector 1, București, cu specificarea Pentru Serviciul Abonamente. Academia de toamnă GOETHE # O româno-germană, INSTITUT fyȘ­ ediția 2003, Sibiu Religia și societatea civilă este tema actualei ediții, ce va avea loc între 22—29 octombrie 2003 la Academia Evanghelică din Sibiu. Organizatori: Kulturwissenschaftliches Institut Essen ș i Goethe-Institut Inter Nationes București. Vor participa câte cinci personalități științifice din România și Germania, care vor susține conferințe pe acestă temă. Din România sunt invitați să-și prezinte în acest cadru lucrările de cercetare, sub forma unor scurte conferințe de circa 15 minute, 12 doctoranzi, tineri cercetători sau studenți din ani terminali. Proiectul (lucrare de doctorat, disertație sau alt asemenea gen de lucrare) trebuie să aibă legături relevante cu tema manifestării. Limbile desfășurării lucrărilor sunt româna și germana, cu traducere simultană. Cheltuielile de transport și cazare pe perioada întâlnirii vor fi suportate de către organizatori. Tema întâlnirii se referă la o problemă cheie a culturii societății civile într-o Europă în transformare, problemă care nu a fost îndeajuns tratată în cadrul discursului cultural-științific actual. Tema cuprinde însă și un aspect specific est­­european — pe care îl considerăm important — , creștinismul ortodox, care va fi abordat cu precădere în cadrul dezbaterilor. Vă rugăm să transmiteți cererea de înscriere, însoțită de un CV și o scurtă descriere a temei lucrării dvs., până la data de 18.07.2003 la Goethe-Institut inter­Nationel, București, în atenția doamnei Cristina Borțun, Str. Henri Coanda 22, 71119 București 1, tel. 210.40.47, 210.41.18, 0721 -230166, fax: 312.05.85, E- mail goeprog@fx.ro. Simplă constatare Nu doresc, deci, să dezvolt tema spre cauze, efecte, implicații, consecințe, înre­gistrez numai niște realități. 1. Sub regimul comunist au existat, în linii mari, trei categorii de intelectuali (cu referire, în special, la scriitori, artiști, cercetători, cadre didactice universita­re, dar și la alții): a) susținători zeloși ai regimului și lăudători ai căpe­teniilor lui; b) disidenți și opozanți; c) intelectuali neimplicați în politică, „neutri“, dedi­cați exclusiv profesiei sau creației. Marea masă a intelectualilor aparținea acestei ulti­me categorii. Susținătorii zeloși s-au putut ridica până la procentajul de 5% din total, nu mai mult. Disidenții și opozanții (cei care s-au exprimat ca atare) nici nu con­tează ca proporție. Ei s-au aflat mult sub 0,1%. 2. După mai bine de 13 ani de la căderea regimului (așa ne place să credem, că acel regim a fost demo­lat), în plină construcție a democrației și statului de drept, cele trei categorii de intelectuali continuă să existe: Și încă în aproape aceeași compoziție:

Next