România Liberă, iulie 1945 (Anul 3, Nr. 282-303)

1945-07-06 / nr. 282

IIWIMII HUSS MrriTA cow*tantin*hp Itt» *■» £ * El A~4 ftVS'A Redacta ?1 Administrata: Buciști I, Str. Săr Centrala telefoiâ: Con» Cec poștal 1­137 ®­­ hp*’ t*f faj? 5­7­ 9 A­BONAMENTE PAGINI 30 LEI CAPITALA $1 PROVINCIA: MUNCITORI $1 STUDENȚI: AUTORITĂȚI: INSTITUȚII: SC-3 luni 2100 lei; 6 luni 4000 lei; 12 luni 1000 lei; 3 luni 1600 lei; 6 luni 3000 lei; 12 luni 6000 lei. DIETĂȚI: 15­000 lei pe an. Abonamentele ’ncep la 1 și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului. _____ li '•ii!i!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiipiniif iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiintiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiifimimuiiiiiiiiiiiiiiiiiiifiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiwnniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiituiiiiiiiiiiiiiiii) PRIN CREMELE DRESS REDACtOR RESPONSABIL: GR­IGoRE PREOTEASĂ SEMNI B­UNE., Ziua Internații"* * Cooperației a fost’1"** să dea an dublu“?11"* energiilor angaji in lndia de refacere “ono­­mică. Impuls nou, d1““® s’a evidențiat — prile­jul sărbătoririi de la Acadea Co­mercială — a se fi pus, sf­ârșit baze sănătoase mișcării cooperate din țară, care, prin grija guvernului, Pri­ceperea cârmuitorilor ei de azi, b*t a­­șezată pe făgașul desvoltării fin fă­gaș de pe care va putea să índereasca sarcinile care-i revin în proces econo­miei nationale. Aceste sarcini a5TM* u­­șoare, sunt, în schimb, pline răspun­dere pentru că de îndeplinirea sprepinde, în bună măsură, reorganizarea0TM0““' că a României. In adevăr, în lupta pe ci poporul româ­n­o­­­ace spre a-și asigură31 tTM13 cond de viată, câteva prosrae ?to încă de i­ .vivat în fata noast sporită și Intensi­ă area producției a!d'a­. e0*' , libe­rea pretorilor și salariile prin »•­­ ghi pru țarilor și aducereat la a­an­ariilor, normalize» aprfi­ y zi­nă il«p entru cei care nceșeau f­l-­șal ,­a mintea, la safe’ ode, f s­­ii’; a speculanților și elizareglor­­ din ochiul mărfurilor, c­i " . rea acestor probeten su­s va i­dea ’­ine decât prin soldateitn­ ^ tu or s renilor cinstiți și croitorilo­­r­­■­re pe care o stimulea 31 ° 'Ba­­n tocmai cooperația, tă de a­­ș­i 3. — dela cooperativa? prolctie ș­i a. cere la cea de cons.— f­ie c . .ț­ un rol primordi­­an­t pe a începu? să-! '•.s.dvfíí'W—Jctun , a­sia repartiției bumblui boor­ ș­i U.R.S.S. în opti: con­tinui­­u acesta, care a constit o Iiitnră a­i speculanți și intern­ari, idrep­­­­tăți e speranțele că și îriitordistri­­­­buire a materiilor­ prime care se va f­­ace exclusiv prin INCOOJ- vaf contri­­b bui la suprimarea suprapirilor Vi­ortea (Continuare în pag. V, co Legăturile­­*rurale sovieto - române | MOSCOVA. ORAȘUL CU CELE MAI MULTE BIBLIOTECI BIBLIOTECA LENIN CONȚINE PESTE 10 MILIOANE VOLUME, PATU MILIOANE COLECȚII ȘI E VIZITATĂ ZILNIC DE 3.500 CITITORI -CE NE DECLARA D. PROF. S. STGILOV, LA ÎNTOARCEREA CAPITALA U. R. S. 5. — Cu Prilejul sosirii delegației de acade­­me­ni români care au luat parte la i­­m’cpi români care au luat parte la I­­festitățile pentru jubileul de 220 de i­ ani de la întemeierea Academiei din­­­ao­ova, ne-am adresat d-lui profesor­­ Stejov, rugându-i să ne împărtășească­­ imfesiile de la această măreață mani­­p fejare, care a reunit în academiile I, Mi’covei și Leningradului, oamenii de , stină de pretutindeni. A­șa a primit cu bucurie, dar și cu I atic regret că despre acest splendid subiect trebue să ne ofere — deocam­­dată — mumai câteva impresii puține disparate. — Dela început trebue să-ți spun că primirea noastră a fost excepțională, în­cepe di­rector Stoilov. Pretutindeni am fost întâmpinați cu voie bună, cordialitate, entuziasm. Po­porul sovietic are suficient de evoluată conștiința că omului de știință i se da­­toresc cele mai multe dintre metodele care ușurează și înfrumusețează viața. Fără a exagera pot să afirm că omul so­vietic prețuește știința și pe slujitorii ei într’un fel particular cu o înțelegere neobișnuită, aproape patetică. In TJRSS știința înseamnă, întâi de toate con­știință și realitate. Poporul crede și e convins că, cu contribuția oamenilor de știință, a fost câștigat marele războiu de apărare a patriei, că prin binefacerile științei viața de mâine va deveni mai ușoară și mai bună pentru fiecare. Este o etică nouă căreia îmi place să-i sub­liniez caracterul ei de încredere în viață, în realitate, nu oamenii care cuceresc și viața și realitatea, prin efortul continuu și creator al tuturor savanților patriei”. O întâlnire mondială NI rugăm pe d. prof. Stoilov să ne­­ spună câte ceva despre caracterul ace­­­­stei solemnități, despre participarea al­tor țări la această sărbătoare a șt­irei sovietice. — După câte m’au informat academi­­cienii sovietici aceasta pare a fi fos o adevărată Întâlnire mondială. Până aom delegații străini veneau numai din țărle vecine și apropiate: Polonia, Bulgaia, Iugoslavia. De data aceasta au fost pe­­zente și Suedia, Norvegia, Anglia. Bell a bineînțeles România și mai ales Fraia, a cărei delegație — compusă din 22 de academicieni — a fost cea mai bun.­ SA DIN U. R. S. S. își manifestă dorința de a comunica și a colabora cu toate țările. Jubileul acesta constitue, de altfel, prima manifestare evidentă a poporului so­­vietic de a relua — după atâția ani de război — contactul cu toate țările care înțeleg prețul științei, valoarea colabo­rării, efortul comun pentru marile creații pentru prosperare și progres. Despre oamenii și nădej­dile Leningradului Câteva din ședințele solemne s'au ținut și la Leningrad. Di­rector Stoilov ne amintește de grija pe care o au au­toritățile sovietice pentru viața cultu­rală a orașelor din provincii. In U R. S. S. bunurile științei, ale artei și ale culturii, in general nu se grămădesc și se izolează în capitală, pentru desfăta­rea egoistă numai a unora d­intre ce­tățenii sovietici. Leningradul are apoi o nedesmințita tradiție culturală. Pe malurile Neves se Virgil Ierunca (Continuare în pag. II- col. 1­ 21 D. PROF. S. STOILOV rectorul Universității din Bucureti LUPTA IMPOTRIV­A TIFOSULUI EX­ANTEMATI­­­CE AU REAM CARAVANELE SANITARE SOVETO-ROMÂNE IN ARDEAL ȘI MOLDOVA 23 SPITALE IN­ O CAPACITATE DE 1340 PATURI-MORTALITATEA A FOST REDUSA CA 10 LA SUTA LA 6 LA SUTĂ.­UNDE FUNCȚIONEAZĂ ACTUALMENTE SPITALELE — NE VORBI ît­â D-NA DJ. TATIANA BOCEROVA ȘI D. Dr. IAREMENCO (Locatarii caravanelor sanitare în urma războiului)a rămas ca. o câmpie bântuită frum. Și ne o gândim mai ales la ■ <.&■ ?i Moldova, ii •prin care linia de sol­ a făcut drum. I v Sate pârjolite, ora.?« nunătăpte, ja-1 n brici aruncate în aerprinza singura­­­ priveliște a acestor gloi; I­n Șr printre ele bcc încetățenit cu tot convoiul ei­­ PerH 5* morți, Ră zboiul s’a term­ ®! fogotul tifo­sului exantematic se bântue cu furie impotriva% au V ° rn-h ca­ravanele sanitare, t a noua armată 8 biruința. I­ j Generoasă și de éiata, Uniunea Sovietică, a trimis in TM, noastră o echipă de medici tătari, care îm­preună cu medici și tiin­arh român să formeze cele M iravane, prima din 20 sovietici r­­omani, a dom din 40 sovietici rî 0mâni, la care s’au adăogat un tf únű la cifra de 180 persoane, oam a­ autorităților locale. „Cunt în șrința sovie­­tică împ#a epide­­ m-na dr. Tatiai Șcerova și d. dr. B. Iaremenco. Jccăorlî caravinei sovietice ne dau păjiire asupra me­­t­odelor lor de pr asupra activi­tății lor In Roixip „Știința Soviei,ne­­ plică din Ia­remenco, nu sem­ă în primul rând cu lecuirea mijior infecțioas, ci cu prevenirea ) , aceasta se poate­­ îndeplini lucrat­u anumite metode bazate pe seria îngufită, desin­ație, etc., etc. Ori răspândi acestor mese­le în România este, a dir misiunile noas­­tre aici:’ceata­«ni desigur, târpi­­rea tifosului fitem­­tic’’­f­i;. I­­­i. Adăpostiți în bordee de pământ, țăra­nii se uită cu teamă la bruma de fami­lie care a mai rămas. Unul s’a îmbolnă­vit. Zace pe o țoală. Și în sat se svo­­nește că au venit doctorii, că au făcut spital și că nici un bolnav nu poate ră­mână in casă. Dar țăranii refuză spitalul. Pentru el, el reprezintă bani mulți și moarte. De astă dată se ascund. Și autoritățile vin, cercetează și-i ridică. Liana Maxy (Continuare tn pag. il-> , col. 1-2] IN PAG. 1­­­) FABRICAREA PÂINII ALBE VA FI ASPRU SANCȚIONATĂ UN IMPORTANT COMUNICAT AL MINISTERULUI DE INTERNE PENITENCIARE DESTINATE CRIMINALILOR DE RĂZBOI Pentru executarea pedepselor private de libertate aplicate criminalilor de răz­boi sau vinovaților de dezastrul Țării de către Tribunalul Poporului, au fost des­tinate următoarele penitenciare: X. Penitenciare de muncă silnică (pe vieață și timp mărginit), Dumbrăveni. 7. Penitenciare de temniță grea, Deva. 3. Penitenciare de corecție, Cluj-Tribu­­al. SĂRBĂTORIREA ZILEI INDEPENDENTEI STATELOR UNITE In fotografie d-nii dr. Petru Groza,președintele Consiliului de miniștri, Gh. Tătărescu, vicepreședintele de miniștri și ministru de ex­terne în timpul serbării Eri, la Ateneul Român, a avut -o­ sărbătorirea zilei Independenței Sta­telor Unite ale Americii. ITERILE „J” SI „K“ VIZEAZA IN ZIUA DE 6 IULIE in legătură cu operațiunile pri­­n descongestionarea Capitalei. Pre țetura Poliției Capitalei a dat fer­­rmătorul comunicat: Comisariatele de poliție continuă , vizeze astăzi buletinele de popu­­iție și să elibereze ,,dovezile” de imânere în Capitală, cetățenilor a căror nume de familie începe cu Zora ,,r*. Mâine 6 Iulie a .c se vor prezen­­t la comisariate pentru a-și viza bletinele de populație și a obține divezile de rămânere in Capitală, cățenii al căror nume de familie înepe cu literele J și K. FIXAREA MINIMULUI DE EXISTENȚĂ PENTRU PERSONALUL C­ F. R. 1­ — Valoarea minimului de exis­­tenț „M”, in funcție de care se stabi­lea salariul de bază și în raport cu ca­re e calculează salariul și celelalte drep­tul bănești, conform art. 13 și urm. din leg. pentru statutul personalului C.F.R., este de 35.000 lei net lunar, valabil pen­­tru toți salariații C.F.R. în cadre. U. salariul stabilit după cum se arată mai sus se adaugă suma reprezentând con­buția pentru pensii, prima de asi­gure și impozitul pe salarii, obținăn­­du-i salariul brut lunar. WINSTON CHURCHILL șefii­ partidului conservator Conservatorii afirmă: „Intre industrie și Stat, relațiile vor fi de cooperație și nu de control a celui din asupra celM fî^Tit m­­Ai Uki Lifi­­al n Li­f șeful partidului laburist Laburiștii declară: v Partidul laburist propune naționalizarea industriilor de bază, a cărbunelui, energiei e­lectrice, transportului, fie— —a lui și plelubii”. «înRRY POLLITI fruntaș «xmiunist Comuniștii urmăresc: „O colaborare între parti­dul laburist și celelalte orga­nizații progresiste pentru a pune capăt domniei Tory­lor”. Liberalii susțin: „Nu vom slăbi sforțările noa­stre până când multe redute la­buriste și conservatoare nu vor cădea»?’ Mit UtCHUSAUL- M.NCLAb­i juri­ul partidului Iliberal No. 282 Vineri 6 Iulie 1949 ALEGERILE IN ANGLIA D­upa zece ani, englezii votează din PROGRAMUL PARTIDELOR CARE SE PREZINTĂ IN FATA ALEGĂTORILOR D. Bevon atacă... „Acest partid care deține majoritatea în Parlament de mai bine de 20 de ani... a purtat o politică externă care ne-a dus la margine de prăpastie, nu numai pe noi, ci întreaga civilizație. Acum, parti­­dul conservator speră că alegătorii ti­neri, din generația actuală nu-și mai a­­mintesc de cele întâmplate. Iar cât des­pre cei bătrâni, nădăjduește că au ui­tat !“ Astfel tuna leaderul laburist Ernest Bevin, la Leeds, împotriva conservatori­lor. D. Churchill răspunde:... Dar domnul Churchill, șeful partidului conservator, nu s’a lăsat nici el mai pre­jos; și, la 9 iunie răspundea astfel atacu­rilor laburiste: „Ținta noastră este de a reclădi Anglia pe baze solide. Progresul poate fi realizat nu prin subordonarea individului autorității de Stat, ci prin sforțarea noastră de a-i creea condiții în care să se dezvolte folosindu-se la maxi­mum de darurile cu care s-a Înzestrat Providența“, și în acest punct vocea de­veni mai gravă: „Programul nostru nu se bazează pe fraze pompoase, ci pe princi­pii care s-au dovedit solide și în timp de războiur. t Intervine Sir Archibald Sinclair Sir Archibald Sinclair, surâzătorul lea­der libera­l, fost ministru al Aerului în 1940 și organizatorul acelei aviații care a ferit Anglia de invazie, ridică mănușa iruncată și proclamă într'un limbaj oarecum războinic: „Armata liberală este­­ o datorie. Lupta a început. Nu vom slăbi forțările noastre până când multe re­­inze laburiste și conservatoare nu vor cădea... Dar lupta are și o latură poziti­vă: noi luptăm pentru acel plan de se­curitate socială, care la origine este pur liberal, și de care este și va fi legat nu­mele lui Sir William Beveridge". Iar d. Pollitt, secretarul partidului co­munist englez, ca pentru a limpezi ape­le, adresează un apel laburiștilor și li­beralilor la unire, spre a pune capăt o­­dată pentru totdeauna domniei partidu­lui „Tory". O luptă îndârjită ln adevăr, astăzi, viața politică engleză oferă spectacolul unei lupte îndârjite, care nu exclude nici unele violențe de limbaj sau epitete puțin măgulitoare de c are fac schimb membrii fostului guvern de coaliție. In care au luptat cot la cot pentru zdrobirea Germaniei hitleriste.­­ Lucrul nu trebue să ne mire. In actua­lele alegeri poporul englez va avea să se pronunțe asupra viitorului Marei Bri­tanii. Intre conservatori și laburiști deosebi­rile sunt mari, și am putea spune de na­tură și nu de grad. Dar înainte de a le prezenta, în mod obiectiv, subliniem fap­tul că în anumite privinți există o înțe­legere deplină între toate partidele en­gleze. In primul rând, toate sunt de a­­cord că războiul împotriva Japoniei tre­bue dus până la capăt, cu cea mai mare vigoare. In al doilea rând, stabilirea și Întărirea unei organizații internaționale care să Împiedice un nou războiu și o L. Nițescu (Continuare in pag. II-'. col. 6-7} EXISTA a PROBLEMA EVREIASCĂ IN ROMÂNIA? „CU CAT PROCESUL DE DEMOCRATIZARE SE ADÂNCEȘTE, CU AT­AT SE DESĂVÂR­ȘEȘTE ȘI LICHIDA­REA DEFINITIVA A TUTUROR RĂMĂȘI­ȚELOR PROBLEMEI”. RĂSPUNDE D. B. LEBLI vicepreședintele Uniunii Co­­munităților EVreești din Vechiul Regat NQUILI SALARII ALE PERSO­NALULUI DE SERVICIU AU FOST APROBATE Delegația economică a Guvernului a a­­probat nouăle salarii ale personalului de­ serviciu, V. ARTICOL DIN „TIMPURI RODI” GRECIA. DUPĂ IZGONIREA ACAPARATORILOR GERMANI de A. ȘATILOV Ziarul „Timpuri Noul” publică sub sem­nătura d-lui A. Șatilov un amplu articol asupra situației din Grecia. După ce amintește ultimele aspecte ale războiului în Grecia și retragerea ger­mană, autorul scrie: Poporul grec n'a avut totuși răgazul să respire liber și să se bucure de efectele victoriei. Situația crelată în țară după isgonirea ocupanților, nici de cum nu a­­sigură populației Greciei pacea și liber­tatea. Amintim pe scurt istoria plină de în­vățăminte a desfășurării evenimentelor în Grecia după ce au fost alungați de aci ocupanții germani. Precum se știe, în cadrul conferinței bărbaților politici greci, ce se desfășura în Mai 1944 în apropiere de Beyruth, re­prezentanții EAM-ului—Frontul Național de eliberare, — reunind o serie de partide și organizații democratice din Grecia, au făcut în interesul unității o serie de se­­rioase concesiunii guvernului emigrant elen. In baza acordului încheiat cu ace­sta, cunoscut sub numele de Acordul de la Livan, în Septembrie 1944 au intrat în guvernul prezidat de Papandreu șase re­prezentanți ai E.A.M.-ului. In Octombrie, acest guvern a sosit în Grecia. Firește, țara a așteptat din partea lui realizarea promisiunilor date in preajma sosirii, printre care și aplicarea acordului dela Livan. S’a așteptat din partea guvernului elen ca, sprijinindu-se pe popor și pe organizațiile și partidele antifasciste, să recurgă la transformări democratice, des­­rădăcinând cu hotărâre urmările regimu­lui de ocupație germano-fascist. In continuare, articolul amintește desa­­măgirea poporului grec după ce guvernul Papandreu, sosind la Atena, și-a început activitatea. Pe atunci, chiar unele ziare engleze s-au exprimat împotriva tentativelor cercurilor grecești emigrate de a prezen­ta E.A.M.-ul drept un mănunchiu de „te­roriști" și de „comuniști uzurpatori". Zia­rele recunoșteau că „E.A.M.-UI este o or­ganizație democratică de masie, sprijinită pe susținerile poporului. După cum am mai spus, guvernul Pa­pandreu și-a pus drept țintă nu Instau­rarea orânduirilor democratice în Gre­cia, ci lupta contra acelor cercuri și or­­ganizațiuni, reprezentate și reunite în­ E.A.M., cari luptau pentru întronarea democrației în Grecia. Pare-se, guvernul socotise drept principală problemă ce a­­vea de rezolvat: distrugerea E.A.M.-ului și a Armatei populare de eliberare E.L.A.S. Era destul de clar că pentru a-și realiza planurile reacționare și politica lui atât de vădit îndreptată împotriva voinței și intereselor poporului grec, Papandreu a­­vea de gând să conteze pe sprijinul co­ (Continuare în pag. III-a, col. 5­6-71 in CORPUL ZIA­RULUI. — Termenele pentru­ depunerea declarații­­lor privind beneficiile de război. — Cum decurg lucră­rile comisiunii mixte româno-sovietice. — Noul secretar gene­ral al ministerului a­­provizionării. — Descongestionarea serviciilor ministeru­lui Afacerilor Interne. — Epurația la Com­u­­ni­tat­ea Evreilor din București. ’

Next