Revista Economică, 1920 (Anul 22, nr. 8-52)

1920-02-21 / nr. 8

V Anul XXII. Sumarul: Neglijenţă, sau nepricepere — Problema valutară. — La asemnările de bani din America. — Extras din or­donanţa Nr. 21 şi 25. — Cronică: Averea «Asociaţiunii». Tran­sformarea băncilo­r vieneze. O nouă societate mare românească. Banca Românească, Bucureşti. — Concurs. — Convocare. REVISTA ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC. Organul „SOL­IDIlICITĂŢII“, federala institutelor financiare româneşti. Abonamentul: Director: CONSTANTIN POPP. Taxa pentru inserţiuni: pe 1 an K 100-—, pe */1 an K 50-— Redactor responsabil: SOE­RON ROŞCA, de spaţiul unui civil câte 40 filed­­in­______. Sibiiu, 21 Februarie 1920. Nr. 8. Apare odată pe săptămână. Membri ai asociatiunii „SOLIDARITATEA“ sunt: Agricola (Erica), Agricola (Hunedoara), Agricola (Lugoş), Agricola (Sebeşul-săsesc), Albina, Ancora, Ardeleana, A., Armonia, Auraria, Aurora (Baia-mare),Avrigeana, Bănăţana, Banca Poporală (Caransebeş), Banca Poporală (Dej),Banca Pope).. Arpaşul-inf.­ Berzovia, Bihoreana, Bistriţana, Bocşana, Brădetul, Buhiumana, Cassa de păstrare (Mercurea), Cassa de păşiri­, (reuniune) (Sălişte), Câmpiana, Cărţişoreana, Chiorana, Chiseteiana, Codreana, Codrul (Buteni), Codru (Lupşa), Comuna, Concordia (T.­Uzdin), Concordia (Gherla), Cordiana, Coroana (Bistriţa), Corvineana, Creditul, Crişana, Cugiereana, Decedat, Detunata, Doina, Drăganul, Dunăreană, Economia (Cohalm), Economul, Făgeţana, frăţia, Frăţietatea, Furnica, Geogeana, Gloria, Grăniţerul, Haţegana, însoţire de credit (Veştem), Institut de credit (Mehadia), Institut de credit (Gavoşdia), Isvorul, (Sângiorgiu), Isvorul (Sebeşul-inf.), Isvoru, (Ighiu), luna, Lăpuşana, Ligediana, Lipovana, Luceafărul, Lumina, Mărgineana, Mercur, Mielul, Minerva, Munteana (Corniareva), Murăşiana Murăşanul,Maramurăşana,Nădlăcana, Negoiul, Noiana, Olteana, Oraviriana, Orientul, Patria, Piatra, Plugarul (Săcădate), Poporul (Lugoş), Poporul (Sălişte), Porumbăceana, Progresul,Rem­.de impr. şi păstrare (Ilva-mare), Riureana (Cap.­Mănăştur), Săcana, Şoltmăreana,Sebeşana (Caransebeş), Sebeşana (Sebeşul-săsesc), Secăşana, Selăgeana, Sentinela, Silvania, Someşana, Speranţa (Flosman), Steaua, Ştrcăiana, Şoimul (Uioara), Şoimul (Vaşcău), Târnăveana, Timişana, Ţibleşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Voileana, Vlădeasa, Vulturul (Sănmărtin), Vulturul (Tăşnad), Zărăndeana, Zlăgneana, Zorile. Negligenţă, sau nepricepere? — Articol din afară — «De mortuis nihil, nisi bene»... aşa ar trebui să zicem acum şi de Consiliul dirigent român, dacă se adevereşte ştirea, că nu mai este. Ba, să admitem şi aceea, că este mult mai uşor să stai de o parte şi să critici, decât să fi însuşi în horă. Cu toate acestea, de astădată şi între asemenea împrejurări cred, că avem nu numai dreptul, dar şi datorinţa să vorbim despre acti­vitatea de un an şi mai bine a Consiliului dirigent. Este adevărat, că, poate, fiindu-ne prea proaspete isprăvile primului «guvern» ar­delean naţional, nu vom putea fi destul de calmi în judecarea acestor fapte, dar de altă parte, fiind observările noastre de bună cre­dinţă şi pornite din intenţiuni curate, istoria ne va erta de sigur. Când dl Maniu şi cei câţi­va foşti depu­taţi, sau candidaţi de deputaţi în parlamentul ngar de pe vremuri, au luat conducerea în *'■’* toată lumea românească de aici, a aflat ■ de prea natural şi toţi eram mul­ţurriţi.­­Da, toţi eram liniştiţi, fiind pe deplin convinşi, că conducerea provizorie a provin­ciei noastre desrobite se află în mânile şi cele mai destoinice, şi şi cele mai pricepute. Cre­deam, la toţi — de la dl Maniu şi până la cel din urmă concipist de resort — îşi vor pune toată curăţenia sufletului lor şi toată puterea cre­­erului lor în serviciul neamului. Au muncit destul în sec fiind huiduiţi şi batjocor­ii în parlamentul de pe malurile Dunării, deci vor şti şi vor vrea acei bărbaţi aleşi ai miilor des­robite să se acomodeze vremurilor noui şi să ne facă pe toţi să simţim şi gustăm cu ade­vărat — dela început — libertatea aşâ de sc­ump plătită. Aşâ gândiam, dar n’a fost aşâ! De sigur nu stă în intenţiile noastre să aducem acuze şi jigniri personale nici unuia dintre cei ce s’au crezut în drept să ia con­ducerea noastră în toamna anului 1918. Gre­şelile caracteristice şi neevitabile ale începu­tului am dat dovadă, că le ştim apreciâ şi istoria de sigur încă le va erta. Dar la noi s’a trecut peste aceste graniţe. Nu ne vom ocupă în cadrele înguste ale unui articol de gazetă de toate greşelile Con­siliului dirigent, ci, cum se şi potriveşte cu caracterul acestei reviste de specialitate, vom însemnă aici numai câteva dintre cele econo­­mico-financiare. 7

Next