Revista Fundaţiilor Regale, ianuarie-martie 1937 (Anul 4, nr. 1-3)

1937-01-01 / nr. 1

192 REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE comunicatibilitate între el şi prietenul său, ca persoană , o face ca să nu ridice între ei o barieră, o separaţie; aşa­dar, ca să menţină comuniunea între persoane, singurul raport demn care poate exista între oameni (pp. 292—294). Cartea lui Philip Leon este o predică, aşa cum recunoaşte de la început (p. 27). Dar o predică pe atât de originală, pe atât de semnificativă. Pentru că, deşi vorbeşte deseori despre individ­ şi situaţii individuale, singurele care pot întrupa Binele, Philip Leon refuză toate filosofiile individualiste şi se reclamă de la misticii şi teologii creştini, care puneau preţ pe persoană, pe omul obiectiv, adică spiritual. Pe de altă parte, deşi Philip Leon critică toate curentele politice şi toate « eroismele » contemporane, el ajunge tot la o concluzie eroică: a face Binele, înseamnă a fi supra-uman, a fi obiectiv, a renunţa la tine (înţelegând, a renunţa la vanităţile şi subiectivismele tale). De mai multe ori în istorie, eroismul n’a însemnat numai dorinţa de putere, ci şi efortul de obiectivizare, de depăşire a condiţiei subiective. Această obiecti­vizare a fost, mai ales, calea creştinilor şi a sfinţilor. MIRCEA ELIADE DOUĂ ENERGII EXCEPŢIONALE: FELIX FRANKFURTER ŞI R. M. HUTCHINS Se cunoaşte, de multă vreme, spiritul lipsit de prejudecăţi al Americanilor. Şi se ştie destul de clar că, dintre toate popoarele, Americanii par a fi oamenii cei mai dispuşi să încerce orice metodă nouă, orice contribuţie interesantă sau să dea putinţă unor oameni încă necunoscuţi să-şi dovedească meritele sau calităţile ce şi le afirmă. In Statele­ Unite, necunoscutul nu constitue o barieră peste care să se treacă doar cu greu. Dornici mereu de progres, Americanii sunt gata să încerce lucrurile cele mai imposibile, şi o spun cu sinceritate că o reuşită măreaţă răscumpără sute de eşecuri sau riscuri. Astfel de principii şi metode sunt prezente nu numai în tehnologia americană, nu numai în lumea afacerilor, ci şi în lumea culturii şi a educaţiei,­­ domenii în care inovatorii au, în genere, multe de îndurat şi nu reuşesc decât spre bătrâneţe, în mai toate celelalte ţări ale lumii. Dar acum nu intenţionăm să desvoltăm nici un soi de conside­­raţiuni generale, nici să facem, cumva, teoria experimentării noutăţii în cultură şi educaţie. Ci doar să prezentăm două perso­nalităţi covârşitoare, care au reformat şi spiritul şi metodele educaţiei din America, după cum au influenţat şi întreaga-i viaţă socială. E vorba de Felix Frankfurter şi de R. M. Hutchins.

Next