Revista Arhivelor, 1942

ficio er | REVISTA ARHIVELOR V, 1 1942 BOGDAN PETRICEICU - HASDEU 26 FEBR. 1838 — + 25 AUG. 1907. Pentru înțelegerea furtunosului și instabilului temperament al lui Hasdeu, în afară de cunoașterea ascendentei sale tot asa de aprinsă, trebue să ne raportăm neapărat și la mediul in care s'a format el, mediu care a dat drum liber caracteristicelor ereditare. Și acesta, topografic este „gusesc­­; real însă este cu, totul altceva. Acest altceva a fost și atunci, acum o sută de ani, și este și acum. Rusianismul nu poate merge în pas marathonian ci își duce greu povara spațiului și alambicării sale, adeseori fără scop, viața rusească fiind o continuă autopedepsire. Avem impresia că suntem în fața unei reeditări a cazului Sisif. Rusia nu a putut să-și determine o finalitate. De aceea și vecinii de aproape sau mai de departe, in general popoare categoric statale, au fost în continuă nesiguranță datorită aritmiei statale rusești. Era deci normal ca astăzi să vedem acționând energic asupra Rusiei voința logicei de Stat a Europei întregi. Aceasta tocmai spre a scoate Rusia din se­­cularul ei impas și a readuce liniștea necesară unor mai bune înfăptuiri omenești.­­ In adevăr, Rusia sec. XIX este Rusia țelurilor deosebite, deci Rusia fără țel logic întocmai așa cum a fost cu un veac înainte. Intelec­­tualitatea ei este dominată pregnant de filosofia germană idealistă a lui Hegel, foarte la modă pretutindeni în Europa, mai ales prin Li­­nie fundamentale ale dreptului, dar si prin normativul gândirii sale teză, antiteză și sinteză, si a lui Schelling, mai putin comprehensiv prin sistemul sau, al idealismului transcendental, dar tocmai de aceea mai atrăgător pentru Orientali. Prin aceasta însă Rusia depășia posibilitățile sale de creație sau adaptare și uita cu totul poruncile naturale impuse de soțul său. Devenea o țară potrivită să cadă in alte curente mai a­­proape de realitatea ei. De fapt nici nu poate fi vorba de „o țară” și id 4

Next