Revista Economică, iulie-decembrie 1975 (nr. 27-51)

1975-07-04 / nr. 27

JUDEȚELE ȚĂRII PE TRAIECTORIA PROGRESULUI COVASNA S­ituat în arcul Carpaților, județul Covasna a cunos­cut o dezvoltare intensă în anii socialismului, o evolu­ție fără precedent sub toate aspec­tele. Prefacerile profunde care au avut loc au contribuit la crearea con­dițiilor favorabile pentru atragerea în circuitul economic și punerea în va­loare a noi resurse­ naturale, pentru creșterea și diversificarea producției industriale și agricole. Dacă în trecut profilul economic al județului era determinat de produc­ția agricolă, în ultimii ani aici a fost depistat și pus în valoare un însem­nat potențial de resurse ale solului și subsolului. Este elocvent de subliniat că în timp ce volumul investițiilor afectat în perioada 1966—1970 a fost de 900 milioane lei, în actualul cinci­nal acesta s-a ridicat la peste 3 miliarde lei. Pe această bază, numai în perioada celor 4 ani care au trecut din acest cincinal au fost puse în funcțiune 26 noi capacități de pro­ducție, concomitent cu dezvoltarea și modernizarea vechilor unități exis­tente. Dezvoltarea industrială,­apari­ția de noi subramuri au determinat și lărgirea nomenclatorului de fabrica­ție. în prezent, județul realizează un număr însemnat de­ produse noi (a­­parataj electric, echipament de bord auto, șuruburi, articole de sport, amidon), iar altele, cum sunt: cărbu­nele, materialele de construcții, con­fecțiile, exploatarea și prelucrarea lemnului — înregistrează creșteri considerabile de producție. Rezultate de seamă s-au obținut și în agricultură. Pe suprafața de 178813 ha teren agricol (din­ care arabil 87­782 ha) se practică o agri­cultură intensivă, ca urmare a creș­terii continue a gradului de mecani­zare, chimizare, a irigărilor și dese­cărilor efectuate, a specializării și profilării unităților pe cultura cartofu­lui, sfeclei de­ zahăr, pe alte plante tehnice, iar în zootehnie pe lapte și carne. Deși suprafața agricolă a județului este relativ redusă, prin fer­tilizarea și utilizarea ei intensivă se realizează circa 1,5% din producția agricolă a României. Contribuția județului la crearea fondului de stat este­ importantă, mai ales la produc­ția de cartofi, lapte de vacă, carne etc. însemnate succese au fost obți­nute și în direcția satisfacerii mai bune a cerințelor social-culturale au fost construite și date în folosință în primii 4 ani din actualul cincinal mai bine de 6000 apartamente, au fost dublate spațiile comerciale, s-a construit un spital modern, o casă de cultură, o sală a sporturilor etc. Totodată, au fost dezvoltate o serie de stațiuni balneo-climaterice, în care s-au construit numeroase hoteluri­­sanatorii cu o mare capacitate de cazare: în orașul Covasna, în stațiu­nile Vîlcele,­­ Malnaș, Bálványos, Czumca etc. Ridicarea județelor mai puțin dez­voltate este organic integrată­ în poli­tica generală de industrializare a țării. în acest sens, la Congresul al XI-lea al P.C.R. au fost stabilite măsuri ca, în viitorul cincinal, aces­tea să ajungă, pe baza investițiilor alocate, la realizarea a cel puțin 10 miliarde lei producție industrială, în baza acestei prevederi județul Co­vasna, care realizează în 1975 o pro­ducție industrială de numai 3,1 miliarde lei, va ajunge în 1980 la 10,1 miliarde lei. Sunt prevăzute în acest sens investiții pentru construirea a încă 14 întreprinderi noi, în viitorul cincinal ponderea construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor în totalul producției industriale a jude­țului va crește­ considerabil, devenind preponderentă. Prin intrarea în funcțiune a noilor unități, precum și prin dezvoltarea și modernizarea instalațiilor existente, se vor valorifica mai activ bogatele zăcăminte de lignit, argilă, balast, ape minerale; se va prelucra supe­rior masa lemnoasă; importante cantități de materii prime agricole vor fi industrializate. Prin dezvol­tarea industriei se vor crea aproxi­mativ 20 000 noi locuri de muncă. Și în agricultură se prevăd, de ase­menea, acțiuni pentru ridicarea pro­ducției vegetale și animaliere, prin creșterea mecanizării și chimizării, urmărindu-se cu prioritate crearea unei agriculturi tot mai moderne, o mai bună utilizare a fondului funciar, în 1980 populația ocupată în agricul­tură va fi de numai 26—27% față de 42% în prezent. Paralel cu dezvoltarea multilate­rală și armonioasă a economiei, județul Covasna, care dispune de condiții turistice favorabile, va con­tinua să pună în valoare frumusețile naturale, izvoarele de ape minerale cu o mare valoare curativă, emana­țiile de bioxid de carbon și sulf, unice în Europa prin calitățile lor terapeu­tice. în strinsă corelație cu dezvol­tarea industriei, agriculturii, turis­mului se vor ridica noi edificii social­­culturale, vor fi construite aproape 13 000 apartamente care vor asigura condiții tot mai bune de locuit pentru populație, noi săli de clasă, case de cultură, în noile așezări urbane, cămine culturale în mediul rural și altele. V. B.

Next