Revista Istorică Română, 1934 (Anul 4)
412 NOTIȚE BIBLIOGRAFICE și postromantice (Lenau); a clasicilor (Goethe și Schiller) ; împrumuturi de la diferiți poeți germani mai mărunți. Eminescu n’a fost copleșit de această influență germană, ci cu prilejul ei se remarcă la poetul nostru « independență de atitudine, eclectism rafinat în alegerea izvoarelor și putere de asimilare până la absorbirea integrală a motivului literar folosit ». Despre motive hegeliene în scrisul eminescian a scris d-l Al. Dima, în Viața Românească » din 15 Februarie 1934. IV. Georgescu-Tistu 402. Silvestri-Giorgi A., (Duilio) Zamfirescu (Estratto dai Convivium, Torino (1934), 22 P —Traducătoarea Vieții la țară în italienește (Torino, 1932), scrie pagini însuflețite despre momentele din vieața lui D. Z. petrecute în Italia, care i-au inspirat poetului diferite opere. Autoarea a scris această caracterizare critico-biografică cu prilejul împlinirii a 12 ani de la moartea lui D. Z. (Iunie, 1934). Dan Simonescu 403. Simedrea Tit, Tetraevanghelul vistiernicului Matiaș, București, 1934, 28 p., f. preț (extras din Biserica Ortodoxă Română, LII, 1934). —După câteva indicații preliminare asupra termenilor Evanghelie, Evangheliar și Tetraevangheliar, autorul descrie tetraevanghelul vistiernicului Mateiaș, manuscris slav. Cartea a fost donată de vistiernicul moldovean Matei și de fratele său Dima vistier, mănăstirii Dobrovăț la 1535. Se dau note biografice despre donatori. P. P. P. 404. Struțeanu Scarlat, Din corespondența lui Alexandru Odobescu, în Rev. Fund. Reg., București, XII, 1934, P- 547-579 —Autorul face un sumar capitol despre rostul publicării corespondențelor particulare, accentuând asupra necesității publicării corespondenței oamenilor de litere, întrucât în această corespondență « natura spiritului creator de artă, surprins în stadiul potențial și amorf al activității sale », poate fi de folos. In numărul de față sunt publicate cincisprezece scrisori în franțuzește, scrise către soția sa. Restul din bogata corespondență a lui Odobescu, va fi publicat în ediția critică pe care i-o pregătesc d-nii Struțeanu și Eug. Goga. Nu convine explicația dată cuvântului harpye pe care d-l Struțeanu îl explică a fi o boală (p. 551). Harpye în text, este sinonim cu scorpie , vrăjitoare. In aceste scrisori sunt cuprinse interesante date asupra unor contemporani și dintre cari unii trăesc. Se vede în ele de asemeni distincția sufletească a autorului lor. M. Sânzianu 405. Ștefanovici Sofia, Amintiri eminesciene, în Mihai Eminescu, III (1932) p. 8-10. 406. Torouțiu I. E., Studii și documente literare, vol. IV. «Junimea », București, Bucovina, 1933, XCV + 536 p., in 8 °, 350 lei. — Prețioasă publicație cuprinzând în primul rând scrisori de la și către Mihail Eminescu, precum și diferite acte în legătură cu neamul lui, apoi scrisori către A. D. Xenopol. Foarte importantă pentru cunoașterea vieții și operei acestui însemnat istoric este lucrarea autobiografică fragmentară, cu titlul : «Istoria ideilor mele» (p. 368-417). La urmă, câteva scrisori de la Vasile Alecsandri. Publicația d-lui Torouțiu este indispensabilă tuturor cercetătorilor istoriei literare și culturii românești contemporane. C. C. G. 407. Torouțiu I. E., I. D. Murărașu, Naționalismul lui Eminescu ; N. D. Murărașu—Gh. Călinescu ; I. G. Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu, în Mihai Eminescu, III (1932), p. 28-48. 408. Turdeanu Emil, Varlaam și Ioasaf (extras din Cercetări literare publicate de N. Cartojan), București, 1934, 46 p. — Se studiază cu competență și