România Liberă, octombrie 1945 (Anul 3, Nr. 356-381)
1945-10-01 / nr. 356
îstf Administraties sucurtil l St», Sărindar 5-72 Centrale (ilstonS) 434,95 Cont Cecs^U 1378 ABONAMENTE CAPITALA $1 PROVINCIA» MUNCITORI $1 STUDENȚI: AUTORITĂȚI, INSTITUȚII: SO. 3 luni 2800 lei» 6 luni 5600 le) 3 luni 2300 lat» 6 luni 4600 lei CIETĂȚI» 20.000 lei pe an. Abonamentele încep la 1 țî 15 ale lunii »I se fac sub rezerva urcării prețului. REDACTOR RESPONSABIL» GRIGORE PREOTEASA ^iiniiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiinniiiniiiiiímiiiiiiinmiriiiimimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiír'r 'iMiiiuiiiiuuiiniiuiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiHiiiiuiimiiiiiniiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiinuiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiumiimimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuuiiiiiiiiai) PE CINE COMPĂTIMIM ? ■ nin a Câteva detalii Se :mos- se pot găsi și astfel de oameni, care să —uCTMi.gg Câteva detalii Se :mos- BIM fujferă, câteva psturi sur- Mg prinse la întâmțare, vorba’ 0 exclamație, ajun une >remori Pentru a defici otuație S £ în a Preciza > atidine. j. stradă, în termeni mulți și necunocați, intr’o 1 ® 1111 spectacol, se pot cu prință EP vinde din nimic aproape am5 Kiate care mărturisesc mai mal decât ■putea să o facă, cu voință o stă sau ■mie de vorbe. Cu deosebire îț poți alege ceea ce gândește sau sunt câte ori pe stradă, în mijlocul graezilor oameni, când pe neașteptatele înmoplăcate ceva. Cercetătorii lor ca—«teristici specifice ale oamenii mai ■ [UNK]st sau mai puțin deformați ie vio acestei societăți, căreia nu au puîncă prinde înțelesurile, ar râul în de momente sursa unui material aproape inepuizabil, povestea unul din reporteri noștri cl într’o dupăamiază asistase tâmplăla o descindere făcută unui magazin Lipscani, unde — în urma escoperii— făcute — se ridica tocmai o cands de mărfuri dosite. Pe straă lumea adunase febrilă și curioasă. Unii încau să vadă ce se întâmplă alții se dau Intrei ei pentru ghionurile prizat. Câțiva comentau subliniind există, unor astfel «o masive cantități de a furi, manoperile necinstite ie negui lor speculanți, lipsurile pe care sș-=£ sa le provoacă artificial. Se aflau «.» printre oamenii strâiți să vadă cum Tu au la nesfârșit balobrile, unii care spuneau nimic. Se abin numai parcă at ,ți, parcă surprinși, parcă Indignați,emee simplă, despre a căror lipsuri le«au și hainele și vraji, nu auzită ■ sumând pentru ea sigură, vai săi. Și după cum ne povestei prietenostru, pe fețele m". W.v. c sincere semne de împătimire. SlEiva dintre noi au refuzat atunci să rice credit spiritului de observație al a ■eterului. Li se păre că aud lucrurilei și oile, ilogice, ineplicabile. Sezmr despre o astfel d stare de spirit mai auzit după acea amintindu-seu însă povestite, nuste de la alții, inmietate Rațiunea refra să creadă că se pot găsi și astfel de oameni, care să compătimească pe speculanți. Explicații se puteau găsi pentru orice fel de compătimire ilogică, nenormală. Se poate explica, așa, de ce unii oameni încearcă sentimente de jenă, milă, uneori chiar puțină simpatie, la vederea unui grup de arestați, înlănțuiți și sub pază. Fără să știe ce au făcut, fără să se gândească măcar la aceasta, sufletul acestor oameni inregistrează o explicabilă ostilitate la Înlănțuirea; la captivitatea aceasta manifestă. In ceea ce îi privește însă pe speculanți, împrejurarea este cu totul alta, chiar dacă nu ne-am referi decât la amănuntul vizibil al poziției și bunei stări specifice proprietarilor speculanți. Spre surprinderea noastră, acum două zile, am putut căpăta o confirmare a celor observate mai înainte. Era prima zi după condamnarea speculantului de piele, talpă și pantofi Nellu Mihăilescu și afișele anunțau cu litere mari condamnarea ce s’a pronunțat împotriva sa. In fața unui chioșc cu ziare puteam asculta următorul dialog: — „L’a condamnat la închisoare pe Nellu Mihăilescu! — „Săracul! — „Dar bine doamnă. Interveni o femee mai tânără care urmărea de asemenea afișele, este un speculant, el scumpește marfa, ce voiai oare să-l facă — să-i dea drumul? — să speculeze din nou? — să dea astfel și celorlalți mai mult curaj să speculeze? — „Bine, bine, dar așa? Nici așa”, răspunse cu blândețe aproape doamna aceea mai în vârstă care-î compătimea pe Nellu Mihăilescu cu atâta inimă. Nu am stat să aflăm concluziile la care vor fi ajuns. Era dealtfel inutil. Unii oameni, și nu numai cei răi, compătimesc pe speculanți. Este desigur o față curioasă, ciudată chiar, a realităților nastre. * Vom discerne dela bun început o boală a prejudecăților, o deformare. Cu nimic însă mai puțin periculoasă. Fiindcă ea vine să acorde o bază de susținere politicii și propagandei pe care o duc tocmai sabotorii și speculanții, organizând Niculae ReSsu Continuare în ultima pag. col. 1 2 unDE SPRE APROVIZIONAREA CAPITALEI CU COMBUSTIBIL LICHID !/AM AVEA CU CE REPORTAJ ACTUALITATE DATE CONCRETE SĂ NE ÎNCĂLZIM A IARNĂ ? Te SPUN: DA! ARI SUNT NEVOII! ȘI CARI SUNT POSIBILITĂȚILE — Te-ai aprovizionat ci combustii-ntrebarea te întâmpină oriunde, stradă, în loc de „bună ”ua" când tgolnești o cunoștință, Ici biryu, în amvaiu, la coada din fața debituîn antractele spectacolelor. -— Te-ai aprovizionat cu tombusti- IP Te întreabă vecinul, coUinul, portați , liftierul, nevasta. Odată cu scăderea temperaturii auudat în amintirea oamenelor imapiste sernvi trecute cu cozile compacte zentru „gaz”, cu suprapet plătit „3 zarului”, cu camere aba încălite.i se așteaptă încă o iarnă asemănăt caret Specialiștii spun că nu. Și când ?nmn ..specialiștii” nu sntele .,meteo?Rogu’" care ne-au făgădui nu știu o îndulcire a climei, ,,Spcialiștii” ■i,int inginerii specializați î problemat transportului de produși petroli-Unul dintre aceștia mi-®, la minoliotinismul tehnicienilor îi ceea ce livește încălzitul Ga.plialevici iarna arre vine se scizuie pe trei. posilbili 5.. ți de aprovizionare cu petrol și ură: nu are în ultima pag. »1. 1 2 O NOUA LOVITURA DATA SPECULANȚILOR CAROL ISVORANU MARCUS BENEDICT ȘI ELIEZER SALOM CONDAMNATÎ LA CÂTE 7 ANI ȘI 6 LUNI ÎNCHISOARE îndemnul I. P. S. S. PATRIARHUL NICODIM PENTRU AJUTORAREA • invalizilor • văduvelor de război • orfanelor • deportaților prin acțiunea „APĂRĂRII PATRIOTICE“ Războiul a lăsat în urma lui multe suferințe și îndatoriri pentru fiecare din noi Cu toții trebue să contribuim ca aceste suferințe să fie curmate. Orfani și văduve de război, invalizi și deportați așteaptă acum, în prag de iarnă, un ajutor pentru a li se înlesni vieața lor de toate zilele, dusă în noian de greutăți. Pentru aceia, Eu, îndemn pe toți fiii acestui neam de a deschide larg inima lor la apelul ce se face de APĂRAREA PATRIOTICĂ în colaborare cu celelalte societăți de binefacere, pentru strângerea de ajutoare, sub orice formă, ca astfel cei pe cari îi ajutăm să vadă că nu sunt singuri și că cu toții luăm parte la suferințele lor. Dumnezeu să binecuvinteze pe toți cari se vor strădui să ajute pe aproapele lor. Nicodim Patrie,fi al României dri dimineață, instanța specială pentru judecarea crimelor și delictelor de sabotaj și speculă ilicită, secțiunea VI-a, sub preșidenția d-lui Ion Gh. Popescu, a dat decizia în procesul firmei Isvoranu, pedepsind, pentru cumul de infracțiuni, pe cei trei inculpați: Carol Isvoranu, Marcus Benedict și Eliezer Salam, la câte 7 ani și șase luni închisoare corecțională și câte 500.000 lei amendă. Deasemenea a declarat confiscată marfa din magazin. Am descris pe larg modul cum au decurs desbaterile procesului acestor jefuitori. Și de data aceasta justiția vine să sancționeze în mod serios dar just, fărădelegile celor care vor să-și creeze venituri nepermise pe seama poporului muncitor. Sentința dată eri este o nouă lovitură pe care o primesc speculanții. După «cydtwicTie vestit Mellű Mihăilescu, Petre Brănescu și Ion Ovecea, iată își primește pedeapsa binemeritată un alt lot de cunoscuți speculanți și sabotori. Aceste sancționări corespund nevoii de a se însănătoși viața noastră economică, scoțând din rândurile cetățenilor pe acei comercianți și industriași necinstiți care îi împiedică și periclitează redresarea. Prin condamnările date de justiție în ultima vreme, se lovește în mod serios și pe această cale în nădejdiile reacționarilor și sabotorilor de a întreține o atmosferă tulbure economică în țara noastră, cu scopul de a face greutăți guvernului. AJUTOR DE IARNĂ EAI Păi hitig. dKstgă.^ mie nu-mi dai „ajutop.nl de iarnă?“, D PE AZI PE MAINE BOMBARDAMENT MODERN in străinătate ne vine știrea că avioane de bombardament au aprovizionat o regiune, înfometată cu came pe calea aerului, lansând numeroasee tone cu acest prețios aliment. Iată în sfârșit o acțiune reparatoare a acestei teribile arme. In loc de bomba atomică, bomba anatomică. Cu alte cuvinte, nu fortăreața, ci freica zburătoare. Nu asttfel și-a închiptuitt Hitler rolul mesianic al aviației postbelice. Acest măcelariuțmator ar fi fost de Bună seamă dezamăgit, văzând că în loc de mâini, capete picioare și alte „specialități" preferate, cerul trimite mușchi, antricoate de purcel și alte bunătăți de natură atât de puțin ariană. In adevăr, un spectacol reconfortant trebue să fie acela, ca la darea alarmei, cetățenii, în loc de adăposturi, să se repeadă în cămări, așteptând cu cratițele întinse lansarea de „covoare" cu costițe și poom-beef în aspic. Ne închipuim cu câtă emoție — cu totul de alt gen de astă dată — vori așteptate semnalele de sirenă anunțătoare de șnițele și pârjoale. In curs de a ateriza prin tigăi, frigări și frigidaire-uri. Odiosul Luftwaffe înlocuit cu providențialul Wurschtwaffe! Cu câtă nerăbdare va fi așteptată vizita unor asemenea escadrile și ne imaginăm entuziasmul stârnit de vocea vibrantă a speakerului, anunțând la ora buletinului metteorologic: — Atențiune, atențiune!... In spațiul nostru aerian plouă cu cârnații... Itt pagina III-a: « Un important expozeu și xl-lm Gh. Tă- Ni Comisariatul Prețurilor a hotărît DELEGAȚI CU ATRIBUȚII DE CONTROL LA UNELE ÎNTREPRINDERI DIN CAPITALĂ TEXTUL IN PAGINA ULTIMĂ LÂNGĂ UZINA GROZĂVEȘTI SE RIDICĂ PRIMUL BLOC MUNCITORESC Subsol, parter și 3 etaje 48 apartamente Mașini de gătit cu gaze naturale Băi de faianță 8 spălătorii încălzire centrală Bibliotecă, creșe și grădiniță de copii PROECTUL BLOCULUI MUNCITORESC «GROZĂVEȘTI» PE ȘOSEAUA GIURGIULUI SE CONSTRUEȘTE UN CARTIER GRĂDINA* Pe cheiul Dâmboviței, lângă Uzina electrică Grozăvești, se construiește cu mare febrilitate. Cimentul, nisipul și piatra se amestecă în turbine speciale, sa transportă, apoi, pe schelă, în vagoneta grăbite care se răstoarnă urnind între fi ai 9 ACORD INTRE ST UNITE $1 UNGARIA IN VEDEREA RELUĂRII RELAȚILOR DIPLOMATICE NEW YORK, 30 (Radio). — Departamentul de Stat a anunțat aseară că Statele Unite și Ungaria au ajuns la un acord în vederea reluării relațiilor diplomatice, ceea ce va permite începerea negocierilor pentru încheerea titului de pace cu Ungaria. Departamentul de Stat a primit asigurări câ în Ungaria vor avea loc alegeri libere și că toate partidele democratice se vor buftura ducele Declarațiile d-lui prof. P. Constantinescu-Iași, ministrul Propagandei. Plugarii vor primi produse industriale în schimbul porumbului. Nu s’a admis sporirea prețului la fapte de acte trebuesc depuse pentru transferăririle în învățământul muncitoresc. Un mare scriitor, un mare ziarist, un mare om, care nu e numai al Rusiei Sovietice ci al lumii întregi, — Hya Ehrenburg, — a vizitat România. I-am strâns mâna cu care a scris atâtea minunate romane, atâtea articole arzătoare de luptă după dealungul unei vieți întregi în slujba patriei lui mărețe, în slujba umanității, i-am văzut de aproape părul bătând în alb și zburlit, ochii adânci și calzi, obrazul brăzdat de vreme. Și i-am auzit glasul cu care povestea suferințele îndurate de semenii lui de pretutindeni, oamenii, din pricina războiului deslănțuit de hitleriști. Hya Ehrenburg a văzut la fața locului toate ororile, le-a trăit. De aci puterea lui de evocare neegalată. Hya Ehrenburg a întârziat printre noi câteva zile, apoi a plecat. Cu câtă emoție i-am citit primul său articol asupra țării noastre! Mă temeam oarecum. Ce a putut să vadă acest scriitor care a colindat tot pământul, în România, într’un timp atât de scurt? După lectura articolului său am văzut că temerea mea fusese zadarnică. Ilya Ehrenburg a văzut tot ceea ce trebuia să vadă. Și, ceea ce este mai important, a văzut just. Să-l ascultăm: „Nu m’am mulțumit a mă întâlni numai cu democrați, am vorbit și cu dușmani ai guvernului — cu boeri care și-au pierdut moșiile, cu foști prefecți și primari rămași fără venituri, cu tâlharii care au jefuit sub nemți miiarde de lei. Am văzut muncitori și miniș.r,treaga, Nota&M* suferințele de veacuri ale României și speranțele poporului ei”. Vom vedea mai jos ce concluzii a tras Ilya Ehrenburg din aceste convorbiri diverse. „România impresionează pe vizitator prin contrastele ei, Bucureștiul luxos — și nu departe bazinul carbonifer din Valea Jiului, unde minierii trăiesc în bordeie, târîndu-se în vizuina lor ca fiarele”. Iată, într’o singură frază, caracteristica României: Bucureștiul luxos, unde se trândăvește și se petrece, și Valea Jiului, cu minele ei sumbre, cu minierii sleiți de muncă și foame, muncitorii în care guverne dictatoriale sau așa numite democrate au tras de atâtea ori cu mitralierele, — adică ori de câte ori au ridicat glas cerând pâine și soare. Și acum Bucureștiul nostru: „Nici Bucureștiul tou este zgârcit în contraste; un zgâre-nor și alături de el o cocioabă; automobile luxoase și boi; o doamnă cu o pălărie pariziană cu multe etaje și o țărancă desculță într’o rochie de stambă. Palatul „boierului” cu păsări paradisiace, cu ceramică de la Rochia în grajduri, cu closete în stil Ludovic al XIV-lea — și o colibă șuie. Bucătărie aleasă franceză — și o viață de foame. Toată Putreziciunea Capitalei a sesizat-o Ilya Ehrenburg și toată această strălucire falsă care ia ochii unora și-i îndeamnă să judece greșit, toată această Continuare în lorma pag. col. 34 REALITĂȚI ROMÂNEȘTI de ZAHARIA STANCU