Revista Economică, 1928 (Anul 30, nr. 1-52)
1928-01-14 / nr. 2
3.Tm.:m.arial 12 mei. Anul XXX. Sibiu, 14 Ianuarie 1928. '-air - ■—«■Nr.. 2. REVISTA ECONOMICA ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC Omul oh al asociapieii Mitelor lloapolare motsii i trial, Banat, Mp ;l taină „SOLIDARItAIEA" Sibliir. Apare odată, pe săptămână. Redacţiunea şi administraţiunea: Sibiiu Strada Bayer Nr. 1—3. Abonamentul pe an: In ţară: pentru autorităţi, bănci şi întreprinderi Lei 500 —; pentru particulari Lei 400—; pentru cooperative, funcţionari publici, de bancă şi comerciali Lei 300’—. In străinătate Lei 800 —. Taxa pentru inserţiuni: de fiecare □ cm Lei 6'—. Director: Constantin Popp. Redactor: Dr. Mihai Veliciu. Sumarul: Reglementarea comerţului de bancă. — Rezervele de bilanţ ale băncilor. — Impunerea creditelor în cont curent deschis. — Cronică: Centralele de cooperative din fără- Numele de indicii (Index numbers). Investi firmile de capitaluri americane. Firma 1. B. Misselbaeher sten. IGur se poate zădărnici o licitaţie mobiliară? Ploaia c?^ proteste şi falimente. — lmilare la abonament şi rugare.— Publicafiune. Reglementarea comerţului de bancă. In cercurile băncilor din ţară este cunoscut şi ulu comentat, deja de o lună şi mai bine, un „Anteproiect de Lege pentru Reglementarea comerţului întreprinderilor de bancă“, distribuit de „Asociaţia Băncilor Române“ din Bucureşti, băncilor mai mari, cu discreţie, confidenţial şi cu lozinca „a nu se discută în publicitate“. Spre surprinderea noastră „Anteproiectul“ amintit a fost publicat, zilele trecute, aproape în toate cotidianele din capitală, provocând un discuţii nu numai în cercurile bancare, unde întâmplător încă nu a fost cunoscut, ci şi în toate cercurile interesate la bănci, fie ca acţionari, fie ca deponenţi sau debitori. L-am cunoscut, fireşte, şi noi şi l-am studiat amănunţit. Ajuns a fi cunoscut Anteproiectul în toată ţara, natural, nu mai avem nici noi motiv a păstră tăcerea asupra dispoziţiilor, ce cuprinde şi cari taie adânc în interesele tuturor băncilor. Ne vom ocupă deci de acest Anteproiect, fixându-ne părerea asupra dispoziţiilor lui. Constatăm, înainte de toate, pentru orientarea şi liniştirea celor interesaţi, că „Anteproiectul legii pentru reglementarea comerţului întreprinderilor de bancă“ publicat, nu este opera unei comisiuni speciale, ce ar fi fost încredinţată oficial cu elaborarea lui, precum s-a publicat, greşit, în ziare, el este lucrarea unei singure persoane, a dlui Gheron Netta, secretarul general al „Asociaţiunii Băncilor Române“. Anteproiectul din chestiune de ei nu angajează vreo comisiune de specialişti în materie şi nici guvernul, ei numai pe autorul ei. Ne exprimăm dintru început convingerea, că este o imposibilitate, ca acest Anteproiect să ajungă, în forma sa actuală, fie şi numai în discuţia parlamentului, cu atât mai puţin lege. Este o lucrare făcută în pripă se dovedeşte şi stilizarea adeseori confuză a unor articole şi în necunoştinţa vieţei practice şi a nevoilor ei, a trecutului, prezentului şi rolului instituţiunilor bancare în viaţa noastră economică. Declarăm, că nu suntem contrari reglementării raţionale a comerţului bancar, fie prin o lege specială, fie în cadrele legii comerciale, când aceasta va ajunge a fi unificată pentru ţara întreagă, lucru, ce se prezintă ca o necesitate în haosul actual cu atâtea coduri: unguresc, rusesc, german şi român. Răsboiul şi timpurile postbelice au dat naştere şi la noi în ţară, ca şi în toate celelalte state din Europa, multor corescenţe pe terenul bancar. Intervenţia statului pentru ocrotirea publicului mare în contra abuzurilor s-a produs în mai multe ţări şi reglementarea comerţului de bancă şi controlul statului în o anumită măsură, sunt necesare şi la noi, întreprinderile bancare solide nu au motiv a se teme nici de reglementare, nici de control. Legea ce se va crea însă nu este permis să încătuşeze prea mult libertatea de acţiune a băncilor, să nu distrugă prin dispoziţiile sale organizaţii de bancă solide, bine fondate, cari au făcut bune servicii în trecut, sunt necesare pieţei noastre economice şi azi şi îşi au locul lor şi în viitor în economia generală a ţării.