România Liberă, iulie 1945 (Anul 3, Nr. 282-303)
1945-07-06 / nr. 282
IIWIMII HUSS MrriTA cow*tantin*hp Itt» *■» £ * El A~4 ftVS'A Redacta ?1 Administrata: Buciști I, Str. Săr Centrala telefoiâ: Con» Cec poștal 1137 ® hp*’ t*f faj? 57 9 ABONAMENTE PAGINI 30 LEI CAPITALA $1 PROVINCIA: MUNCITORI $1 STUDENȚI: AUTORITĂȚI: INSTITUȚII: SC-3 luni 2100 lei; 6 luni 4000 lei; 12 luni 1000 lei; 3 luni 1600 lei; 6 luni 3000 lei; 12 luni 6000 lei. DIETĂȚI: 15000 lei pe an. Abonamentele ’ncep la 1 și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului. _____ li '•ii!i!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiipiniif iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiintiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiifimimuiiiiiiiiiiiiiiiiiiifiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiwnniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiituiiiiiiiiiiiiiiii) PRIN CREMELE DRESS REDACtOR RESPONSABIL: GRIGoRE PREOTEASĂ SEMNI BUNE., Ziua Internații"* * Cooperației a fost’1"** să dea an dublu“?11"* energiilor angaji in lndia de refacere “onomică. Impuls nou, d1““® s’a evidențiat — prilejul sărbătoririi de la Acadea Comercială — a se fi pus, sfârșit baze sănătoase mișcării cooperate din țară, care, prin grija guvernului, Priceperea cârmuitorilor ei de azi, b*t așezată pe făgașul desvoltării fin făgaș de pe care va putea să índereasca sarcinile care-i revin în proces economiei nationale. Aceste sarcini a5TM* ușoare, sunt, în schimb, pline răspundere pentru că de îndeplinirea sprepinde, în bună măsură, reorganizarea0TM0““' că a României. In adevăr, în lupta pe ci poporul românoace spre a-și asigură31 tTM13 cond de viată, câteva prosrae ?to încă de i .vivat în fata noast sporită și Intensiă area producției a!d'a. e0*' , liberea pretorilor și salariile prin »• ghi pru țarilor și aducereat la aanariilor, normalize» aprfi y zină il«p entru cei care nceșeau fl-șal ,a mintea, la safe’ ode, f sii’; a speculanților și elizareglor din ochiul mărfurilor, ci " . rea acestor probeten sus va idea ’ine decât prin soldateitn ^ tu or s renilor cinstiți și croitorilor■re pe care o stimulea 31 ° 'Ban tocmai cooperația, tă de ași 3. — dela cooperativa? prolctie și a. cere la cea de cons.— fie c . .ț un rol primordiant pe a începu? să-! '•.s.dvfíí'W—Jctun , asia repartiției bumblui boor și U.R.S.S. în opti: continuiu acesta, care a constit o Iiitnră ai speculanți și internari, idreptăți e speranțele că și îriitordistribuire a materiilor prime care se va face exclusiv prin INCOOJ- vaf contrib bui la suprimarea suprapirilor Viortea (Continuare în pag. V, co Legăturile*rurale sovieto - române | MOSCOVA. ORAȘUL CU CELE MAI MULTE BIBLIOTECI BIBLIOTECA LENIN CONȚINE PESTE 10 MILIOANE VOLUME, PATU MILIOANE COLECȚII ȘI E VIZITATĂ ZILNIC DE 3.500 CITITORI -CE NE DECLARA D. PROF. S. STGILOV, LA ÎNTOARCEREA CAPITALA U. R. S. 5. — Cu Prilejul sosirii delegației de academeni români care au luat parte la im’cpi români care au luat parte la Ifestitățile pentru jubileul de 220 de i ani de la întemeierea Academiei dinaoova, ne-am adresat d-lui profesor Stejov, rugându-i să ne împărtășească imfesiile de la această măreață manip fejare, care a reunit în academiile I, Mi’covei și Leningradului, oamenii de , stină de pretutindeni. Așa a primit cu bucurie, dar și cu I atic regret că despre acest splendid subiect trebue să ne ofere — deocamdată — mumai câteva impresii puține disparate. — Dela început trebue să-ți spun că primirea noastră a fost excepțională, începe director Stoilov. Pretutindeni am fost întâmpinați cu voie bună, cordialitate, entuziasm. Poporul sovietic are suficient de evoluată conștiința că omului de știință i se datoresc cele mai multe dintre metodele care ușurează și înfrumusețează viața. Fără a exagera pot să afirm că omul sovietic prețuește știința și pe slujitorii ei într’un fel particular cu o înțelegere neobișnuită, aproape patetică. In TJRSS știința înseamnă, întâi de toate conștiință și realitate. Poporul crede și e convins că, cu contribuția oamenilor de știință, a fost câștigat marele războiu de apărare a patriei, că prin binefacerile științei viața de mâine va deveni mai ușoară și mai bună pentru fiecare. Este o etică nouă căreia îmi place să-i subliniez caracterul ei de încredere în viață, în realitate, nu oamenii care cuceresc și viața și realitatea, prin efortul continuu și creator al tuturor savanților patriei”. O întâlnire mondială NI rugăm pe d. prof. Stoilov să ne spună câte ceva despre caracterul acestei solemnități, despre participarea altor țări la această sărbătoare a știrei sovietice. — După câte m’au informat academicienii sovietici aceasta pare a fi fos o adevărată Întâlnire mondială. Până aom delegații străini veneau numai din țărle vecine și apropiate: Polonia, Bulgaia, Iugoslavia. De data aceasta au fost pezente și Suedia, Norvegia, Anglia. Bell a bineînțeles România și mai ales Fraia, a cărei delegație — compusă din 22 de academicieni — a fost cea mai bun. SA DIN U. R. S. S. își manifestă dorința de a comunica și a colabora cu toate țările. Jubileul acesta constitue, de altfel, prima manifestare evidentă a poporului sovietic de a relua — după atâția ani de război — contactul cu toate țările care înțeleg prețul științei, valoarea colaborării, efortul comun pentru marile creații pentru prosperare și progres. Despre oamenii și nădejdile Leningradului Câteva din ședințele solemne s'au ținut și la Leningrad. Director Stoilov ne amintește de grija pe care o au autoritățile sovietice pentru viața culturală a orașelor din provincii. In U R. S. S. bunurile științei, ale artei și ale culturii, in general nu se grămădesc și se izolează în capitală, pentru desfătarea egoistă numai a unora dintre cetățenii sovietici. Leningradul are apoi o nedesmințita tradiție culturală. Pe malurile Neves se Virgil Ierunca (Continuare în pag. II- col. 1 21 D. PROF. S. STOILOV rectorul Universității din Bucureti LUPTA IMPOTRIVA TIFOSULUI EXANTEMATICE AU REAM CARAVANELE SANITARE SOVETO-ROMÂNE IN ARDEAL ȘI MOLDOVA 23 SPITALE IN O CAPACITATE DE 1340 PATURI-MORTALITATEA A FOST REDUSA CA 10 LA SUTA LA 6 LA SUTĂ.UNDE FUNCȚIONEAZĂ ACTUALMENTE SPITALELE — NE VORBI îtâ D-NA DJ. TATIANA BOCEROVA ȘI D. Dr. IAREMENCO (Locatarii caravanelor sanitare în urma războiului)a rămas ca. o câmpie bântuită frum. Și ne o gândim mai ales la ■ <.&■ ?i Moldova, ii •prin care linia de sol a făcut drum. I v Sate pârjolite, ora.?« nunătăpte, ja-1 n brici aruncate în aerprinza singura priveliște a acestor gloi; In Șr printre ele bcc încetățenit cu tot convoiul ei PerH 5* morți, Ră zboiul s’a term ®! fogotul tifosului exantematic se bântue cu furie impotriva% au V ° rn-h caravanele sanitare, t a noua armată 8 biruința. I j Generoasă și de éiata, Uniunea Sovietică, a trimis in TM, noastră o echipă de medici tătari, care împreună cu medici și tiinarh român să formeze cele M iravane, prima din 20 sovietici romani, a dom din 40 sovietici rî 0mâni, la care s’au adăogat un tf únű la cifra de 180 persoane, oam a autorităților locale. „Cunt în șrința sovietică împ#a epide m-na dr. Tatiai Șcerova și d. dr. B. Iaremenco. Jccăorlî caravinei sovietice ne dau păjiire asupra metodelor lor de pr asupra activității lor In Roixip „Știința Soviei,ne plică din Iaremenco, nu semă în primul rând cu lecuirea mijior infecțioas, ci cu prevenirea ) , aceasta se poate îndeplini lucratu anumite metode bazate pe seria îngufită, desinație, etc., etc. Ori răspândi acestor mesele în România este, a dir misiunile noastre aici:’ceata«ni desigur, târpirea tifosului fitemtic’’fi;. Ii. Adăpostiți în bordee de pământ, țăranii se uită cu teamă la bruma de familie care a mai rămas. Unul s’a îmbolnăvit. Zace pe o țoală. Și în sat se svonește că au venit doctorii, că au făcut spital și că nici un bolnav nu poate rămână in casă. Dar țăranii refuză spitalul. Pentru el, el reprezintă bani mulți și moarte. De astă dată se ascund. Și autoritățile vin, cercetează și-i ridică. Liana Maxy (Continuare tn pag. il-> , col. 1-2] IN PAG. 1) FABRICAREA PÂINII ALBE VA FI ASPRU SANCȚIONATĂ UN IMPORTANT COMUNICAT AL MINISTERULUI DE INTERNE PENITENCIARE DESTINATE CRIMINALILOR DE RĂZBOI Pentru executarea pedepselor private de libertate aplicate criminalilor de război sau vinovaților de dezastrul Țării de către Tribunalul Poporului, au fost destinate următoarele penitenciare: X. Penitenciare de muncă silnică (pe vieață și timp mărginit), Dumbrăveni. 7. Penitenciare de temniță grea, Deva. 3. Penitenciare de corecție, Cluj-Tribual. SĂRBĂTORIREA ZILEI INDEPENDENTEI STATELOR UNITE In fotografie d-nii dr. Petru Groza,președintele Consiliului de miniștri, Gh. Tătărescu, vicepreședintele de miniștri și ministru de externe în timpul serbării Eri, la Ateneul Român, a avut -o sărbătorirea zilei Independenței Statelor Unite ale Americii. ITERILE „J” SI „K“ VIZEAZA IN ZIUA DE 6 IULIE in legătură cu operațiunile prin descongestionarea Capitalei. Pre țetura Poliției Capitalei a dat ferrmătorul comunicat: Comisariatele de poliție continuă , vizeze astăzi buletinele de popuiție și să elibereze ,,dovezile” de imânere în Capitală, cetățenilor a căror nume de familie începe cu Zora ,,r*. Mâine 6 Iulie a .c se vor prezent la comisariate pentru a-și viza bletinele de populație și a obține divezile de rămânere in Capitală, cățenii al căror nume de familie înepe cu literele J și K. FIXAREA MINIMULUI DE EXISTENȚĂ PENTRU PERSONALUL C F. R. 1 — Valoarea minimului de existenț „M”, in funcție de care se stabilea salariul de bază și în raport cu care e calculează salariul și celelalte dreptul bănești, conform art. 13 și urm. din leg. pentru statutul personalului C.F.R., este de 35.000 lei net lunar, valabil pentru toți salariații C.F.R. în cadre. U. salariul stabilit după cum se arată mai sus se adaugă suma reprezentând conbuția pentru pensii, prima de asigure și impozitul pe salarii, obținăndu-i salariul brut lunar. WINSTON CHURCHILL șefii partidului conservator Conservatorii afirmă: „Intre industrie și Stat, relațiile vor fi de cooperație și nu de control a celui din asupra celM fî^Tit mAi Uki Lifial n Lif șeful partidului laburist Laburiștii declară: v Partidul laburist propune naționalizarea industriilor de bază, a cărbunelui, energiei electrice, transportului, fie— —a lui și plelubii”. «înRRY POLLITI fruntaș «xmiunist Comuniștii urmăresc: „O colaborare între partidul laburist și celelalte organizații progresiste pentru a pune capăt domniei Torylor”. Liberalii susțin: „Nu vom slăbi sforțările noastre până când multe redute laburiste și conservatoare nu vor cădea»?’ Mit UtCHUSAUL- M.NCLAbi juriul partidului Iliberal No. 282 Vineri 6 Iulie 1949 ALEGERILE IN ANGLIA Dupa zece ani, englezii votează din PROGRAMUL PARTIDELOR CARE SE PREZINTĂ IN FATA ALEGĂTORILOR D. Bevon atacă... „Acest partid care deține majoritatea în Parlament de mai bine de 20 de ani... a purtat o politică externă care ne-a dus la margine de prăpastie, nu numai pe noi, ci întreaga civilizație. Acum, partidul conservator speră că alegătorii tineri, din generația actuală nu-și mai amintesc de cele întâmplate. Iar cât despre cei bătrâni, nădăjduește că au uitat !“ Astfel tuna leaderul laburist Ernest Bevin, la Leeds, împotriva conservatorilor. D. Churchill răspunde:... Dar domnul Churchill, șeful partidului conservator, nu s’a lăsat nici el mai prejos; și, la 9 iunie răspundea astfel atacurilor laburiste: „Ținta noastră este de a reclădi Anglia pe baze solide. Progresul poate fi realizat nu prin subordonarea individului autorității de Stat, ci prin sforțarea noastră de a-i creea condiții în care să se dezvolte folosindu-se la maximum de darurile cu care s-a Înzestrat Providența“, și în acest punct vocea deveni mai gravă: „Programul nostru nu se bazează pe fraze pompoase, ci pe principii care s-au dovedit solide și în timp de războiur. t Intervine Sir Archibald Sinclair Sir Archibald Sinclair, surâzătorul leader liberal, fost ministru al Aerului în 1940 și organizatorul acelei aviații care a ferit Anglia de invazie, ridică mănușa iruncată și proclamă într'un limbaj oarecum războinic: „Armata liberală este o datorie. Lupta a început. Nu vom slăbi forțările noastre până când multe reinze laburiste și conservatoare nu vor cădea... Dar lupta are și o latură pozitivă: noi luptăm pentru acel plan de securitate socială, care la origine este pur liberal, și de care este și va fi legat numele lui Sir William Beveridge". Iar d. Pollitt, secretarul partidului comunist englez, ca pentru a limpezi apele, adresează un apel laburiștilor și liberalilor la unire, spre a pune capăt odată pentru totdeauna domniei partidului „Tory". O luptă îndârjită ln adevăr, astăzi, viața politică engleză oferă spectacolul unei lupte îndârjite, care nu exclude nici unele violențe de limbaj sau epitete puțin măgulitoare de c are fac schimb membrii fostului guvern de coaliție. In care au luptat cot la cot pentru zdrobirea Germaniei hitleriste. Lucrul nu trebue să ne mire. In actualele alegeri poporul englez va avea să se pronunțe asupra viitorului Marei Britanii. Intre conservatori și laburiști deosebirile sunt mari, și am putea spune de natură și nu de grad. Dar înainte de a le prezenta, în mod obiectiv, subliniem faptul că în anumite privinți există o înțelegere deplină între toate partidele engleze. In primul rând, toate sunt de acord că războiul împotriva Japoniei trebue dus până la capăt, cu cea mai mare vigoare. In al doilea rând, stabilirea și Întărirea unei organizații internaționale care să Împiedice un nou războiu și o L. Nițescu (Continuare in pag. II-'. col. 6-7} EXISTA a PROBLEMA EVREIASCĂ IN ROMÂNIA? „CU CAT PROCESUL DE DEMOCRATIZARE SE ADÂNCEȘTE, CU ATAT SE DESĂVÂRȘEȘTE ȘI LICHIDAREA DEFINITIVA A TUTUROR RĂMĂȘIȚELOR PROBLEMEI”. RĂSPUNDE D. B. LEBLI vicepreședintele Uniunii Comunităților EVreești din Vechiul Regat NQUILI SALARII ALE PERSONALULUI DE SERVICIU AU FOST APROBATE Delegația economică a Guvernului a aprobat nouăle salarii ale personalului de serviciu, V. ARTICOL DIN „TIMPURI RODI” GRECIA. DUPĂ IZGONIREA ACAPARATORILOR GERMANI de A. ȘATILOV Ziarul „Timpuri Noul” publică sub semnătura d-lui A. Șatilov un amplu articol asupra situației din Grecia. După ce amintește ultimele aspecte ale războiului în Grecia și retragerea germană, autorul scrie: Poporul grec n'a avut totuși răgazul să respire liber și să se bucure de efectele victoriei. Situația crelată în țară după isgonirea ocupanților, nici de cum nu asigură populației Greciei pacea și libertatea. Amintim pe scurt istoria plină de învățăminte a desfășurării evenimentelor în Grecia după ce au fost alungați de aci ocupanții germani. Precum se știe, în cadrul conferinței bărbaților politici greci, ce se desfășura în Mai 1944 în apropiere de Beyruth, reprezentanții EAM-ului—Frontul Național de eliberare, — reunind o serie de partide și organizații democratice din Grecia, au făcut în interesul unității o serie de serioase concesiunii guvernului emigrant elen. In baza acordului încheiat cu acesta, cunoscut sub numele de Acordul de la Livan, în Septembrie 1944 au intrat în guvernul prezidat de Papandreu șase reprezentanți ai E.A.M.-ului. In Octombrie, acest guvern a sosit în Grecia. Firește, țara a așteptat din partea lui realizarea promisiunilor date in preajma sosirii, printre care și aplicarea acordului dela Livan. S’a așteptat din partea guvernului elen ca, sprijinindu-se pe popor și pe organizațiile și partidele antifasciste, să recurgă la transformări democratice, desrădăcinând cu hotărâre urmările regimului de ocupație germano-fascist. In continuare, articolul amintește desamăgirea poporului grec după ce guvernul Papandreu, sosind la Atena, și-a început activitatea. Pe atunci, chiar unele ziare engleze s-au exprimat împotriva tentativelor cercurilor grecești emigrate de a prezenta E.A.M.-ul drept un mănunchiu de „teroriști" și de „comuniști uzurpatori". Ziarele recunoșteau că „E.A.M.-UI este o organizație democratică de masie, sprijinită pe susținerile poporului. După cum am mai spus, guvernul Papandreu și-a pus drept țintă nu Instaurarea orânduirilor democratice în Grecia, ci lupta contra acelor cercuri și organizațiuni, reprezentate și reunite în E.A.M., cari luptau pentru întronarea democrației în Grecia. Pare-se, guvernul socotise drept principală problemă ce avea de rezolvat: distrugerea E.A.M.-ului și a Armatei populare de eliberare E.L.A.S. Era destul de clar că pentru a-și realiza planurile reacționare și politica lui atât de vădit îndreptată împotriva voinței și intereselor poporului grec, Papandreu avea de gând să conteze pe sprijinul co (Continuare în pag. III-a, col. 56-71 in CORPUL ZIARULUI. — Termenele pentru depunerea declarațiilor privind beneficiile de război. — Cum decurg lucrările comisiunii mixte româno-sovietice. — Noul secretar general al ministerului aprovizionării. — Descongestionarea serviciilor ministerului Afacerilor Interne. — Epurația la Comunitatea Evreilor din București. ’