Revista Economică, 1944 (Anul 46, nr. 1-52)
1944-01-12 / nr. 1-2
Nr. 1—2 — 12 Ianuarie 1944 REVISTA ECONOMICA 3 Reclamă şi propagandă. Timpurile de azi sunt pline de credinţe şi mişcări noui cari se definesc prin diferite fisme şi colegii. Toate acestea caută un public atent şi gata de apreciere la justa valoare. Doctrine religioase, politice şi sociale caută să-şi asigure un public corespunzător. Acela care lucrează în această direcţie, se află exact în situaţia unui comerciant care doreşte ca lauda mărfurilor sale să ajungă cât mai insistent la urechile cumpărătorului cu tot vavilonul ridicat de concurenţă. Comerciantul care ţine să fie cunoscut de o bună parte a lumii care îl înconjoară, dispune de diferite mijloace şi metode pentru acest scop, cari pot fi grupate sub denumirea de reclamă. Insă promovatorul unei doctrini sau a unei mişcări, poate că indus în eroare de larma şi vulgaritatea unor aşa numite specimene de iscusinţă pe cari le-a văzut, e peste măsură dispus să facă uz de lucruri cari nu pot fi şi nu trebue să fie cele mai eficiente arme din arsenalul său. Gălăgia şi vulgaritatea poate să facă impresie asupra mentalităţii cuiva, însă sunt tot atât de departe de adevărata reclamă ca o haină din stofă englezească de una din celofibră. O reclamă poate fi plină de demnitate, şi cu toate acestea să fie şi interesantă şi convingătoare. In zilele noastre oameni de o rară inteligenţă se străduesc să-i dea tot mai mult acest caracter. O altă părere greşită este, mai cu seamă printre persoane cari nu au făcut uz de ea, că reclama este o cheltuială de prisos. Natural că cu reclama se pot face cheltuieli tot aşa de uşor ca şi pe altă cale, dacă cheltuiala se face fără de niciun plan şi fără de sfatul şi asistenţa acelora cari se pricep la ea. Cu toate acestea reclama în sine nu constitue o cheltuială mai puţin justificată ca chiria unui birou sau salarul unui secretar. Insă nu e uşor a stabili reclama ca o parte respectabilă şi necesară din mecanismul propagandei. Fixarea detaliilor e o problemă destul de complicată, dar aceasta provine din cauza că mulţi cari fac uz de reclamă au negociat şi stabilit arcanele sale ei înşişi, fără sfătuitori îndemânatici, aşa că au contribuit mult la răspândirea părerii, că reclama e o risipă de parale. Să luăm mai întâi numai reclama făcută prin presă — şi aceasta este doar numai una din multele forme de publicitate. înainte de toate trebue să alegem ziarele acelea cari sunt mai potrivite şi sunt mai mult cetite de clasa socială la care facem apel, şi cari publică cu cea mai mică cheltuială. Aceasta necesită o amplă cunoaştere a revistelor şi ziarelor, circulaţia lor, clasa socială a cetitorilor, costul spaţiului de publicare etc. Formatul reclamei este o altă chestie importantă sub aspectul efectului celui mai mare posibil, pentru suma ce am plătit-o. Textul şi stilul reclamei asemenea trebue considerat cu cea mai mare îngrijire, fiindcă chiar în acest punct, începătorii greşesc în multe cazuri. O foarte mare atenţie trebue dată şi imprimatelor, desemnurilor, ba chiar şi chioşcurilor şi locurilor de afişaj. Toate chestiunile acestea formează azi un studiu vast reprezentat de specialişti cari — mai cu seamă în oraşele mari unde competiţia e aprigă — sunt de mare folos pentru reuşita propagandei. Finanţe franceze. Împrejurările create de răsboiu permit numai din când în când o privire peste graniţe în alte spaţii economice. Dintr'o statistică mai recentă constatăm că şi in Franţa scumpetea a mers, începând cu August 1939, într’un ritm ascendent. In genere însă valorile bancare au rămas sub nivelul de scumpete general al mărfurilor. In schimb acţiile Industriale s’au urcat cu mult peste preţul titlurilor bancare. Fenomenele aceste sunt constate şi la noi. Aceleaşi cause ca şi în alte ţări, au determinat şi în Franţa micşorarea circulaţiunei economice, dar cu toate aceste băncile au putut lucra în a. 1942 cu beneficii satisfăcătoare. Dăm mai jos resultatele unor bănci cari au legături cu băncile din Transilvania. „Crédit Eyonnals“ a realizat până la 31 Decemvrie 1942 un beneficiu net de fr. 85.414.000’— faţă de 85.147.000 in a. 1941. „Banque de Paris et des Pays Bas“ a avut în a. 1942 un beneficiu de fr. 37.659.000’— faţă de fr. 35.307.000 — în a. 1941. „Banca Uniunii Parisiene“ a avut în a. 1942 un beneficiu de fr. 34 778 000— faţă de fr. 32.863.000 — din a. 1941. „Banca Franţei“ a avut în a. 1942 un beneficiu brut de fr. 1 322 milioane care a dat un net de fr. 510.419.000.