Revista Economică, 1919 (Anul 21, nr. 27-44)

1919-07-05 / nr. 27

266 REVISTA ECONOMICA se bucură «Victoria» la public, prezintă Depo­zitele spre fructificare, cari sunt în creştere faţă de 1917 cu circa Cor. 9 milioane. Venitul brut al anului 1918 se urcă la Cor. 2.054,104*— şi este mai mare decât în anul precedent cu circa Cor. 250,000, iar pro­fitul net, după detragerea tuturor cheltuielilor şi a sumei de cor. 200,000, cu care s’a creat fondul special de rezervă pentru diferinţe de curs la efecte, amintit mai sus, este de Cor. 381,728*—, arătând faţă de 1917 o neînsemnată reducere. De relevat mai sunt, din bilanţul «Victo­riei», considerabilele rezerve latente de care dispune acest institut: la realităţile proprii, eva­luate abia cu rotund Cor. 569.000, la mobiliar (amortizat în întregime), la interese restante (arătate abia cu Cor. 35,807) etc., şi cari, credem că le putem taxa fără teamă de exagerare, la cel puţin Cor. 2 milioane, cifră ce asigură des­­voltarea viitoare a fruntaşului institut al Rădan şi-l pune la adăpostul oricăror surprinse din viitor. Nr. 27. 2­5 Iulie 1919 „România“ soc. anon. transilvăneană de asigurări. După cum am anunţat la timpul său şi după cum se poate vedea din circularul, ce-l publicăm la alt loc al acestei reviste, adunarea generală a băncii noastre de asigurare a schim­bat firma instituţiunii în «România», soc. anon. transilvăneană de asigurări. A fost de­sigur, o idee bună schimbare a numelui singurei noastre societăţi de asigurări. Deja la înfiinţarea ei, toată lumea simţea, că trebue să i se dee o numire, care să redee caracterul curat naţional românesc al acestei instituţiuni. Atunci însă din cauza greutăţilor, ce le făceau întreprinderilor româneşti, tribu­nalele ungureşti şi oficiul de control al fir­melor, aceasta nu s’a putut; a trebuit să ne mulţumim cu o firmă simplă şi prea puţin grăitoare. Azi însă când împrejurările s’au schimbat, când societăţii noastre de asigurări, i se deschide un teren vast şi fertil de acti­vitate, când ea e singură societate cu adevărat românească de pe întreg cuprinsul patriei noastre,­­schimbarea numelui ei în unul mai potrivit, mai semnificativ — eră o necesitate. Numirea cea nouă e mai cuprinzătoare şi de aici înainte «România» trebue să însemneze nu numai prima şi singura societate românească din Transilvania, ci şi societatea naţională a tuturor Românilor din toate provinciile, ce le locuiesc. «România» de acum s’a înfiinţat—cum se ştie — în împrejurări destul de grele. Cei dintâi doi ani ai activităţii sale au fost anii unei crize economice şi financiare generale, iar cei ur­mători au fost anii răsboiului mondial. Pe lângă aceste calamităţi, «România», în trecutul ei a avut să lupte şi cu greutăţile, pe care i le cauză caracterul ei naţional-românesc şi care o făcea odioasă organelor statului şi străinilor de legea şi limba noastră. Cu toate acestea — lucrând cu perseveranţă şi precauţiune — a isbutit să treacă peste piedecile, ce i se puneau şi să’şi creieze o bază solidă, sănătoasă. Nu prin mul­ţimea afacerilor s’a distins «România» noastră de azi, ci prin soliditatea lor. Aceasta ţinută a ei, i-a făcut cu putinţă să ajungă — după o activitate de şapte ani — la rezerve proprii de capital de cca Cor. 130.000 şi la rezerve tehnice de premii, care prezintă un surplus de cca Cor. 150.000.— — Inactivele ei nu figu­rează de fel taxe de achiziţie şi organizare, ca la alte societăţi tinere. Toate au fost amor­tizate din beneficiul brut al anilor de afaceri. Dar «România» intră acum în o nouă fază de desvoltare. Înaintea ei — cum am arătat -- acum stă deschis un teren de activitate vast şi fertil,­­ care se extinde până la cele mai extreme ho­tare ale ţinuturilor locuite de poporul românesc. Pe acest mare câmp de activitate se prezintă, ca singura­ societate de asigurări înfiinţată şi susţinută de sudoarea românească. In calea ei — sperăm — nu se vor mai ivî piedecile şi greutăţile din trecut. Fiind o întreprindere de utilitate publică, puterea statului nu­ mai are motiv să o persecute şi nimicească. Din contra trebue să-i dee tot concursul său, ca sâ’şi poată îndeplini importanta misiune social-economică, ce-i este rezervată. — Poporul nostru, care se deşteaptă azi la o viaţă naţională nouă, îi va da, desigur, tot concursul, în propriul său in­teres. Străinii, egal îndreptăţiţi cu poporul ro­mânesc, de asemenea nu vor mai avea motiv de repulsiune. Intre astfel de împrejurări, sperăm că pentru «România» se începe o eră nouă, care să aducă folos şi spor. Natural, publicul aşteaptă acum ca «Ro­mânia» să desvoalte o activitate cu mult mai intensivă ca în trecut. Aceasta nu numai în interesul ei, ca societate comercială, ci şi în interesul neamului şi al patriei. Se începe acum munca cea mare de refaceri pe terenul eco­nomic. La această­ muncă, ale cărei rezultate vor trebui în conţinu păzite şi augumentate, «România» trebue să se angajeze cu toate for­ţele de care dispune şi pe cari Ie poate des­­volta. .Numai lucrând astfel, are îndreptări să reclame pentru sine sprijinul obşte mea noastră românească î­ i va d­a.­elupte! \

Next