România Liberă, decembrie 1945 (Anul 3, Nr. 408-430)

1945-12-01 / nr. 408

ANUL 111­4 PAGINI 60 LEI C. Taxa de francare plătită în numerar conf. aprobării Direcțiunii generale P.T.T. Nr. 108.828/15 Septembrie 1944 Redacția și Administrația București I, Str. Sărindar 5­7­ 9 Centrala telefonică: 6.34.95 Cont­rec poștal Nr. 1378 lUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIllllllllllillIIIIIIIIIIIIIIIIlll No. 408 Sâmbătă . Deceni­b. 1945. ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIA: E MUNCITORI ȘI STUDENȚI: AUTORITĂȚI: INSTITUȚII, SOCIETĂȚI: 3 luni 4200 lei 3 luni 3.600 lei 40.000 lei pe an Abonamentele încep la 1 și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului G­­ iiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii^uiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiumiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiisisiimiiiii REDACTOR RESPONSABIL: Bl GORE PREOTEASA C OMPLICII LUI NILIU MIHAILESCU In legătură cu un articol In ■ b fl care făceam apel la conștiința BM B tuturor celor învestiți c­ i o tig B funcție publică, în vederea ■ I B aplicării integrale a legilor și B Iff apărării intereselor Statului, primesc o scrisoare, din par­ BBBBB tea­t-lul E. Manoliu, contro­lor financiar pensionar din Galați. Scrie A­ea: „Numărul slujbașilor doritori de Îmbo­gățire In dauna Statului s'a mărit în pro­porții îngrijorătoare, pe măsură ce s’a constatat că atunci când delicvenții au fost descoperiți, sancțiunile au întârziat sau au fost Insuficiente. Contra acestora, nu apelurile la conștiința vor avea afect­e drasticele sancțiunii”, și după ce enumeră o serie de cazuri in care Justiția s’a arătat mult prea în­găduitoare cu cel ce calcă legile țării, d. Manoliu continuă: „Toate acestea contri­­bue la mărirea numărului delicvenților...” cerând aplicarea celor mai drastice mă­suri. Am reprodus aceste păreri pentru că a­­vem credința că oglindesc gândurile mul­tor oameni de bună credință din această țară, înainte de a apuca să răspundem d-lui Manoliu și să mărturisim credința că nu legile și sancțiunile lipsesc, el că de multe ori aplicarea lor nu corespunde nici intereselor colectivității, nici Inten­țiilor legiuitorului —, s’a produs Insă un fapt care va risipi multe nedumeriri ale corespondentului nostru. Iată: Nullu Mihăilescu a fost achitat ori! Nu este vorba de o glumă, oricât de proastă ar fi ea, ci de hotărirea pe care a pronunțat-o solemn Secția viv-a a Curții de Apel din București. Desigur, d. Manoliu, ca și noi, ca orice om de bună credință din această țară va reciti știrea aceasta de nenumărate ori și va fi înclinat să creadă că nu mai poate Înțelege nimic. Să ne oprim de aceea puțin In marginea acestui fapt: așa­dar, a fost arestat, câte­va luni In urmă, un speculant, care — In mijlocul Bucureștilor — iși bătea joc de legile Statului și de punga cetățenilor deopotrivă. Și Infractorul a fost dat pe mâna Justiției. Care a condamnat, a ca­sat, a rejudecat și până In cele din urmă — Pa achitat. Cazul nu este Întâmplător. El ne rea­mintește acele afirmații grave, pătrunse de un Înalt simț al răspunderii, pe care ministrul Justiției le făcea câtva timp In urmă: „Sprijinul pe care legiuitorul Și administrația Statului sunt în drept să-l aștepte din partea Judecătorilor — de orice rang ar fi el — pentru pre­venirea și sancționarea, prin pedepse se­rioase și rapid aplicate, a Infracțiunilor de speculă și sabotaj, nu sunt la Înăl­țimea greutății timpurilor prin care tre­cem Magistratura este bine săi reflecteze Că lupta contra speculei și sabotajului nu este o chestiune de oportunitate, nici o problemă de Interes secundar, ci ea a­­pare ca un imperativ etico-social isvorât din Însuși dreptul de autoapărare al co­lectivității Împotriva celor care atentează la viața ei”. Sinceritatea aceasta a ministrului Justi­ției a putut părea brutală atunci crtiia s’a manifestat. Ea Își vădește Întregul înțeles astăzi, când câțiva magistrați ai țării au putut pronunța sentința de achi­tare a lui Nellu Mihăilescu. Sunt Încă magistrați care nu înțeleg să aplice legile. Ministrul Justiției avea dreptate când afirma că opera de epu­rare a tuturor celor care nu-și înțeleg datoria, a tuturor celor care transformă opera de Justiție în prilej de pactizare cu infractorii — oricare ar fi gradul lor — trebue continuată. Da, domnule Manoliu, dumneata ai dreptate, există încă delicvenți la legile economice, sunt Încă oameni care-și bat joc de veniturile dumitale și ale altora, dar care scapă nepedepsiți. Cazul Nellu Mihăilescu n­l va arăta cine sunt unii din cei vinovați că sancțiunile nu cad necru­țătoare. Făcănd această afirmație noi nu vrem să aruncăm oprobiul asupra magistraturii țării. Dimpotrivă, cel la care ne gândim compromit el tn fața poporului ldeea de legalitate și de Justiție. Este, desigur, ciudat, dar ciudățenia situației nu schimbă cu nimic realitatea, sunt Încă magistrați, puși și plătiți spre a aplica legile, care lovesc In autoritatea Statului și prestigiul corpului din care fac parte, devenind compl­et cu Infrac­torii. Lupta Împotriva lor, lupta pentru cu­rățarea cadrelor magistraturii a rămas încă o sarcină Însemnată pentru a cărei aplicare se str­ădae organele de resort, și dacă totuși se mai găsesc strecurați, după paravanul fariseismului, elemente care vor trebui Intr’o zi să stea alături de infractorii pe care-i Încurajează,­­ acea­sta dă măsura răului care sapă la teme­lia Statului român. Prin această prizmă, să înțelegem că achitarea lui Nellu Mihăilescu nu este numai prilej de revoltă a tuturor oame­nilor cinstiți, ci și argument nou pentru intensificarea luptei împotriva celor car­­­e fac uneltele dușmanilor și paraziților colectivității românești. Este lesne de Înțeles că așteptăm la sfârșitul acestei lupte întronarea unei arte morale. Așteptarea însă nu poate și nu trebue să dureze prea mult. Achitarea speculantului Mihăilescu vine ca o palmă trasă pe obrazul sutelor de mii de cetă­țeni, ca o brutală și intenționată neapli­­care a legilor vitale ale țării. Mihăilescu a fost și rămâne un specu­lant și sabotor; În ceea ce îl privește pe achitatorii lui, ei ar fi putut fi înalți funcționari ai statului și s’au dovedit a nu fi decât niște siniștrii mistificatori ai legilor, complici și tăinuitori de rând. Dacă nu ne Înșelăm legea îi încadrează pe toți în textele aceleași sancțiuni Socotim de aceea normal și drept ca el să suporte toate consecințele. Repede. Ca­tegoric: Exemplar. V. Bor­cea IN JUGOSLAVIA, LA ALEGERI PROBLEMELE ECONOMICE IN JUGOSLAVIA DE AZI Reports. de N. MORARU Problemele păcii sunt în mare mă­sură probleme de reconstrucție. Fe­lul în care vei pune pe picioare eco­nomia țării, rapiditatea cu care in­dustria, finanțele și agricultura vor intra în normal constitue cheia de boltă a înfăptuirii unei vieți mai bu­ne pentru toate popoarele. De aceia ne-a interesat extrem de mult secto­rul acesta și problemele economice au constituit 50% din discuțiile pe care le-am avut atât cu oamenii de stat, cât și cu simplii cetățeni în Iugosla­via. Ceia ce te surprinde la Belgrad din Capul locului este sobrietatea. In cen­tru nu vezi cuconițe fardate, încotoș­­mănate în blănuri de zeci de milioa­ne. Femeia iugoslavă calcă hotărît, chiar dacă e încălțată în cizme și are pe umeri încă mantaua de partizan Nu vezi lux excesiv, dar nici oameni cu haine rupte, murdare. N’am întâl­nit un singur cerșetor. Magazinele au prețuri vizibil afișate. Toate obiecte­le se iau cu bou, cu cartelă. Doar o­ Cteț­bin are în pag. 4­ a col. 1­2-3 DR. BLAGOE MARCOVICI Președintele guvernului unității federale din Serbia- Vechiu luptător pentru de­mocrație. Partizan din 1941- INTRUN AL DOILEA ARTICOL DESPRE ROMÂNIA PUBLICAT IN ZIARUL­­ LORDRE> D. EMILE BURE atacă pe lul .,Maniu stânjenește pe cei care se străduesc c­u concursul maselor mun­citorești, să asigure în condiții difi­cile, stolvarea patriei” scrie directorul ziarului ,­L'Ordre!1 PARTS 28. — Agenția A.F.P trans­mite: In toate țările și în special în Ro­mânia, există încă mulți oameni care cred că pot opri prin forța brutală re­formele adânci și mersul evenimente­lor, așa cum au încercat-o în mod ne­bunesc Fuehrerul și Ducele. Aceștia verseverează în ciuda oricărei consi­­derațiuni naționale în atitudinea lor antisovietică, pe care au moștenit-o de la acești doi seniori ai ruinei“. Ast­fel scrie ziaristul francez Emile Búré în ziarul „Ordre“ următorul ar­ticol de fond, în care examinează pro­blema specială a României, în cadrul situației internaționale. „România“, unde, declară el, hit­e­Continuare în pag. 4-a col. 1-2 La Congresul moit< dial femenin dsn Paris DELEGAȚIA FEMININA ROMÂNĂ a fost salutata cu en­tuziasm D-na ANA PAUKER APARIȚIA LA TRIBUNĂ A D-nei ANA PAUKER ACLAMATĂ FRENETIC Intr’un vibrant discurs D-NA DR. MEDEEA NICULESCU a subliniat lupta femeilor din România pentru pace și de­mocrație. Telegrama în pag. ultima- IN PAGINA III-a s Cum se vor face anga­jările în baza contrac­tului colectiv de muncă. DE AZI PE MÂINE DIAGNOSTIC ÎNTÂRZIAT Postul locțiitor al Fuehrerului, Ru­dolf Hess, suferea de multă vreme de tulburări nervoase și, în ajunul pro­cesului de la Nürnberg, unde trebuia să ia loc pe banca acuzaților, a avut și accese de amnezie. Luat în cercetare, pentru a se ve­dea dacă pacientul simulează pentru a-și micșora vința, s’a ajuns la con­cluzia că Hess este într’adevăr bol­nav. Doi psihiatrii, un sovietic și usi american, examinându-l pe Hess l-au declarat perfect iresponsabil. Și când te gândești că Hess era nu­mai locțiitor de fuehrer. Vă imagi­nați acum ce s’ar fi constatat dacă Fuehrerul însuși ar fi beneficiat de o atentă examinare a specialiștilor. De altfel, fostul șef al Reichului a făcut el multe lucruri, care denotau cel puțin tulb­urări nervoase, dacă nu chiar demență integrală. A avut însă de a face cu oameni, care, din teamă sau din lipsă de obiectivitate, au crezut că este geniu. Dacă­ avea șansa să consulte la vreme vreun specialist străin, poate că Hitler nu s’ar fi plimbat atâta în libertate. Poate că scăpa prilejul războiului și ar fi binemeritat de la omenire atât el, cât și medicii specialiști. S’ar fi evitat atâtea nenorociri ma­i mari decât o boală mintală. Numai că nemții, în disciplina lor, In­formalismul lor, și-au spus că, de vreme ce nu se află Internat în o—­piciu, înseamnă că Hitler este sănă­tos. Diagnosticul celor doiul psihiatrii nu ne spune de când datează ires­ponsabilitatea lui Hess. Noi avem toate motivele să regre­tăm acest diagnostic limitat numai la persoana lui Hess și, mai ales, tar­divitatea lui. Făcut cu câțiva ani in urmă,­­, mare parte din conducătorii naziști n’ar fi avut pretenție să intre in is­torie, ci ar fi figurat mai modest în registrele de intrare ale vreunui os­piciu. Andrei Tudor llllllllllllllllllllllliUIIIIIIIIJIIIIIIIIIIIIIIIIli Răspunsul președintelui KALININ la telegrama M. S. REGELUI cu prilejul aniversării revoluției din Octom­brie Majestății Sale REGELUI MIHAI I Vă mulțumesc, Majestate, pentru urările Maiestății Voastre cu prile­jul celei de a 28-a aniversare a Re­voluției din Octombrie-M. I. §€alinin Adunarea Constituantă a hotărît și deposedarea Regelui Petru și Casei Regale Karagheorghevici de toate „drepturile învestite“. Noua Adunare Constituantă a Iu­goslaviei și-a­­ început sesiunea Miercuri seara la orele 24,15 pentru aniversarea a doi ani a primei șe­dințe istorice a Parlamentului rezis­tenței, ce a avut loc în mica fortă­reață din munți, Jajca. Se aștepta de mai mult timp, atât abolirea Monarhiei cât și proclama­rea Iugoslaviei ca Republică Federa­tivă. Ședința Adunării Constituante, ce Continuare în pag. 4-a­­­­­toi. 5-6-7 IN CONFORMITATE AL VOINȚA LIBER EXPRI­MATĂ A TUTUROR POPOARELOR DIN IUGOSLAVIA Adunarea Constituantă a hotărât PROCLAMAREA REPUBLICEI FEDERATIVE A POPOARELOR MM IUGOSLAVIA CUM S’A DESFĂȘURAT ȘEDINȚA ADUNĂRII CONSTITUANTE Decierația postului de radio Belgrad LONDRA, 29. (Rador) — Postul de radio Belgrad a afirnțat tot că A­­dunarea Constituantă a Iugoslaviei a hotărît proclamarea Republicei Fe­­derative a popoarelor din Iugoslavia . Mareșalul Tito A­CHITAT! Ziarele: Prin sen­tința pronunțată de Secția VIII a Curții de Apel, fai­mosul speculant de lux Nelu Mihă­­­lescu a fost... achitat!... la NEUI MIH­ĂILESCU — P­lor, vă mulțumesc!... — Păi, se poate, coane! dioî„ între noi!... Corb corb nu-și scoate ochii... De Gasperi șef al guvernului i­t­a­l­ia­n LONDRA. 30 (Radio).­­ Se anunță din Roma că asea­ră la ora 10 a fost convocat comitetul național al eliberă­rii pentru a încerca soluțio­narea crizei politice. Este probabil că actualul ministru de externe, d. De Gasperi, va primi să fie pre­ședinte al consiliului. Numele său a fost propus de d. Nenni, șeful partidului socialist, și nu a fost respins de reprezen­tanții celorlalte partide poți- Relațiile gr­eco-NOUL GUVERN GREC IȘI EXPRIM­Ă SATISFACȚIA FAȚĂ DE NUMIREA AMBASADORULUI URSS LA ATENA ATENA, 29 (Rador). — Corespondentul Agenției TASS '-ansmite: D. Sofianopulos, ministrul de afaceri străine al Greciei, a comunicat corespondentului Agenției TASS că guvernul ■grec și-a trimis agrementul pentru numirea d-lui Rodionov în postul de ambasador al Uniunii Sovietice la Atena, fă­ And totdeodată următoarea declarație: Guvernul și eu personal suntem deosebit de mulțumiți­­ numirea unui ambasador al Uniunii Sovietice în Grecia. Grecia resimte cea mai profundă stimă față de maree mtere sovietică, de care este legată prin legături strânse din cele mai vechi timpuri și până azi, nu numai prin le­gături politice, dar și prin comunitate de tradiții reli­gioase. Grecia își amintește că independența sa, pa care a pri­­mit-o în 1821, o datorește Rusiei Mari, Grecia ști# rit, graf. ție succeselor eroice ale armatei roșii, ea s’a putut elibera de cotropitorii care o aserviseră. Grecia a înțeles in mod profund rolul Uniunii Sovie­tice și este convinsă că Uniunea Sovietică va continua să-și dea contribuția sa la greaua operă de stabilire a păcii în întreaga lume. Grecia este deasemeni convinsă că ea va primi tot sprijinul din partea Uniunii Sovietice, în ceea ce privește drepturile sale naționale. La conferința de la San Francisco am avut ocazia să cunosc personal pe d. Rodionov, care a fost recent numit ca ambasador al Uniunii Sovietice și să mă conving de marile sale entități. Voi fi deosebit de fericit de a lucra cu csa pentru ca amiciția greco-sovietică să se consolideze și mai mult. " >, fi ~ ~ ‘—— Recepție cu ocazia dă­rerii sor n­a­ț­i­o­n­al­u­g­o­sl­ave Aseară, reprezentantul politic al Republicei federative populare iu­goslave a dat o recepție cu ocazia sărbătorii naționale iugoslave în sa­loanele Cercului Militar din Capitală. Au luat parte membri ai guvernului român, în frunte cu ă. dr. Petru Gro­za, președintele Consiliului fie Mi­niștri, reprezentanți ai Comisiei alia­te de control, membrii ai Corpului Diplomatic și personalități ale vieții publice românești. AȘTEPT OVĂZ DE STRAMATATE de ZAHARIA STANCU- , repom­agine cu privire la alegerile­­ din Iugoslavia, pe care le-a publi­cat d. N. Moraru, am cetit, printre altele următoarele fraze: „Ne oprim în fața unui afiș. Reprezin­tă un țăran care invită un măgar să in­­­­tre în livadă. — Bine, măgarule, îți dau drumul în livadă, să paști iarbă verde. ■ Be ce nu vrei? — Mă abțin. Aștept ovăz ■ din străinătate. Am înțeles îndată despre ce este vorba. Totuși, întreb un bătrânel, sărăcăcios îmbrăcat, care privește și el­­ rândul de afișe: — Cine e măgarul? — ‘ Nu știți? Să vă arăt.­ Și ne conduce spre un panou pe care sunt desenați sub titlul „Dușmanii poporului" — un cetnic, un ustaș, un moșier și un domn de la curte”.­­ Și autorul articolului adaugă: „Comen­­­­tăriile erau de prisos”. Credem și noi că în Iugoslavia „Co­mentariile erau de prisos”. Pentru că în Iugoslavia reacțiunea a fost cu totul în­frântă, reacționarii au fost cu totul scoși din viața publică. Alegerile din 11 Noem­­vrie au dovedit tuturor că poporul iugo­slav, după ce i-a pedepsit aspru pe fas­ciști, pe trădători și pe colaboraționiști se găsește strâns unit în jurul Frontului Popular și al mareșalului Tito. La noi însă comentariile nu sunt de prisos. „Istoricii” nu vor să priceapă că le-a trecut vremea, — vremea în care tâlhă­reau, asupreau și asasinau după bunul lor plac. Nu vor să înțeleagă că poporul nu le mai poate îngădui să vină la gu­vern. In trecut „istoricii” așteptau ovăz din străinătate, — ovăz de aur. Și ovăzul de aur venea. Cu ajutorul acestui ovăz de aur „istoricii” făceau în România poli­tică de asuprire, politică de înfeudare a statului român la interesele câtorva mari și depărtați industriași și bancheri. Mai târziu, cu sprijinul ovăzului de aur ex­pediat din Berlinul hitlerist și din Roma fascistă, a luat naștere la noi coloana cincea germană, a crescut și a activat. Cu ovăz de aur strein s’a hrănit presa româ­nească de dreapta, atât de violentă în ex­presii, atât de criminală in intenții și scopuri, — presa care a dirijat opinia noastră publică până la 23 August. Un Șoicam, un Etelian Pope­scu, un Ilie Răi­dulescu din ovăz de aur strein și-au in­­­d­cat palate, au cumpărat rotative, pă­duri și moșii și ferme. Ovăzul fis­ani strein, risipit cu dărnicie mișcărilor de dreapta și partidelor „istorice” —* case far fond nu sunt decât partide fie dreapta. Continuare în pag. 4-a 2-a col. 1-2 OMUL BIDE INFORMAT ȘTIE CA: ® O. Effor­is Scfe a pără­sit România« ® S’au alocat © 2­ Q mi­lioane Ies pent?!!! că­mine, cantine șî Sunat ® 5 203 milioase ® pentru es­feS î­nafete din Moldova. O S’au luat măsuri pentru sancțî Otigarea profesorilor și elevi­lor care au participat La desordinu­l dela 8 Noemi­rie. • Numărul locurilor la facultatea de medi­cină și la pedîfeitnksă s’a mărit. • Președintele Tru­man nu este in favoa­rea creerii unui stat evreiesc în Palestina. Xmonimie în corpul statuluî A

Next