Revista Economică, 1925 (Anul 27, nr. 1-50)
1925-01-16 / nr. 1-4
Anul XXVII. Cluj, 16 Ianuarie 1926. No. 1-4. ABONAMENTUL I ' RE.1 AN LEI 200. -PE 1/2 AN LF.I 100. ------ NUMĂRUL 4 LEI. Director VASILE VLAICU şI. ORGAN FINANCIAR-ECONOMICApare odată pe săptămână sub direcţia şi în editura „SOLIDARITĂŢII“ asociaţia institutelor financiare române 1Redacţia şi administraţia în Palatul Camerei de Comerţ şi industrie, Cluj, Piaţa Cuza Vodă No. 16 Membrii asociaţiunii „SOLIDARITATEA“ sunt: , " ri ! AiPiArt(Wußfdogrg), Agricola (Sebeşul-săsesc), Albina, Aurora, Ardeleana, Armonia, Aurăria, Aurora (Baia-mare), Aurora(Năsăud) i—i—»«•» o*— ------------a------x a-----t..t,—,„,x r,,..3 -- și comerț Cluj, Banca Poporală(CaranSebeşe Bocşana, Brădetul, Buciumana, Castadl, Chiorana, Chiseteiand, CodrednaCodrii (Bufânî)* Codril (Lupşa), Comanh, Concordia (Gherlă), Cordiahh, Coroana (Cluj), Corvineana, Creditul, Creditul Bănăţean (Lugoj), Crişati Cugiereni, Decebal, Detunata, Doina, Economia(Cotialm), Economul, Făgeţima, Frăţia, Friţieata, Furnica, legeam,, Gloria (Croal- Aiud),Garaniţerul Bănăţan (Mehadia), Însoţirea de credit (Veşteni), Institut de credit (Gavoşdia), Isvorul (Alba-Iulia), Isvorul (Sebeşul inf.) Isvorul (Sângiagi),Lăpuşana,Ligediana, Lipovana, Mărgineana,Mercur, Mielul/Minerva, Munteana, Cermiarevdl, Mardi latta Murăşanul, Maramurăşana, Nădlăcana, Negoiul, Noiana, Olteana, Oraviţana, Orientul, Patria, Piatra, Plugarul, (Sacadate), Poporul (Sălişte).,(Porumbăceana, Progresul, Reurt.de împr. şi păstrare illva-mare), Rîureana (Cap.Mănăştur), Şicana, Sătmăreana, Sebeşana (Caransebeş), Secăşana, Selâgeana, Silvania, Someşana, Speranţa (Moşman), Şercăiana, Şoimul, (Cioara), Şoimul (Vaşcăd), Târnopegţia, Timişana, Ţibleşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Voileana, Vlădeasa, Vulturul (Sănmărtin), Vulturul (Tăşnad, ■ fik » ‘'‘-V •’ 't , ■ ' Zarăndeana, Zlăgneana, Zorile (Banca învăţătorilor). ■ Bilanţurile în lei aur Problemă bilanţurilor îh lei aur se pare a ftt deocamdatăprematură, deoarece n’avem stiimilent intern în ţară în direj|f^a£^ita ţi ntei nu există vre-o iniţiativă ofi®nkä~9§n particulară pentru v lorizarea monedei noastre actuate în monede convertibilă, definitivă, aşezată pe baza parităţilor de aur. In atmosfera ţării noastră totul respiră Memb'dhui-sentiment general, sau chiar aerul fţţtei duble convingeri: « a a) ca actualul curs al leului-hârtie nu e ceva definitiv, ba nici măcar ceva stabil, dar, lb) la valoarea leului, nu mai poate scădea, ci’ din contră nivelul actual prezintă un curs şi nemeritat şi nejustificat; în consecinţă urcarea sau revalorizarea leului hârtie până la o limită mai echitabilă, se poate aştepta se poate prevedea. Incertitudinea şi diverginţa de păreri se încep^^i la precizarea urnitei de timp şi a limitei de valoare, când şi pe ce curs vom avea moneda,convertibila în lei-aur. Incertitudinea aceasta adăugată la lipsa sfimUlfentului intern şi a oricărei iniţiative, tace, leff^tfbiema ’‘bilanţurilor în lei-aur sâ se pară ţjfeîfcSfrură sau chiar neavenită la noi. ^ Cu toate acestea credem, că discuţia problemei bilanţurilor de aur nu ne poate fi păgubitoare, nu chiar dacă viitorul ne-ar surcMde voi Fun schimb mai favorabil decât cel de azi. Or, chestiunea bilanţurilor de aur este atât de vastă, încât, se poate omite deocamd^o dinrdiscujie toată partea jenantă a relaţiei TAXA PENTRU INSERȚIUNI: •De fiecare cm: [ 3 Lei. Bilanțuri! după tarife special. : de schimb, rămânând numai pe terenul’ premiselor ,Jacceptate cu unanimitatea părerilor; că mai curând ori mai târziu, dar citată, va trebui să revenim negreşit la construirea bilanţurilor noastre în valuta definitivă a uleilor-aur. . .. w'4;/ '* Iată aici o serie de momente importante şi interesante în legătură cu chestiunea , bilanţurilor de aur. Realitatea bilanţurilor este atât de strâns legata de expresiunea valorilor apreciate în cifre de aur, încât de dragul realităţii, la un moment dat, continuitatea tifrelor va avea să cedeze în faţa nouilor inventărizări, a nouilor estimaţiuni. Tot de dragul realităţii bilanţurilor va trebui să cedeze şi, expresiunea de cifre valorizate în moneda, hârtie, faţă de modesta Cifră a leilor aur. In privinţa timpului, bilanţurile de aur vor avea sa premeargă reformei valutare, deoarece acelea sunt strâns legate de refacerea vieţei economice, iar reforma valutară nu se poate întemeia decât pe o viaţa economică complect retacuta. Faţă de reforma Valutară gasim, că însănătoşirea economiei naţionale are prioritate. Sunt exemple suficiente, ca bilanţurile de aur se pot construi şi fără aplicarea reformei valutare, căci conturile ţinute într’o monedă virtuală, fie şi neexistenta, daca e adevărată, au avantajul realităţii, stabilităţii,, al continuităţii definitive şi al convertibilităţii uşoare în momentul introducerea monedei definive. O altă chestiune, care mentă o examinare specială, este problema valorizări efectelor şi a creanţelor. Exista efecte şi creanţe cam deşi exprimate astazi în cifre ce lei-hartie