România Liberă, decembrie 1945 (Anul 3, Nr. 408-430)

1945-12-01 / nr. 408

Vierte POLITICA PARTIDELE­R ISTORICE­ ȘI POPULAȚIA EVREIASCĂ 39.609 evrei din întreaga ța­r au adresat d lui Hark Ethridge o scrisoare deschisă a delegației compusă din d-na. Ra­bin dr. M. A. Halevy, președinte al Societății de Studii Iudaice din Ro­­mânia. Av Lascăr Sarasa, secretar general al Federației Uniunilor de Comunități Evreești din țară și mem­bru in Comitetul central al Organiza­ției „Ikuf”, prof E. Schnapp, preșe­dinte al Comunității Evreilor din Bu­­curești, prof Paul Iscovici, secretar general al Comitetului Democrat E­­­vreesc și I. Dubovis, secretar general al Organizației „Ikuf” au predat in ziua de 29 Noembrie a. c. d-lui Mark Ethridge la Athenée Palace „scrisoa­rea deschisă” adresată Domniei Sale de un număr de 39.008 evrei, care au semnat acest mesagiu intr-un mare număr de exemplare care au circulat in toată țara, alcătuind cinci volume, reprezentând populația evreească din Capitală, Muntenia, Moldova, Tran­silvania și Banat. Prin această scrisoare deschisă, semnatarii — reprezentând mii și m­ii de fasclii evreești care, în scurtul timp in care exemplarele au fost su­puse semnării publice, au putut lua cunoștință de ea . Informează pe­­ Mark Ethridge, trimisul Marei Re­publici Democrate a Statelor Unite asupra soartei din trecut a populației evreești urgisită de forțele reacțio­nare, încă și azi, datorită falșilor demo­crați și activității legionarilor care lucrează în Întuneric și sub protecția unor conducători ai partidelor „isto­rice” in frunte cu Maniu și Brătianu populația evreească își vede dreptu­rile, libertatea și chiar viața din nou primejduite. Zecile de mii de evrei cer solului guvernului Statelor Unite să trans­mită poporului american doleanța populației evreești ca tânăra demo­crație română, reprezentată prin gu­vernul Petru Groza, să fie sprijinită ca constituind singura pavăză și spe­ranță a masselor tuturor popoarelor conlocuitoare din România. COLABORAREA DINTRE NAȚIONALITĂȚILE CONLOCUITOARE Declarațiile făcute presei de către d. Ministru Vlădescu Răcoasa D. Ministru Vlădescu-Răcoasa, re­cent reîntors din vizita făcută în o­­rașele din Ardeal, a făcut pr­esei o serie de interesante declarații cu pri­vire la constatările făcute de d-sa pe teren. Situația administrativă a țării In continuare, d. Ministru Vlădes­cu-Răcoasa arată că, cercetând situa­ția administrativă a țării a constatat o serioasă îmbunătățire a acesteia in ciuda greutăților contra cărora mai este încă de luptat. De asemenea, din constatările d-sale precizează d mi­nistru, rezultă o îmbunătățire tot mai accentuată a funcționării Consiliilor F­ N . în toate orășele. Colaborarea dintre Na*­ficentitățile conlocu­itoare Vorbitorul expune apoi greutățile ce se ridică în calea unei im­­diate soluționări a acesteia, greutăți creiate de elemente re­a­o­e s­­im­t, ră­mășițe ale vechiului politicianist. Dar, spune d-sa, „fără a minimaliza diferendele și disputele ce se ivesc, destul de des și mai pretutindeni am putut constata la fața locului, luând in cercetare toa­te reclamat­iile ce mi - au prezentat și dintr o parte și din cealaltă, că nu este vorba nicăeri de lucruri și situații grave, nesoluționa­­bile, și care ar pune problema națio­nalităților, așa cum se punea ea in trecut, ca o amenințare a liniștei, a ordinei și a muncii noastre sociale’“. In încheiere d. Ministru Vlădescu- Răcoasa precizează: .Numai prrin munca și lupta comu­nă democratică, pe toate tărâmur­ile, in toate sectoarele vieții sociale, vom reuși noi să închegăm și să desvol­­tăm colaborarea și prietenia dintre­­ naționalitățile conlocuitoare Intre maghiari și români ea este azi pe drum bun. Uniunea Populară Ma­ghiară desfășoară o activitate care ne ajută mult și va constitui forța poli­tică democratică, datorită căreia in România prietenia și fr­ăția româno­­maghiară vor fi o realizs­m atât jos în mase, cât și în viața publcă și de stat“. UN DOCUMENT CARE PRIVEȘTE ȘI ROMANIA Sub acest titlu, d. A. Tanin semnează­­ prima pagină a ziarului „Graiul Nou" de eri, un articol în care vorbind de „Planul Barbarossa’’ ce a fost desvaluit de acuzare în marele proces de la Nürn­berg, printre altele spune. ..Pentru România „planul Barbarossa", care poartă semnătura personală a lui Hitler, poate prezenta un Interes spe­cial. Acest document, menționează rolul, care încă în 1940 a fost destinat de hit­­leriști României, in războiul ce avea să fie deslanțuit peste un an. L­a capitolul „Aliații posibili ți sarcinile lor”. In pa­gina a 4-a, paragraful 2, se spune î „sar­cina României va fi ca împreună cu trupele concentrate acolo, sâ imobilizeze pe inamic și, în plus, sâ Îndeplinească serviciul auxiliar în spatele frontului” Cum se explică acest lucru? El se ex­plică prin faptul că Hitler nu se în­doia de felul cum funcționează In Ro­mânia agenturile lui, cu ajutorul cărora era sig­ur că va putea obține de la aceasta țară tot ce va voi In planurile sale fata de România. Hitler n’a contat numai pe agenturile hitleriste propriu zise. El­­ a contat pe Încă un factor, care a juca­­t un rol ex­r­m de important in atrage­rea României în sfinațiile sateliților­­ iute”. Germaniei în războiul antisoviet­ic. A­cest factor era cunoscuta atitudine «,»­­tisortelică a reacțiunii „istorice” roma­nești. Hitler știa că nu va întâmpina in România nici o rezistență efectivă din partea acelora, care făceau atâta caz 0­ „democratismul” lor spre a-și putea <■s­cunde mai bine fața lor de dușmani ai democrației și ai Uniunii Sovietice Din acest punct de vedere, se poate spune că arbitraju­l de la Viena și ciopârțirea Ardealului, care l-a urmat, l-au servit lui Hitler și ca piatră de Încercare a „democraților Istorici” din România. Și examenul a dovedit că sentimentele an­­tisovietice ale acestora au prevalat față de „ard­lenismul” lor*’. In Ineheere vorbind de calea ce ar« de urmat poporul român de sa scrie­„Documentul de la Nürnberg trebue «» rămână însă ca un memento permanent pentru România și pentru celelalte ziare foste satelite ale Germaniei hitleriste. Ele arată ce primejdie de moarte se poate zbate asupra unui popor, când clicile reacționare și fasciste reușesc să pună mâna pe cârma țării și să facă din ea un Instrument al poftelor Imperiu- Declarațiile d-lui Vintilă Brătianu cu privire la tratame­ntu­î ce i s’a aplicat In ju­rai cercetărilor pe cari se izb au­ Soi­ ițile, pr­iitor la cela pe he­­tu­l la 8 Noembrie, — s’a încercat da coi intere­sați că se crei­ze o atmosferă compromi­țătoare- S­u l­ nori tel­le­ul do svocu i că s­au eoni’ sc­ângiu­ri, vio­ențe, o ade­vărată achiziție. In special despre d. Vintilă V B­ăîli­­an f al fostului președinte ale partidului liberal și președinte de consiliu, s’a spus că ar fi fost supus la tot felul de vio­lențe-Am socotit necesar să verificam aceste zvonuri. Am v­­­itat pe d V nti’ă V. B­ăt>nn la locuința si din st­ada Aviator Mă­r­­ronn Mi- 5 și l-am int­elri ce e te cu avonuri’e ca se șo­tesn despro­rchirg’u’­­mi’e exe­cit­ie asupra d­ral­, ș­ am­ne că i s’mu fi smuls ung'r'o și părul de pe cap. D. V­asilă V Br­t ri-i ne-a răs­un : — Nu s’a exercitat asuura mea, cu pri­­lejul anchetei, nici o violență nici fizică nici morală. Do­i litei, asupra acestor chestiuni am a«i o declarație semnată de mize, în care arătam acest item. Totuși, am căutat să m dem­ d-voastră personal Răspunsul d-nal Vintilă Z. B­ăîianu a fost: — Dacă ași fi sudării ceva, n’aș fi dat și semnat o asemenea declarația. Socotim că declarațiile d­lui Vintilă V. B­ătram­­iruri mai elocvente decât orica comentariu. In legătură cu cele expuse mai sus, d’n lămuririle date din cer­urile oficiale, re­­ise că cei cercetați cu prilejul tu­bu­r­i­­lor dela 8 Noembrie, au fost reținuți la instanțele milit­e jac dare cari au fă­lit ancheta. Nici un moment, e­meni n’a fost și nu este nici acum reținut de către autorită­ț­le civile polițienești. CUM VOR SĂRBĂTORI SCULELE UNIREA ARDEALULUI Ministerul Educației Naționale arunec­­a secundare că ziua de 1 D­cembrie, ziua unirii Ardealului va fi zArbitorUl in ca­drul muncii școlar«, east am­ fi neunt, la ultim­a zi­p de «uz prarmarfi rzfțtait itrotUir 4n» insemsi tate» îl D ETHRIDGE A PĂRĂSIT ROMÂNIA D. Ethridge a părăsit România ori la ora 13 de pe aerodromul Băneasa, însoțit de d-nii Blacji ș. Berry. D. Ethridge a fost condus de d-nii ge­neral Vinogradov și mai mulți ofițeri sovietici, g-ral Schuyler, Melbourne, MacDonald și Mateescu. D. Ethridge a plecat în Italia. UN ZIARIST FRANCEZ IN CAPITALĂ Ieri a sosit în București d. Marius Magniia redactor al ziarului „LHiuaanUé”, organ oficial al Partidului Comu­nist Francez» D Magnica a asistat la ale­gerile din Iugoslavia și Bul­garia. D-sa va sta în Capitala noastră o săptămână, după care va pleca în Grecia, DIZOLVAREA SOCIETĂȚII DE IMITE ȘTIInTE MORALE Printr’un Jur­nal al Consiliului de mi­niștri a fost dizolvată Asociația de Înalte științe morale creată in 1942 de .Hiba­ Antonescu. Condusă de foști miniștri din guvernele de dictatură regală și anto­­nesciană ca: Istrate Micescu, I. v. Gruia, Leon și alții, această asociație urmărea scopuri propagandistice reacționare. INSTALAREA NOUAI COND*ICSI?§ A OPEREI ROMÂNE Eri dimineață a avut loc în sale tea­­tului Regina Mare solemni­ta­tea insta­­larii nouii conduceri a Operei Române. In persoana d-lor Egizio Massin , direc­tor ș Tullu Constentin Spiru, adm'n’s­­trat or, lr. prezenta d-lui prof. M. Ra­­lea, ministrul Artelor el a d-tul Octav Livezeanu, secretar general-Au rostit cuvântări ocazionale: d. mi­nistru Ralea,­d Magheru din partea ARLUS și reprezent­anții personalului art­stic, tehnic și administrativ- Tuturor le-a răspuns d. Egizio Massini. IvânlaKfiara CUM SE VOR FACE ANGAJĂRILE IN BAZA CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ CE CATEGORII VOR FI ANGAJATE CU PRECĂDERE Am publicat în numărul nostru de seri condiți­onite cu caracter general pre­văzute în regulamentul contractului co­lectiv de muncă, întocmit de către Con­federația Generală a Muncii. Vom arăta astăzi normele prevăzute în acelaș regulament, cu privire la condi­­țiunile de angajare a salariaților. Angajarea se va face cu avizul com­itetului de­­­nnc­­e­pr­in­dere Angajarea se face da către întreprin­dere cu avizul comitetului de fabrică (pentru lucrători) și de întreprindere (pentru funcționari), ținându-se seama de toate legile, regulamentele și dispozițiu­­nile în vigoare. Ce culegerii vor fi anga­jate cu precădere Se va da preferință: a) Orfanilor și văduvelor foștilor sala­riați ai întreprinderii; b) Foștilor Internați și deținuți politici anti-fasciști; c) Invalizilor, orfanilor și văduvelor de războiu; d) Soli­­d­anților proveniți din industria de războiu; e) Invalizilor C. N. A. S. foști salariați ai Întreprinderii, cărora li s'a revocat pensia pentru că au devenit capabili de muncă. Vârsta de admitere la lucru este de cel puțin 17 ani cu excepția ucenicilor, care pot fi primiți de la 14 ani la cel mult 17 ani. Timpul servit în ar­vistă va fi socotit la vechime Salariații reîntorși din serviciul militar, car a reprimiți în mod obligatoriu de întreprindere cu toate drepturile câști­gate, cât și cele prevăzute în contractul colectiv, recunoscându-li-se timpul servit în armata drept vechime In întreprin­dere. Categoriile profesionale Muncitorii se împart în următoarele ca­tegorii, după gradul de pregătire profe­sională: a) Lucrători calificați și asimilați cu cei calificați; b) Lucrători Industriali; C) Lucrători necalificați; d) Lucrători auxiliari și personalul de serviciu. Cu privire la drepturile de vechime în caz de concediere sau concediu legal de odihnă, regulamentul prevede următoa­rele: In caz de concediere se va avea In vedere numai vechimea in întreprin­derea respectiva, pentru concediul legal de odihna se va calcula întreaga vechime din câmpul muncii. BITPA 3 NOEM3RIE LAIÎCÎRMISH ELEVILOR §1 PROFESORILOR m MI PARTICIPAT­U ÍEMIS! COMUNICATUL MINI­IST­ERU­LU ! D­U­CAȚI E! M'nisterul Educația­ Naționale a­­duce la cunoștință că s’au aplicat ur­­m­ătoarele prime măsuri în urma de­­zordinelor dela 8 Noembrie. 1. Anularea detașării d­-nei Si­­mionescu, profesoară de muzică la școala Centrală. 2. Suspendarea pedagogei Hilde­­faît, care trebue să părăsească școala. 3. Eliminarea definitivă d’n toa­te școlile a elevelor și elevilor care se dovedesc că activează anti­democratic. 4. Suspendarea din învățământ a d-tor prof. T. Onncea și Ghirea dela Matei Basarab. 5. Pedepsirea d-l ui prof. lor­da­che Angelescu dela liceul Matei Basarab, fiindcă, între altele, a lip­sit de la școală nemotivat în ziua de 8 Noembrie. 6. înlocuirea directorului dela Aurel Vlaicu, d. V. Bădulescu prin d. prof. C. Ionescu. 7. Suspendarea dîn învățământ a d-lui prof. V. Harca. 8. Schimbarea detașării d-lui A. Bârlădeanu. 9. S"S" in­diTo* dîn învățământ a d-nei M. E. f’ss»p. • 10. înlocuirea dela direcția liceu­­lui ind. ar. i­n­d.lui L Săceanu prin 4. prof. A. tdihttUL 11. »«spendanwș Ihâ jte*üg»áa£ • fi-tol L ’ " 12. înlocuirea subdirectorului Ion. N Bengeanu și trecerea sa la catedră. 13. Suspendarea pedagogului M. Spac și V. Angelescu. 14. înlocuirea directoarei de la liceul Sud. Tud­­osca d-na Lacrițea­nu prin d-na M. Samson. 15. înlocuirea directoarei de la liceul serdicîcol d-na V. Niculescu prin d-na Maria Falade. 18. Trecerea ca secretar la gim­naziul de băieți Ferdinand a d-lui Ciovică secretarul liceului Gh. Lá­zár Toate aceste măsuri vor fi aplicate imediat de directorii școalelor. Premiile Scriitorilor Tineri Fundația Regală pentru­ Literatură și Artă anunță că pentru anul 1945 va acorda trei premii pentru cele mai bune lucrări de poezie, eseu literar, studiu filosofic sau piesă de teatru. Nu se primesc romane și nuvele. Ma­nuscrisele vor fi depuuse până la data de 1 Februarie 1946 la sediul Funda­ției, B-dul Lascăr Catargi nr. 38, București. INAUGURAREA UNUI NOU PAS DE CALE FERATĂ La 28 Noembrie a avut loc inaugura­rea podului de cale ferată peste râul Cricov. Acest pod care are o lungime de 90 m face parte din linia ferată Ploești- Târgoviște care se află în construcție Lucrările pentru această linie au fost începute în 19­27. Insă personalul insăr­cinat cu conduceria acestor Lierari mr a depus eforturile necesare Ahta. isi?» htesStjl* .* _ . SE­MM LUCRĂRILE ȘCOLARE DIN CURSUL ANULUI Ministerul Educației Naționale a­­duce la cunoștință că începând școa­­lele mai târziu decât se hotârâză, se amână toate lucrările din cursul a­­nului (teze, medii etc.) cu atâta timp cât a fost amânată deschiderea cursu­­rilor. se gasește pe in­ a­tob­âfilor In 1918 se’a Attudinea guvernului fată de professma In cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc «zi dimineață la Ministerul Propagandei, d. m’n­stru p. Constan­t­­nescu-Iaiși­c, făcut declarații reprezen­­tanților presei despre atitudinea guver­nului In ceea ce privește Ardealul. Făcând o scurtă dare de seamă asu­­pra evoluției istorice a acest ei provincii d­­in n’stro s’a oprit și a insistat a8“§1'a hotărîrilor luate dupaă războiul trecut de Adunarea de la Alba Iulia. D-sa a arătat actualit­tea acestor ho­­tăr­îri ce nu au fost respectate de guver­nările ce au urmat războiului trecut. Valabitate și actualitatea hotărârilor de atunci nu poate fi contes­ată astăzi, datorită spiritului larg democratic In carte ele au fost concepute, căci ele pre­vede­a principiul eliberării naționalită­ților, deplia libertate a desvolării na­ționale, pentru toate rațiunile conlocui­­toare, libertatea confesională și altele. Cu toate că hotărârile Adunării de la Aîb . Iulia fuseseră luate prin partici­parea tuturor formațiunilor și partide­lor naționale, având astfel caracterul unor hotârîri luate de o uniune a­tro­nată, insăși partidele care au participat și au preluat apoi pe rând conducerea sa­tului nu le-au respectat. Hotărârile Adunării de la Alba Iulia nu au fost respectate, a spus d. Constanti­­nescu-Iași, până la 6 Martie 1944, când a fost adus la cârma țării guvernul de largă concentrare democratică- Cele trei guverne de după 23 August 1944 au fost la fel de vinovate în p­oli­tica lor față de Ardeal prin conține­rea aplicării principiilor șovine și prin ac­­tivitatea dezastruoasă a le­adelor de vo­luntari ale lui Iuliu Maniu. Această politică a constituit o rușine pentru țara noastră care a fost nevoită câteva zile numai după Intrarea trupe­lor rm­ânești în Ardeal să si retragă P­rininistrația din cauza actelor de șovi­nism­ Reintegrarea Ardealului de Nord In func‘­onarea normală a intregei țări a fost posibilă numai după venirea guver­nului dr­ P. Grozia, când a fost introdusă definitiv admin’strația române­a că. Guvernul nostru, a spus apei (!) mi­nistru, luptă pentru apropierea masse­­lor românești și ungare, pentru respec­tarea drepturilor tuturor a tiup­ loc con­­iocuit­oare și deci se găsește Pe Inia justă a hotărârilor din trecut de la Alba Iulia îndeplinind întru totul specitul larg de­mocratic și uman al acestora Dacă sunt totuși voci, chemate sau ne­chemate, care vor să mai deschidă dis­­­­cuția asupra­­ parten­entei Ardealului de Nord, acestea sunt ale reacțiunei din țară și străinătate care lucrează pe li­­­nia vechiului reviz­orism ațâțător, nu-­­­mai pentru apărarea intereselor lor meschine. Vârfurile reacțiunei interne, Maniu și­­ Brătianu nu țin seamă care ar putea­­ fi consecințele unei a­st­fel de politici­șt­i fac car comun cu rracțiunea internă și­­ externă. Guvernul va comtinua însă politica sa­­ democrată de împăciure și reconstruc­­­­ție a acestei provincii re­ ren­tă defini­tiv în granițele țării consfințite de Uniu­nea Sovietică și recunoscute de însuși guvernul maghiar. Al. S. î ]usîa­rte­ lu­ii earn di paime Astăzi Vineri 30 Noembrie este valabil bonul de pâine Nr. S1 pentru una rație de 300 grame pâine. Pag. 3«a üali­ttELE METALURGICE UNITE Titan Hadrag Calan" S. A. R. CONVOCARE D-nii acționari sunt convocați in­ adunare generală ordinară a acționarilor, în ziua de 15 De­cembrie 1945, ora 12, la sediul so­cietății în București, Str. Campi­oana n­r. 2, cu următoarea ordi­ne de zi: 1. Darea de seamă a Consil­u­­lui de Administrație și Raportul cenzorilor asupra exercițiului 1944. 2. Aprob­area bilanțului și con­tului de profit și pierdere, înche­iate pe ziua de 31 Martie 1945. 3. Descărcarea Consiliului de Administrație de gestiunea sa și aprobarea activității comitetului de cenzori. 4- Distribuirea beneficiului pe anul 1944.­­ 5. Fixarea remunerației și gra­tificației organelor statutare pre­văzute la art. 16, 19 si 22 din sta­ulele societății. 6. Alegerea a 3 cenzori .I 3 cenzori upleanți pentru exerci­țiul 1945. 7. Ratificarea cooptărilor in consiliu, făcute conform art. II din statute. 8) Alegerea nouilor administra­tori în locul d lor C. Visoiariu și I. P. Troianu, eșiti la sorti. In vederea participării la adu­narea generală ordinară, actio­­narii sunt obligati să arate, cu 5 zile inante, numărul acțiunilor ce posedă și eventual mandatarul în­dreptățit a primi legitimația care să-i dea dreptul a lua parte la lu­crările adus.SK­L Dacă și. data fixată numărul acționarilor prezenți nu reprezin­­tă pt­orumul statutar. *td't­nica generală ordinară se amână, fără altă convocare 23 Decem­brie a. c. Convviul de Administrație iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiüiHiimüimiumiiiiiiimiiiiiiiiiüiiiiiiiisti. vizitați elegantul Restaurant „Co.os“ Constăm­ in Zanelti din ia­dul etîsabHa, 22 Cântă credita difuză Lucia Șerbănescu cu orc­estra maestrului Matrică Sava Bogat buftut — Băuturi alese iniiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiimiimiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii imn inm Prinderea unui șef de bandă Aseară, comisarul Moraru de la Bri­gada II-a judiciară însoțit de o echipă de polițiști, a reușit să aresteze pe șeful bandei de spărgători de va­goane din Gara de­­r. Infractorul pe nume Budeanu Ște­fan, se găsea în momentul arestării împreună cu doi romnnkci, într-o ca­meră a hotelului .Dacia“. Cei doi ..colegi” ai spări căior mitul ’a­­naritia organelor represive au dis­părut sărind pe fereastră. Budeanu St ofan care este plutonier maior în armată a putut fi arestat după o nuntă crâncenă. La percheziția făcută în cameră, s’a­­ zăs’t 500 perechi cărți de joc furate d’ntr’un vagon al C­A­M -ului aflat în gara Arad, deasemenea s’au des­coperit sub salteaua patului 15 000 ilingi austriac! Jpan MOME LA PRETURI ORIGINALE DE FABRICA vins de direct publicului Fsabrica „lORAȘ” din Arad Expoziția: București, Cal ea Catavași 41 îk. ref. 3.31.82 (vis-a-vis de Sanatoriul Central). Dr. Î €;,t*Js MAMOȘ BOLI ȘI OP^l­A TitlUL DE FEMEI MAȘTERI 45, Str. Mario Rosetti, 45 Consult 4—7 P- '7ț­. Telef. 2-89-48 U1« AN IN CARICATURĂ ANTIFASCIST NELL COLOR .­.Nell Colo­r satisface o nece­sitate. S­ăpân ție o pce­ță care isbutește sa prindă uneori dir.tr,o singură linie expresia ridicolă a personajului, depășește prin realizările sale rolul unui cari­caturist oarecare Cartea d-sale ,,Humor Antif seist*” e t’toritá în condiții tehnice trcpt-n-Mle. Tilw F(Hli?wii (UNIVERSUL) DE La 5 Decembrie apare AUREL ESARAFtQA „NINGE piste UC3ANA“ I Ilustrată de S. Perahim Cctifi­ mMÂNIA LIBERĂ n e» ARAMA, ALAMA etc. CUMPĂRĂ Colector au uzat plătind prețuri bune AB*AMAVICI București Str. Smârdan IB/III ap. 41 Telefon 4.62 80. Convocare Tinere elemente ce vor să scape într’u­n spectacol revuistic, se vor prezenta Sâmbătă 1 Decembrie, între orele 3 jum.—5 jum. La Apărarea Patriotică in str. Olteni Ei p. 6. TRIB- ILFOV SECȚIA V-a C- C­EXTRAL D. Ewald Hary Gottfried Herbolzhei­­mer, cu dom ales La d- avocat Ioan Ia­­negri, în Buc- Gal. Griviței No. 65, a in­tentat acțiune de divorț contra soției sale Clairet­e Herbolzheimer, născută Brecher, dom­ în Buc- str. Câmpineanu No. 54, etaj 1 apart­ 5, pentru motivele arătate în acțiune. Din căsătorie sus numitlor soți a re­­zultat un copil cu numele Petre Alexan­dru de 9 ani­ Averea soțului este blocată de CASBI­Termen la 14 iulie 1945, In Cabinetul prezident al Dosar N. 3107/948. DIRECȚIUNEA GENERALA F. T. T. Publicație Se aduce la cunoștința celor­ interesați că în ziua de 4 Decem­brie orele 10 30 se va tine la Dir. Generală PTT din București Ca­lea Victoriei, sala de licitații, li­­citație publică pentru procura­rea a 70 halate și 33 combinezoa­ne. Licitația se va tine în cont. cu art. 88—110 inclusiv din S. C. P. Concurenții vor depune în plic separat odată cu oferta sigilată cu ceară roșie și o garanție de 5% din valoarea furniturii. Caetul de sarcini menționat se poate vedea la sala de licitații PTT In orice zi de lucru Sutra Olta# 12—­ 3. tip. 1978S7/194S.

Next