Revista 22, iulie-decembrie 2006 (Anul 17, nr. 852-877)

2006-07-04 / nr. 852

Editor: Grupul pentru Dialog Social 852 • 4 - 10 iulie 2006 www.revista22.ro • 28 pagini • 2 lei FILON MORAR O săptămână­­,B americană SORIN ANTOHI Recitindu-I pe : Allan Bloom ANDREI OIȘTEANU Masacrul de la Iași ANDREI URSU­SRI și crimele Securității Bucureștiul Cultural • interviu cu WILFRIED GRÜBER, ambasadorul Germaniei . Bursa scriitorilor tineri răspund: LIVIU ANTONESEI, SIMONA SORA și TUDOREL URIAN pag. 14-15 PNL este un partid istoric. S-au împlinit anul trecut 130 de ani de la constituirea „coaliției de la Ma­­zar Pașa“, în grădina casei din Bu­curești a ofițerului britanic Stephen Bartlett Lakeman, care servea în armata otomană sub numele de Mazar Pașa, se întrunea „stânga“ vremii. Acolo s-au pus bazele PNL. De numele acestui partid se leagă obținerea independenței Ro­mâniei, participarea la primul răz­­boi mondial, formarea României Mari, Constituția din 1923. PNL este un partid cu un trecut glorios. Atât de tare îi apasă gloria de odi­nioară pe liberalii de astăzi, încât ei nu vor să renunțe la identitatea de penelist, chiar dacă prin asta au respins proiecte generoase de formare a unui mare partid popu­lar, care ar fi putut echilibra scena politică din România, balansată spre stânga. Cu mândrie în glas, Călin Popescu Tăriceanu a spus că reînnoadă tradiția primilor mi­niștri liberali, întreruptă în 1937, cu Gheorghe Tătărescu. Diferența dintre PNL și restul partidelor din România antebelică au făcut-o câteva personalități ca­re în momente cheie ale istoriei au luat decizii corecte. Figurile mar­cante ale PNL sunt Ion C. Brătianu și fiul său, Ion I.C. Brătianu. Amân­doi au fost președinți ai PNL și pre­ședinți ai Consiliului de Miniștri în momente de cumpănă pentru Ro­mânia. Primul, I.C. Brătianu, a ne­gociat în Crimeea, în primăvara­ 1877, o alianță cu Rusia, care a dus la participarea României la războiul împotriva Imperiului Oto­man și la obținerea independenței. Al doilea, Ion I.C. Brătianu, a pur­tat timp de doi ani, începând cu 1914, tratative secrete cu puterile Antantei și doar după primirea a nenumărate garanții din partea acestora li s-a alăturat în războiul împotriva Puterilor Centrale. A pre­gătit diplomatic retragerea din răz­boi, atunci când armatele române erau încercuite, după căderea Ru­siei în mâinile bolșevicilor și înce­perea negocierilor de la Brest Li­­tovsk dintre Troțki și Puterile Cen­trale. Brătienii au fost oameni de stat responsabili care au pus în permanență interesele naționale deasupra celor de partid. Au nega­ ARMAND GOȘU PNL, de la Brătianu la Tăriceanu d­ar personal, cu încăpățânare, în cel mai deplin secret, până la cel mai mic detaliu alianțele și le-au respectat până la capăt, cerându-le și partenerilor României să facă același lucru. Chiar dacă nu se trage cu tunul în Carpați sau în lunca Dunării, Ro­mânia participă la războiul antite­­rorist, în care s-a angajat după 11 septembrie 2001, fără nici un fel de rezerve, alături de Statele Uni­te și Marea Britanie. Până acum cinci ani, la București nici măcar nu se visa la un context geopolitic atât de favorabil precum cel pe care-l are astăzi România. Benefi­ ANALIZA UNEI CRIZE: DRAGOȘ PAUL ALIGICA CARNEA TRANDAFIR • RODICA CULCER • RODICA PALADE • ALEXANDRU LAZESCU • ALEXANDRU GUSLI ciile obținute de pe urma participă­rii la coaliția antiteroristă s-au con­cretizat în calitatea de membru al NATO și într-o relație privilegiată cu SU­A și Marea Britanie. Toate partidele politice s-au pus de acord pentru a utiliza noul context internațional și pentru a promova interesele naționale, existând un consens în chestiunea participării României la războiul împotriva te­rorismului. Consensul s-a evapo­rat săptămâna trecută. Tăriceanu, urmașul Brătienilor, a decis peste noapte că România s-ar putea retrage de pe frontul din Irak. Dimineața a întrunit Biroul Permanent al PNL, care a votat în unanimitate pentru retragere, du­pă care a organizat o conferință de presă la care a anunțat proiec­tul liberal. Președintele Traian Bă­­sescu află de propunerea liberali­lor de la televizor. Ministrului de Externe, M.­R. Ungureanu, mem­bru PNL, i se comunică telefonic. Iar aliații României află de pe agențiile de știri. Dacă Brătienii cântăreau fiecare gest, fiecare cu­vânt în politica externă, făcând-o previzibilă pentru aliați, Tăriceanu este cu totul original. Atât de origi­nal, încât ar putea face concurență doar unor politicieni din America Latină. Premierul nu pare con­știent de faptul că retragerea din Irak presupune reevaluarea între­gii politici externe a României de după 11 septembrie, marcând o schimbare a poziției Bucureștiului față de războiul antiterorist. Tări­ceanu confundă un teritoriu sensi­bil, cum este cel al politicii externe, cu munții și văile peste care aleargă cu elicopterul ca s-o ia înaintea lui Băsescu. Brătienii n-ar fi făcut așa ceva. De aceea au și rămas în is­torie ca importanți oameni politici. interviuri cu M.­R. UNGUREANU) și SERGIU MEDAR II 483­91948395 00002

Next