Revista Economică, iulie-decembrie 1976 (nr. 26-52)

1976-07-02 / nr. 26

Numărul 26 • Vineri 2 iulie 1976 ECONOMIE NAȚIONALA Exigențe ale cincinalului revoluției tehnico-științifice CREȘTEREA GRADULUI DE UTILIZARE ȘI VALORIFICARE A RESURSELOR MATERIALE, DIRECȚIE HOTĂRÎTOARE DE SPORIRE A EFICIENȚEI ECONOMICE au înlocuirea materialelor deficitare — factor de echilibru în dezvoltare PROBLEMA înlocuirii materialelor deficitare constituie pentru țara noas­tră una din preocupările principale care vizează gospodărirea rațională și valorificarea superioară a resurselor materiale, îndeosebi în ultimii ani, ca urmare a sarcinilor stabilite de condu­cerea partidului volumul materialelor înlocuitoare a crescut considerabil, ceea ce a permis obținerea unor importante economii de materii prime și materiale deficitare. La nivelul anului 1975 au fost înlocuite numai în industria ca­blurilor și conductorilor electrici, circa 40 000 tone cupru cu aluminiu, iar în alte activități importante 34 000 tone țevi metalice cu țevi din PVC, 575 000 tone conducte din fontă cu tuburi din azbociment și beton armat precompri­­mat, circa 3,2 mii m3 cherestea de răși­­noase cu PAL și PFL, aproape 100 000 tone fibre bumbac cu fibre sintetice, 43 000 tone fibre de lină cu fibre sin­tetice artificiale. Posibilitățile de extindere a unor în­locuitori economici pentru materialele deficitare sunt însă departe de a fi e­­puizate, mai ales că în permanență sunt asimilate materiale noi, moderne, cu caracteristici de utilizare superioare ce­lor tradiționale, mult mai eficiente. Din păcate, în activitatea de proiectare, ru­tina se face simțită prin folosirea de regulă a materialelor tradiționale, veri­ficate în decursul timpului de practică in multe cazuri, dintr-un greșit înțeles simț de prevedere, fiind evitate mate­rialele noi, eficiente. Fără îndoială că diversificarea cu a­­devărat explozivă a produselor și a ma­terialelor creează mari dificultăți în a­­legerea celui mai potrivit material. Un proiectant din construcția de mașini, de exemplu, se află astăzi în fața unui Maxim BERGHIANU ministrul aprovizionării tehnico-materiale și controlului gospodăririi fondurilor fixe număr mare de materiale și sortimente — metale, mase plastice, rășini, cau­ciuc și alte substanțe sintetice sau na­turale — pe care le poate alege pentru fabricarea unui anumit reper, fiecare dintre aceste materiale avînd caracte­ristici numeroase, cu costuri proprii și de prelucrare diferite, ceea ce îl pune în fața unui volum uriaș de informații ce nu pot fi prelucrate cu mijloace tra­diționale. Ca urmare se folosesc une­ori materiale superioare calitativ ce­rințelor efective, sau care pretind cos­turi tehnologice nejustificat de mari. Pe plan mondial există, în ultima vreme, preocuparea de a stabili siste­me de alegere a materialelor pe baza unor criterii obiective, folosind în acest scop tehnica modernă de calcul. Apli­carea unui asemenea mod de lucru conduce la mutații radicale în structu­ra consumurilor de materiale. în litera­­­tura de specialitate se citează date pri­vind proporția înlocuirii unor materiale cu altele mai eficiente, în strictă core­lație cu condițiile de lucru și costurile proprii și de prelucrare (tabelul nr. 1). alte înlocuiri 12 Din analiza cifrelor prezentate in ta­bel se remarcă două consecințe princi­pale ale optimizării structurii consu­mului, și anume pe de o parte faptul că in 55 % din cazuri, în cadrul aceleiași categorii de material, a fost posibil să se aleagă un sortiment mai adecvat și mai eficient, iar pe de altă parte că în 28% din cazuri, deci într-o proporție importantă, metalele feroase și nefe­roase au putut fi înlocuite cu mase plastice. Pentru economia noastră, caracteri­zată printr-o diversificare accelerată a produselor și materialelor folosite, pro­blema optimizării structurii consumu­rilor, pe baza alegerii corecte a celor mai eficiente sortimente și tipuri de materiale, reprezintă o necesitate o­­biectivă. Venind în întâmpinarea ei ne propunem ca împreună cu ministerele economice să proiectăm și să propunem spre aprobare implementarea unui subsistem informatic național, care sa cuprindă caracteristicile de utilizare și tehnologice ale materialelor utilizabile in industrie, precum și costurile de a­­chiziționare și de prelucrare prin dife­rite tehnologii, astfel ca pentru o uti­lizare dată, apelînd la mijloacele mo­derne de calcul, să se poată stabili în mod obiectiv, pe baza condițiilor de lucru precizate de către proiectant, care este materialul cel mai potrivit, care a­­sig­ură economisirea maximă utit a muncii trecute cit și a muncii vii. Pina la implementarea și aplicarea unui asemenea subsistem, împreună cu ministerele economice, centralele in­dustriale și întreprinderile furnizoare de materiale, vom trece la îndeplinirea sarcinilor trasate de conducerea parti­dului referitoare la elaborarea de cata­loage, care să cuprindă întreaga gamă a materialelor ce pot fi folosite. Aces­tea vor fi puse la îndemâna proiectan­ților, urmînd ca, obligatoriu, în pro­iecte să nu poată fi prevăzute alte ma­teriale în afara celor cuprinse în cata­loage. Desigur că o opțiune riguros rațio­nală în domeniul materialelor presupun Tabelul nr. 1 — In­­o •­Total Înlocuiri prin aplicarea sistemului optimizat de alegere a materialelor 100 din care, înlocuiri de­­ metale feroase cu alte sorturi mai efi­ciente de metale feroase 29 metale feroase cu mase plastice 19 metale feroase cu aluminiu 5 metale neferoase cu mase plastice 9 metale neferoase cu alte sorturi mai eficiente de metale neferoase 7 mase plastice cu alte sorturi mai efi­ciente de mase plastice 19 ШП1!111Ш11ШШ1!1Ш1111!1!!11Ш111ПШ111)>111111111111111Ш11!1111111111111Ш111Ш11Ш!11111111111111Ш111111Ш111111111111111|111111)11|)|||||||||| I

Next