Revista 22, ianuarie-iunie 2004 (Anul 15, nr. 722-747)

2004-01-06 / nr. 722

722 Anul XV il­egr 6-12 ianuarie 2­0­0­4 CRISTIAN PREDA La sfârșitul anului, două sondaje au fost prezentate public. Primul dintre ele a fost realizat de CURS, la solicitarea Uniunii Naționale a Patronatului Ro­mân, în perioada 18 noiembrie—3 de­cembrie, pe un eșantion de 4.021 de persoane din mediul urban; cel de-al doilea sondaj a fost realizat de IMAS, în perioada 3-10 decembrie, la nivel na­țional, pe un eșantion de 1.253 de per­soane. Presa a interpretat publicarea celui de-al doilea sondaj ca un răspuns politic. Două gazete cu o influență pu­blică remarcabilă au ales titluri sem­nificative în acest sens: „După sondajul CURS în mediul urban, IMAS con­traatacă" (Adevărul, miercuri 24 decembrie 2003, p. 10), respectiv, „Războiul sondajelor" (Evenimentul zilei, miercuri 24 decembrie 2003, p. 7), cel de-al doilea cotidian notând, în cuprinsul articolului, că IMAS, „condus de Alin Teodorescu, aflat în colabo­rare cu guvernul Năstase într-un pro­gram al Băncii Mondiale” a publicat sondajul pentru a contrazice datele CURS, în care „Alianța PNL-PD învin­gea PSD-ul". Aceste notații sunt grăbite. Ele nu fac bine nici instituțiilor de sondaje, nici presei, nici partidelor. Presupunerea că există „războaie“ între contractanții sondajelor nu aduce o informație pre­cisă; ea este, apoi, foarte puțin rele­vantă în comparație cu ceea ce „terenul“ cercetat dă la iveală. Există, în fine, o problemă de încredere, sociologii nu vor oferi date mai precise dacă sunt mereu suspectați că trișează sau că fac jocuri politice. Fiind parte a dispozitivului de­mocratic din societățile de astăzi, discursurile sondajelor au nevoie de încrederea publicului pentru a deveni mai rafinate și mai utile cetățeanului. Specialiștii în sondaje incorecți trebuie să fie, la fel ca și politicienii incapabili, eliminați de rezultatele de la urne, nu de suspiciunile generalizate. Mai utilă de­cât negarea unora prin celelalte, ar fi considerarea datele celor două cercetări împreună. Două mi­se par a fi observațiile care pot fi făcute pe marginea cercetărilor CURS și IMAS. Prima dintre ele, mediul urban este diferit de eșantionul național. Astfel, dacă — potrivit CURS — Alianța PNL-PD are în mediul urban 35%, la ni­vel național ea nu are — potrivit IMAS — decât 27,1% dintre intențiile exprima­te. Diferențe semnificative mai apar doar în cazul PSD, care are 34% în ur­ban și 48,2 la scară națională. Ceilalți actori adună simpatii comparabile: PRM 16%, respectiv 17,4; UDMR — 4% și 4,8%. Câteva întrebări se nasc în mod spontan din aceste constatări simple: opțiunea mediului urban pusă în evi­dență de CURS va constitui oare un soi de „semnal“, care va fi urmat de elec­toratul național, așa cum s-a întâmplat cu CDR în cursul anului 1996? Sau viitorul scrutin va marca, dimpotrivă, opțiuni radical diferite ale mediului urban și ale celui rural? Dacă această a doua ipoteză se va confirma, atunci separația politică va fi un avantaj pentru integra­rea europeană, care este marea miză a viitoarei legislaturi? A doua observație care merită făcută privește relația dintre partide și prezi­dențiabili. Sondajul CURS confirmă ceea ce și alte cercetări au pus în evidență, și anume că atât Stolojan, cât și Adrian Năstase au parte de o susținere mai slabă decât cea care se îndreaptă spre partidele care se -ar susține candidaturile. Aflați la egalitate în sondajul CURS — cu 29% dintre sim­patii — Năstase și Stolojan ar obține în mediul urban cu 6, respectiv cu 5 pro­cente mai puțin decât PSD și, respectiv, alianța liberalo-pedistă. Situația este interesantă din cel puțin două motive: Stolojan a obținut la trecutul scrutin mai mult decât partidul care îi susținea can­didatura, alianța cu PD părând să fie prea puternică pentru el; în cazul lui Năstase, care nu a mai candidat la prezidențiale, interesant este altceva, și anume faptul că sensibilitatea politică pe care o reprezintă a fost mobilizată până acum cu ajutorul unui prezidenția­li (Iliescu) aflat în mod constant peste scorul partidului, indiferent că acesta s-a numit FDSN sau PDSR. întrebarea care se pune, plecând de aici, nu este dacă Stolojan sau Năstase vor recupera în 2004 diferențele față de partidele care îi susțin. Căci în scurta istorie postdecem­­bristă a mai existat un caz în care alege­rile prezidențiale au fost câștigate de o personalitate care a obținut la urne mai puțin decât formațiunea care îi susținea candidatura: este vorba de Emil Cons­­tantinescu, care a avut în primul tur din 1996 mai puține voturi decât a obținut la legislative CDR (în 1992, raportul a fost invers și cu toate acestea Constantines­­cu nu a câștigat turul al doilea). Pentru 2004, problema este alta: decalajul can­didaților Stolojan și Năstase față de scorul propriilor partide va fi oare un avantaj pentru PRM și candidatul său? Cercetarea IMAS — care nu cotează opțiunile prezidențiale, ci doar încrede­rea în personalitățile politice — pare să liniștească spiritele îngrijorate de repe­tarea evoluțiilor din 2000. Vadim Tudor are parte de aprecieri pozitive doar în 25,2% din public, față de 46,6% Năsta­se și 35,5% Stolojan. Sondaje, presă și campanie Ponderi .Din total opțiun- Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dvs. cu care din următoarele partide ați votat ! Ce așteptări ați avea de la un Ponderi din totalul celor care și-au exprimat opinia Diminarea sărăciei, creșterea nivelului­ de trai,etc Ameliorarea situației pensionarilor Măsuri anticorupție Faditați și locuri de muncă pentru liner: Reabilitarea sectoarelor economice Cinste,dreptate corectitudine Mai marea implicare a guvernanților Scăderea taxelor și impozitelor Dim­inarea inflației înt­bunutățirea legislației și respectarea legilor Accelerarea intrării în U­E Funcționarea democrației Sancționarea actualei guvernări Altele (sub 1%) 0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 505 Câtă încredere aveți în capacitatea următoarelor personalități politice de a reprezenta România la nivelul importanței funcției de președinte al țării? Ierarhie după ponderea aprecierilor "foarte multă" și "multă" încredere Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Președintele țării, dvs. pe care dintre următorii candidați potențiali l-ați vota? Ponderi din total opțiuni 35".. 34% 35% 30% 33% nehotarâti.rxj ar vota 25% 20% 15% 10% ■ * V .­­ M.­­• UDMR Alianța A­ fi.­PO PSD PNȚCD Alt partid/alianța 22% nehotarati/nu votează 25%­o­nor. Adrian Năstase Theodor Stolojan Mircea Gecanu

Next