Revista Economică, 1934 (Anul 36, nr. 1-52)
1934-01-06 / nr. 1
2 fidVISTA ECONOMICA Nr. 1 — 6 Ianuarie 1934. furor calomniilor şi nedreptăţilor. Graţie furiei demagogice, ocupaţia de director de bancă, atât de distinsă pe vremuri, a ajuns azi între ultimele, — în ochii publicului mare, atât de desorientat şi incapabil de a judeca obiectiv lucrurile. Azi eşti expus să auzi obrăzniciile tuturor analfabeţilor şi a nespălaţilor. Spiritul anarhie se propagă nu numai în pătura ţărănească, ci şi în puzderia de intelectuali, pregătiţi pentru cariere de consum, rămaşi însă fără posturi, ca urmare a crizei economice acute, agravată prin lovitura dată băncilor, cari nu mai pot acorda credite. Aceşti intelectuali, năpădesc asupra bugetului ţării secătuit şi el, şi dacă nu pot ajunge la posturi la stat, — şi e fatal să nu poată ajunge cu toţii, — devin fermenţii cei mai primejdioşi în aceste vremuri de adânci prefaceri. Aceşti intelectuali, chiar dacă ar avea înţelepciunea, de a se reîntoarce la vatra părintească, la satele, cari ni i-au livrat, azi nu pot, pentrucă agricultura nu-i mai poate întreţine, fiindu-i compromisă rentabilitatea. Am ajuns astfel într’un cerc vicios, şi nu ştim unde vom ajunge între astfel de împrejurări. Dacă aruncăm o ochire asupra Europei, constatăm, că pretutindeni s’au înscăunat la conducerea treburilor obşteşti oameni, cari umblă, cum se spune „cu capu’n mână“. Oameni, cari nu au nimic de pierdut din nici un punct de vedere. Extremiştii pretutindeni sunt primiţi cu braţele deschise de mulţimea sbieruită de atâtea suferinţe. Cu toţii mergem, cu ochii închişi, spre prăpastie. Fiul pare în stare omenirea să-şi revină în fire, ori mergem spre un desnodământ fatal, pentru a ispăşi toate greşelile şi prostiile făcute. Ea tot cazul intrăm într’o zodie extrem de primejdioasă şi complicată, graţie laşităţii celor datori de a îndruma omenirea pe drumuri bune, şi a imperfecţiunii civilizaţiei europene, care a deviat prea mult de pe linia indicată de natură, îngâmfarea şi prostia colectivă şi individuală îşi fac de cap. Cu aceste sentimente intrăm într’un an nou, care deşi începe Eunia — fără să fim superstiţioşi, pare că totuşi va aduce omenirii emoţii necunoscute. Şi atunci în sguduirea generală, micile noastre suferinţe, vor dispare ca un picur de apă în marea cea necuprinsă. Băncile, cari în trecut au ajutat la cucerirea de proprietăţi rurale şi urbane, cari au ridicat o pleiadă de intelectuali, negustori şi meseriaşi; cari au dat pâine la atâtea familii româneşti, scutindu-le de primejdia maghiarizării; cari au jertfit sume importante pentru scopuri culturale şi naţionale; cari au scos la iveală din toate ascunzişurile şi redat circulaţiei productive toate economiile româneşti; cari au sprijinit bisericile şi şcolile, şi cari au făcut singurele adevărata politică de emancipare economică, — aceste bănci au ajuns azi de bajocura tuturor. Legea conversiunii a înstrăinat de ele deponenţii şi constrânge azi pe tot omul care va fi reuşit să-şi adune vreun ban alb pentru zile negre,, ea sau să-l ascundă după obiceiul medieval, sau să-i cheltuiască. Ei deponenţii, nu merită ocrotire, dar cei risipitori şi fără scrupule da, căci aşa pretind interesele superioare ale prăpădului general. Cum vedeţi iubiţi cetitori suntem pesimişti. Dar oare putem fi altcum? VER AX. Înţelesul Anului nou. Omul nu poate pătrunde trecutul decât prin prisma mărturiilor scrise. Ori acestea, sunt ele înşile legate de timp. Dovezi scrise pentru a cunoaşte istoria omenirii dela primele sale începuturi, nu ne va fi dat să găsim niciodată. De aceea nici nu putem scruta adânc trecutul. Gel îndepărtat s’a stins cu mărturii cu tot. Astfel nu putem şti, nici ce însemnătate avea Anul nou pe acele vremuri. Cel mai apropiat trecut ne oferă pe ici pe colo după cum s’a caracterizat însăşi epoca, dovezi de o mai accentuată sau de o mai slabă însemnătate. Cărţile povestesc multe şi de toate, înşirând amănunte variate şi deosebite, cari produc după caz, plăcere sau teamă, admiraţie sau aversiune. Dacă însă nu cunoaştem amănuntele epocii anterioare Naşterii lui Christos de un lucru suntem siguri şi anume: că acest eveniment a fost de o însemnătate covârşitoare pentru viaţa morală şi chiar materială a omenirii. Christos prin naşterea şi botezul