Revista Istorică Română, 1934 (Anul 4)

BIOGRAFII 379 166. Banciu Axente, La căpătâiul duor morminte, în Țara Bârsei, Brașov, VI (1934), p. 499—511. — Panegiricul profesorului Alexandru Bogdan, mort în Galiția în 1914 și necrologul lui George Bogdan-Duică, M. Sânzianu 167. Banciu Axente, Vasile Goldiș, în Țara Bârsei, VI (1934), P- 134-141. 168. Baranyai Zoltán, Le­comte Albert Apponyi et Genève, in Nouvelle Revue de Hongrie, Budapest, Ill­e (1934), 1- 3, P- 232-241.­­ Autorul arată care a fost activitatea contelui Appony la Geneva, în legătură cu revendicările ungurești și deci împotriva tratatelor. M. Sânzianu 169. Biró Vencel Dr., Báthori István (Ștefan Báthori), in Az Erdélyi Múzeum- Egyesület... XII-ik vándorgyűlésének Emlékkönyve, p. 11-16. — Articol de comemorare a lui Ștefan Báthori, principe al Ardealului și rege al Poloniei. Școlile înființate de iezuiții aduși în Ardeal de Báthori erau foarte căutate : «în Cluj învățau 16 fii de preoți protestanți, iar episcopul ortodox a cerut personal și a obținut primirea nepotului său în seminar » (p. 15). Nici ortodocșii nu s-au plâns împotriva lui că i-ar fi silit să se facă catolici, a ajutat biserica ortodoxă să se organizeze și să se întărească. A confirmat în scaunul episcopesc pe călugărul Eftimie, apoi pe Cristofor (p. 16). Iertător cu foștii lui dușmani, primește la Curte și-i încredințează cea mai mare demnitate militară lui Gáspár Békés, care luptase împotria sa (p. 13). Despre reformele lui militare și fiscale, care atingeau și pe Românii ardeleni (p. 13). A. P. Todor 170. Bogdan-Duică Gh., Notiță despre Fany Tardini (1865), în Mihai Eminescu, III (1932), p. 72-73. 171. Bogdan-Duică Gh., Eufrosina Popescu și Mihai Eminescu (Ipoteză), în Mihai Eminescu, III (1932), p. 109-116. 172. Breazu I., George Bogdan-Duică, în Gând Românesc, Cluj, II (1934), p. 491-494. 173. Buta N., Ștefan Cicio Pop, în Gând Românesc, Cluj, II (1934), P­ 129-133. 174. Chivaran V. et Timiș Em., I. G. Duca, Illustre européen, grand patriote et « homme », Bucarest, 1934, 96 p., in 8 °, f. preț. 175. Ciura Al., Ilarie Chendi și Șt. O. Iosif. Câteva amintiri, în Gând Rom., Cluj, II (1934), P­ 198-202. — Ilarie Chendi, cu ocazia unei lecții inaugurale despre Codicele Voronețean, pe care un renegat trebuia să o țină în ungurește, a îndemnat studențimea română din Budapesta să protesteze. Lecția nu s’a mai putut ține. Urmează amintiri despre Iosif, M. Sânzianu 176. Ciuhandu G., Dr. Giorgiu Popa, (1841—1897), Arad, 1934, VIII — 135. p. 100 lei (Biblioteca Ateneului popular, Arad). 177. Comemorarea lui Alexandru Philippide (1859—1933)• «Adevărul», București, 1933, 30 p., f. preț. ■— Sunt strânse la un loc cuvântările d-lor : Traian Bratu, Ioan Botez, Petru Ciureanu și Iorgu Iordan, M. Sânzianu 178. Democrația, XXII (1934), fuse. 4­5. Număr festiv închinat lui Vintilă I. Brătianu. — Cuprinde 16 articole în care autorii, din amintiri personale, privesc multiple laturi din activitatea și vieața lui Vintilă Brătianu. M. Sânzianu 179. Democrația, XXII (1934), P- 1­82. — Fascicula 1­2 cuprinde un număr de 17 articole închinate de partizani, memoriei lui I. G. Duca, M. Sânzianu 180. Dcbrcczy Sándor, Körösi Csorna Sándor életéhez (La vieața lui Alexandru Csorna din Körös), in Az Erdélyi Múzeum-Egyesület... XII-ik vándorgyű­lésének Emlékkönyve, p. 44-51.—-Aducând date noi la biografia filologului

Next