Revista Economică, iulie-decembrie 1975 (nr. 27-51)
1975-07-04 / nr. 27
JUDEȚELE ȚĂRII PE TRAIECTORIA PROGRESULUI COVASNA Situat în arcul Carpaților, județul Covasna a cunoscut o dezvoltare intensă în anii socialismului, o evoluție fără precedent sub toate aspectele. Prefacerile profunde care au avut loc au contribuit la crearea condițiilor favorabile pentru atragerea în circuitul economic și punerea în valoare a noi resurse naturale, pentru creșterea și diversificarea producției industriale și agricole. Dacă în trecut profilul economic al județului era determinat de producția agricolă, în ultimii ani aici a fost depistat și pus în valoare un însemnat potențial de resurse ale solului și subsolului. Este elocvent de subliniat că în timp ce volumul investițiilor afectat în perioada 1966—1970 a fost de 900 milioane lei, în actualul cincinal acesta s-a ridicat la peste 3 miliarde lei. Pe această bază, numai în perioada celor 4 ani care au trecut din acest cincinal au fost puse în funcțiune 26 noi capacități de producție, concomitent cu dezvoltarea și modernizarea vechilor unități existente. Dezvoltarea industrială,apariția de noi subramuri au determinat și lărgirea nomenclatorului de fabricație. în prezent, județul realizează un număr însemnat de produse noi (aparataj electric, echipament de bord auto, șuruburi, articole de sport, amidon), iar altele, cum sunt: cărbunele, materialele de construcții, confecțiile, exploatarea și prelucrarea lemnului — înregistrează creșteri considerabile de producție. Rezultate de seamă s-au obținut și în agricultură. Pe suprafața de 178813 ha teren agricol (din care arabil 87782 ha) se practică o agricultură intensivă, ca urmare a creșterii continue a gradului de mecanizare, chimizare, a irigărilor și desecărilor efectuate, a specializării și profilării unităților pe cultura cartofului, sfeclei de zahăr, pe alte plante tehnice, iar în zootehnie pe lapte și carne. Deși suprafața agricolă a județului este relativ redusă, prin fertilizarea și utilizarea ei intensivă se realizează circa 1,5% din producția agricolă a României. Contribuția județului la crearea fondului de stat este importantă, mai ales la producția de cartofi, lapte de vacă, carne etc. însemnate succese au fost obținute și în direcția satisfacerii mai bune a cerințelor social-culturale au fost construite și date în folosință în primii 4 ani din actualul cincinal mai bine de 6000 apartamente, au fost dublate spațiile comerciale, s-a construit un spital modern, o casă de cultură, o sală a sporturilor etc. Totodată, au fost dezvoltate o serie de stațiuni balneo-climaterice, în care s-au construit numeroase hotelurisanatorii cu o mare capacitate de cazare: în orașul Covasna, în stațiunile Vîlcele, Malnaș, Bálványos, Czumca etc. Ridicarea județelor mai puțin dezvoltate este organic integrată în politica generală de industrializare a țării. în acest sens, la Congresul al XI-lea al P.C.R. au fost stabilite măsuri ca, în viitorul cincinal, acestea să ajungă, pe baza investițiilor alocate, la realizarea a cel puțin 10 miliarde lei producție industrială, în baza acestei prevederi județul Covasna, care realizează în 1975 o producție industrială de numai 3,1 miliarde lei, va ajunge în 1980 la 10,1 miliarde lei. Sunt prevăzute în acest sens investiții pentru construirea a încă 14 întreprinderi noi, în viitorul cincinal ponderea construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor în totalul producției industriale a județului va crește considerabil, devenind preponderentă. Prin intrarea în funcțiune a noilor unități, precum și prin dezvoltarea și modernizarea instalațiilor existente, se vor valorifica mai activ bogatele zăcăminte de lignit, argilă, balast, ape minerale; se va prelucra superior masa lemnoasă; importante cantități de materii prime agricole vor fi industrializate. Prin dezvoltarea industriei se vor crea aproximativ 20 000 noi locuri de muncă. Și în agricultură se prevăd, de asemenea, acțiuni pentru ridicarea producției vegetale și animaliere, prin creșterea mecanizării și chimizării, urmărindu-se cu prioritate crearea unei agriculturi tot mai moderne, o mai bună utilizare a fondului funciar, în 1980 populația ocupată în agricultură va fi de numai 26—27% față de 42% în prezent. Paralel cu dezvoltarea multilaterală și armonioasă a economiei, județul Covasna, care dispune de condiții turistice favorabile, va continua să pună în valoare frumusețile naturale, izvoarele de ape minerale cu o mare valoare curativă, emanațiile de bioxid de carbon și sulf, unice în Europa prin calitățile lor terapeutice. în strinsă corelație cu dezvoltarea industriei, agriculturii, turismului se vor ridica noi edificii socialculturale, vor fi construite aproape 13 000 apartamente care vor asigura condiții tot mai bune de locuit pentru populație, noi săli de clasă, case de cultură, în noile așezări urbane, cămine culturale în mediul rural și altele. V. B.