Revista Pădurilor, 1954 (Anul 69, nr. 1-12)
1954-02-01 / nr. 2
găsesc şi în basinul Văei Negraşu şi Hermeneasa. In afară de aceste arborete, în decursul timpului s’au făcut, începând de prin anul 1910 plantaţii şi semănături pe suprafeţe întinse cu molid, în urma tăerilor rase de fag. Astăzi cele mai vechi arborete de molid, care au vârsta,,de 42 ani ating 24—25 m înălţime şi 23—24 cm diametru la 1,30 m dela sol, cu lemn sănătos şi cu inelele anuale regulate de 2—3 mm lăţime, din care elementele de amestec (fag, paltin, aninalb şi plop) iau fost eliminate aproape în întregime, in plantaţiile de molid mai tinere, speciile de amestec se menţin încă. Au nevoie să fie degajate însă şi puse la adăpost de concurenţa molidului.In cuprinsul pădurii Negraşu şi în curţile locuitorilor din Trăisteni şi Teşita se găsesc plantaţii frumoase de larice (Larix europaea Lametic) cu creşterea viguroasă. Tot prin curţile locuitorilor se găsesc plantaţii de frasin. (Fraxinus excelsior L.), păr (Pinus communis L.), nuc (Euglans regia L.) şi un exemplar foarte frumos de Pinus Strobus cu creştere luxuriantă. Pe albia majoră a râului se întâlnesc plantaţii viguroase de pin silvestru şi câteva exemplare de plopi negri hibrizi zişi de Canada, făcute pe terenuri, formate din prundişuri colmatate. In acelaş timp trebue semnalat, că pe coastele degradate, din amonte de Cheile Teşilei se instalează uşor în mod natural cătina albă (Hyppophae Rhamnoides L.), care pune repede stăpânire pe sol şi contribue în largă măsură la ameliorarea şi punerea lor în valoare. Pe coastele degradate din partea din aval a Cheilor spre comunele : Şotrile, Brebu şi Lunca Mare se găsesc instalate arborete tari de mesteacăn, plop tremurător, cătină albă şi plantaţii destul de viguroase de salcâm. In tot cuprinsul luncii, se găsesc apoi arborete neregulate de anin alb, care se regenerează excelent pe cale naturală din sămânţă, răchită (Salix purpurea L., Salix viminalis L., Salix incana ş.a.) şi ceva sălcii plantatei (Salix alba L.) şi Salix fragilis L.) de locuitori. Bazinul văii Doftanei, deşi situat numai la aproximativ 30 km spre nord de Ploeşti, din cauza Cheilor Teşilei şi a drumului foarte greu accesibil dintre comunele Comarnic şi Teşila a fost până în timpul din urmă o regiune relativ „înfundată“. Ca urmare, exploatarea pădurilor din această regiune s’a făcut aproape numai pentru lemn de foc, care se transporta cu foarte mari greutăţi *) prin plutire liberă până la gara Telega. In afară de lemn de foc se fasona însă și ceva cherestea de brad, colaci de roate, văcălii de site și cherestea de fag aburit cu ajutorul unei fabrici locale situate în comurla Trăisteni. In rest, ocupaţia populaţiei locale, era creşterea vitelor. Din anul 1947, de când s’a construit calea ferată forestieră dealungul văii Doftanei prin Cheile Teşilei, bazinul V. Doftanei a fost deschis spre gara Teşila pentru orice fel de produse lemnoase. De aceea sunt necesare măsuri urgente pentru trecerea la o economie forestieră mai înaintată. Măsurile necesare pentru o economie forestieră mai înaintată în bazinul Văii Doftanei. Bazinul Văii Doftanei fiind acum destul de uşor accesibil, se simte nevoia ca în viitorul apropiat şi în timp, regenerarea pădurilor să se facă în cât mai largă măsură pe cale naturală. Problema de altfel nu este prea greu de soluţionat, întrucât pădurile fiind constituite din fag cu brad, au condiţii bune de vegetaţie şi se regenerează destul de uşor pe cale naturală din sămânţă. Grija fundamentală, ce ar trebui avută neapărat în vedere, este ca regenerarea lor să se facă bine şi într’un timp cât mai scurt. Odată cu aceasta va trebui să se stărue mai departe în lucrările de sporirea procentului de răşinoase, în pădurile de fag prin semănături de brad sub masiv şi plantaţii cu pueţi de molid şi larice cu 2—3 ani înaintea aplicării tăerii definitive. Atât laricele, cât şi molidul, să fie plantat în grupe în locurile goale din cuprinsul seminţişturilor de fag, instalate, astfel încât compoziţia masivului să fie în viitor 0,6 fag şi 0,4 răşinoase. Dintre speciile fioase ar fi indicat să se sporească procentul frasinului şi paltinului de munte, care dau lemn preţios şi cresc bine în această regiune, întrucât priveşte plantaţiile de molid, făcute până acum în urma tăerilor rase de fag, se impun extracţiuni de molid pentru punerea în lumină a exemplarelor de paltin şi fag, care s-au păstrat până acum în masive, în vederea ameliorării condiţiilor de sol şi sporirea rezistenţei arboretelor contra atacurilor de insecte şi a doborîtorilor de vânt şi zăpadă (lapoviţă). In acelaş timp să se treacă la intensificarea răriturilor în arboretele de fag în vederea sporirii creşterilor şi ameliorarea condiţiilor de higienă ale arboretelor. Paralel cu această activitate permanentă de exploatarea, regenerarea şi ameliorarea progresivă a arboretelor, se impun măsuri urgente pentru ameliorarea şi punerea în valoare a terenurilor degradate precum şi a prundişurilor din albia râului şi a afluenţilor lui. Pentru atingerea acestui scop este absolută nevoe : 1. Să se treacă la împăduriri cu pin silvestru pe terenurile degradate de natură nisipo-lutoasă din lunca râului şi a afluenţilor săi şi cu pin de munte pe terenurile degradate dela limita de vegetaţie. De asemenea să se caute să se amelioreze arboretele dela limita de vegetaţie spre golul de munte, prin plantaţii cu molid, larice, Pinus cembra şi Alnus viridis. 45 *) Râul Doftana având caracter torenţial a luat de multe ori, pe timpul ploilor mari, lemnele în curs de plutire şi te-a împrăştiat în tot lungul Prahovei şi Ialomiţei iar pe timp de secetă trebuia să se cheltuiască sume însemnate pentru lucrările de plutire. Totdeodată prin plutire se produceau degradări foarte mari în ailbia râului. \