Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)

1921-01-15 / nr. 2

Nr. 2. — 15 Ianuarie 1021 REVISTA ECONOMICA 2’ 15 alte bănci mari din capitală’. Împrumuturi, a căror cifră e necunoscută, dar cami, dacă se adeveresc, urcă și mai mult cifra deficitului financiar. Cu toate acestea vom lua ca cifră aproximativă a deficitului anilor 1916—1920 suma de 6,5 miliarde. • Pentru Aprilie 1920 s’a alcătuit, ce-i drept, un buget, care insă, special ce priveşte veniturile, e bazat pe combinaţiuni prea puţin reale. Am putea zice, că bugetul anului 1920—1921, in afară de alcătuirea sa tehnică, nu prezintă nici o importanţă, nici o sigu­ranţă, şi nu dă nici o orientare. Cu cheltueli de . Lei 6.600­— mii. „ venituri de . , •„ 6 091-— „ se inchee cu un un deficit de Lei 509 — mii. Irealitatea acestui budget, pe care o recunoaşte chiar şi ministrul de finanţe, in expunerea de motive, şi care s’a constatat şi in ultimele desbateri parla­mentare, rezultă cu deosebire d­in următoarele: a)­in cele șase luni dintâi ale anului bugetar, incassările au făcut aproximativ 1,3 miliarde, astfel, că, cum ne spune acum fostul raportor al acestui buget, Dl­­. N. Angelescu, chiar dacă, in cele şase luni ur­mătoare, incassările s'ar dubla, veniturile vor rămânea cu aproape două miliarde sub cele prevăzute; b) cheltuelile ministeriului de răsboiu, prelimi­nate cu 900*368 mii, sunt insuficiente pentru trebu­inţele armatei, aşa cum se găseşte ea astăzi. Plusul de cheltuieli, care se va şti numai ulterior şi care va fi de cel puţin 1—1 */» miliarde4, rămâne să se plă­tească din aşa numitele «credite de răsboiu», neaco­perite şi nelimitate; c) datoriile cătră străinătate, ale căror dobânzi au a se plăti în valută străină, s’au socotit după ra­porturile valutare dinainte de răsboiu şi anume: fran­cul francez, cel elveţian şi lira italiană egal cu leul nostru, dolarul s’a socotit cu lei 5*35, ia cu lei 25—. Azi însă, când Parisul s 4—5 lei, New-Yorkul cu 70—80 Iei, cu 280—300 lei, va înţelege ori şi, cine, reale, dacă nu ar putea fi plătite prin r turi în valute străine,6 * 8 ar urcă deficit cifre fantastice; d) creditele suplimentare şi extrao văzute cu lei 496*320 milioane sunt dej multe sute de milioane în sarcina de­­­getar şi e) cheltuelile, pentru cari nu s’a di şi nici măcar parlamentului nici o specific încă vor întrece prevederile şi vor contribui şi ele la urcarea deficitului arătat. Intre astfel de împrejurări, credem, nu va fi mirare, dacă deficitul de 6,5 miliarde al celor patru ani anteriori, se va urcă până la finea actualului pe­riodl bugetar, la minimum 10 miliarde. • Dar gospodăria finanţelor publice, purtată în modul descris, a avut de urmare urcarea datoriilor statului la sume neașteptate. Astfel, de prezent, da­toria publică cunoscută a României se poate statoli in următoarele: 1. Datoria consolidată: a) dinainte de răsboiu ... Lei 1686 000 mii. 4 b) dela răsboiu.............................» 2300*000 » * Total Lei 3986*000 mii. II. Datoria flotantă­. a) bonuri de tezaur interne . Lei 400 000 mii. b) » » » externe . » 10,000*000 »­­ c) la Banca Națională .... » 9,100 000­­ * Total Lei 19,500 000 mii. Ambele categorii de datorii cunoscute fac de­ la un loc Lei 23 miliarde și 486 milioane. La această sumă este a se mai adauge: „ In această sumă sunt: a) datorii interne ... Lei 183-325 mii. b) » externe . . . » 1502-684 » Total Lei 1686-009 mii. ’ Sunt împrumuturile specificate la nota de sub 5 cu excepţiunea bonurilor de tezaur cu diferite scadente, în suma de 400 mii.­­ Se compune din: milioane a) bon. de tes. 6°/0 lire italiene, al pari .... Lei 10 013 b) » » » 5% livre sterline, al pari (L 25-2) » 1300-000 c) » » »în fres, livre ster., posedas, al pari » 1300-000 d) » » » dolari, al pari (L 5-35) . . . . » 17­ 388 e) impr. de la guv. francez, fres. al pari . . . . » 10­ 000 ‘--nea belgo-arg. . . . , . ■ , » 5-000 Total Lei 2642000 le tesaur şi împrumuturi, emise în valute , pe baza parităţii dinainte de răsboiu. riurilor valutare de azi, ar da o valoare e­­seu, în expunerea de motive a reformei anurile de tesaur din străinătate, incluziv «*eli ev. ■ an financiar și pe care noi nu le-am aproximativ 8­3 miliarde lei. Nu cu­­unilor dlui Angelescu. Noi însă, chiar ’-V. irea resp. consolidarea lor, în împre­­prabile ca cele prezente, am luat în com­­valoare aproximativ de 10 miliarde, in: milioane s. 1914-1918 . . .Lei 1600-000 12/V. 1919 ...» 1500-000 16/X. 1919 ...» 1000-000 21/VI. 1920 . . . » 5000-000 Total Lei 9100-000 limă de 5 miliarde este cel contractat anelor, rublelor şi biletelor băncii ge­­suma aceasta nu va fi suficientă şi de cca 2—3 miliarde. Aflăm, că s’ar fi ivenţiune cu Banca Naţională pentru­­ împrumuturi mai mari s’au contractat banca Marmarosch, Blank & Comp., Bucureşti. ‘ Stabilim această sumă prin comparaţie Aşa de ex. în Ceho-Slovacia, cheltuelile armaţi bugetar 1921 sunt prevăzute cu cifra de 1 mii cheltueli ordinare şi 1 miliard 112 milioane, ehe dintre. La un loc 2 miliarde 369 milioane. ‘ împrumutul de 200 milioane obținut îi urmă de dl N. Titulescu In străinătate, se zice, că tintă deocamdată aranjarea dobânzilor în valute străine.­­ Încă 3 miliarde.

Next