România Liberă, martie 1946 (Anul 4, Nr. 478-504)
1946-03-01 / nr. 478
ANUL II Nr. 478 C. 4 PAGINI 200 LEI taxata francara plSVa tri număr» boal» ProBErî Dlracțunii generale M.L Nr. 108.828/15 Septembrie 1914 Redacția și Administrația București, Str. Sărindar 579 Centrala telefonică: 6,34.95 Contrec poștal Nr. 1378 ABONAMENTE _KTJT„ CAPITALA ȘI PROVINCIA: MUNCITORI ȘI STUDENȚI: AUTORITĂȚI, INSTITUȚII, SOCIETĂȚI 1 lună 4.500 lei 1 lună 4.000 lei —3 luni 10.000 lei 100.000 lei pe an I 3 luni 12.000 lei Abonamentele incep la 1] și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcări prețului! REDACTORI RESPONSABILI: GREGORE PREOTEASA NICULAE BELLII HRIÍullíllMuIillUull IIIIIIIII HUIIIlulUuulilUullHUulMuM Fracțiunile istorice instigă la război civil . Nu era greu de prevăzut că politica cercurilor maniste va sfârși prin a ajunge din nou acolo de unde a plecat. Desigur, unele schimbări de orientare nu sunt cu totul excluse în politică. De aceea când, după acordul de la Moscova, formula colaborării reale a fracțiunilor istorice în cadrul democrației românești începuse să circule, putea exista presupunerea că realitatea cerută se va manifesta cel puțin în ceea ce privește ansamblul politicei interne, slojindu-se și garantându-se păstrarea independenței în politica noastră de stat. Se putea presupune atunci că fracțiunile istorice vor renunța la apelul pentru intervenție străină în hotarele politicei românești, acceptând — pentru prima oară în istoria lor — ca această politică să fie determinată numai de raportul de forțe existent, sau în desvoltare, al diferitelor curente. Era un minimum de lealitate, după ce — înainte de asta — ar fi fost dovada unui elementar patriotism mărturia u unui sentiment major de demnitate națională. Se putea presupune... deși, recunoaștem, pentru aceasta cetățeanul avea nevoe de un deosebit și robust optimism. Realitățile însă, mai tari decât toate presupunerile, și mai brutale, demonstrează netemeinicia lor. Dar să le luăm pe rând, și dela început. O privire fugar aruncată asupra trecutului nostru istoric arată cum, cale de veacuri, lupta poporului român s'a dus între altele, și uneori înaintea altora, pentru independența politică a țării, pentru dreptul ei de a-și hotărî regimul, organizarea și orientările. Faptul că, fără excepție, lupta asta a putut fi sau înăbușită, sau canalizată pe căi întortochiate și de viață, a făcut ca până în timpurile noastre regimul și politica României să fie determinată de înțelegerea ce se stabilea între păturile conducătoare cu una sau alta dintre puterile străine. Beneficiul era cu regularitate, egal împărțit între cei doi parteneri ai permanentei și nemiloasei noastre spolieri. Pe calea aceasta am ajuns, la un moment dat, în brațele Germaniei hitleriste; — aci trebuește căutată în mare măsură cauza prăbușirii întregului eșafodaj al politicei fracțiunilor istorice, cauza alunecării României spre prăpastia propriei sale nimiciri. De atunci, 23 August — perspectiva unei noui ere politice. Ca atunci, o luptă, mai organizată, mai bine orientată și consecventă — de astă dată — pe linia împlinirii acestei de mai multe ori seculare năzuinii. Ca în trecut se opuneau fracțiunile istorice; la început gărzile maniste au pătruns în Ardealul eliberat sub formă de bande, demonstrând prin măcelul populației maghiare — la Aita Seacă — „incapacitatea” noastră de a dezlega problema întregului Ardeal în cadrul Statului Român independent. Cu o astfel de acțiune „reușită", politica fracțiunilor istorice a împiedicat timp de șapte luni, normalizarea situației din Ardeal și reîncadrarea acestei provincii administrației românești. Așa problema raporturilor românomaghiare devenea dintr'o chestiune a celor două popoare, un factor de problemă internațională, și până la urmă — de intervenție străină în procesul de rezolvare a .t. Un cui străin în propria noastră casă. (Putem sublinia aci că lichidarea rapidă a manevrei fracțiunii maniste ar fi devenit aproape cu neputință, dacă spiritul obiectiv și de înaltă principialitate a politicei sovietice nu ar fi ușurat dezlegarea normală, trecând peste provocătoarea manevră anti- românească). A urmat, în ordinea evenimentelor eșite din comun, , 24 Februarie, represiunea sângeroasă din Piața Palatului, care — într'un NanSas BeSto flnikî'llllil'A în MEMBRII DELEGAȚIEI ARLUS INTORSI DIN U.R.S.S. AU FĂCUT DECLARAȚII PRESEI <Nu ne așteptam la o primire atât de caldă, atât de prietenească și atât de intimă>, mărturisesc delegații Membrii delegației ARLUS care au vizitat recent Uniunea Sovietică, au făcut presei declarații, din care spicuim: D. prof. Dr. Partion luând cuvântul, a spus: ..In călătoria pe care am făcut-o și care a durat aproape o lună, am văzut foarte multe lucruri interesante. Ceea ce m’a izbit în primul rând pe mine este deosebirea de nivel economic pe care am constatat-o între prima și a doua călătorie. Această deosebire constă într’o scădere de prețuri foarte importantă, cu alte cuvinte într’o îmbunătățire a condițiilor vieții. Prețurile au scăzut până acum cu 1/3 iar Generalissimul Stalin a anunțat: — și am aflat în ultimul moment că ceea ce a făgăduit s’a realizat —, a anunțat o mare scădere de prețuri de, % din ceea ce era de câteva zile în urmă. Prin urmare scăderea de prețuri este considerabilă". . D. Profesor Al. Rosetti a spus următoarele: „Vă mărturisesc sincer că nu ne așteptam la o primire atât de fastuoasă, dar mai ales ju ne așteptam la o primire atât de calda, atât de prietenească și atât de intimă' untem o țară mică, s’a .Mărimea unei țări D. Victor Eftimiu, vorbind tot despre vizita la scriitorii sovietici, a spus: „Când ne-am aflat intre ei, am văzut că acești oameni cinstiți, oameni simpli, nu fac făgădueli mincinoase. Când ne-au spus „vrem să vă cunoaștem“, erau absolut sinceri. Ne-au cerut „dați-ne din cărțile dvs., din piesele dvs., din poeziile dvs., pentru că vrem să vă cunoaștem“ și această dorință era sinceră. Când am spus că ridicat Leonid I.eonov, nu se socotește după km. și după numărul locuitorilor, ci după spiritualitatea' iei, după valorile ei spirituale și dvs. aveți aceste valori spirituale" — și fiecare cuvânt al lui îl simțeam că este sincer“. D. Simion Oeriu, a spus: „Dacă îmi dați voie, eu vă voiu spune In câteva cuvinte ci ceea ce m'a impresionat adânc de tot este omul sovietic. Absolut toate realizările mari, pe care le-am văzut in Uniunea Sovietică, sunt create de către acest om nou". D. prof. Andrei Otețen: „Impresia cea mai puternică, pe care ne-a ărut-o vizita în Uniunea Sovietică a fost acea de optimism și de încredere pe care am constatat-o in toate păturile poporului sovietic, Si care ne-a arătat că avem de a face dubli popor în plină ascensiune, care este sigur de destinele lui și de realizarea planurilor ne care și le propune". Din exaci> înainte vom primi din oficiu toate cărțile care apar in Uniunea Sovietică, dar nu numai atât, aceste cărți vor fi însoțite de un rezumat al lor, pentru ca orientarea noastră să fie mai ușoară de date biografice și bibliografice în legătură cu autorul respectiv, de fotografii, de machete. (Cimtimiare in pag. 4-a) D-nii dr. Parhon (în mijloc), dr. Oeriu și Mihai Magheru declarațiilor. In timpul Un credit de 30 miliarde pentru un sâmânțar i Treizeci de miliarde au fost puse la dispoziția județelor țării pentru aprovizionarea cu semințe necesare campaniei agricole, (Agerpres). IMPORTANTE PRELUNGIRI DE TERMENE FISCALE Ministerul de finanțe a prelungit o serie de termene după cum urmează: — Termenul pentru depunerea fișelor de furnizori și clienți până la 15 Martie 1946; termenul pentru plata impozitelor pe salarii exigibil până la 5 Martie, iar termenul de depunere a declarațiilor de impunere pe exercițiul 1946/47 se prelungește până la 15 Martie 1946, CUM SE VOR EFECTUA IMPORTURILE DIN DISPONIBILUL PROPRIU SE DEVIZE Regimul compensațiilor.La cât se ridică disponibilul propriu particular din America PRECIZARILE D-LUI MIRCEA SOLACOLU D. Mircea Solacolu, comisarul general al Comerțului exterior, ne-a făcut eră următoarele interesante este cîzărî. Guvernul nostru a fost preocupat de problema satisfacerei necesităților de materii prime ale țării, precum și de marea problemă a deficitului anului agricol 1945." Uniunea Sovietică — cu multă bunăvoință — ne-a scos din impasul problemei alimentare, împrumutându-ne 50.000 vagoane cereale. Trebuie să menționez — că gestul U. R. S. S. .ului făcut față de noi reprezintă un act de sacrificiu fată de poporul român, precum și un gest de hotărîtoare încredere în guvernul prezidat de d. prim-ministru dr. Petru Groza. Realizarea importul«« In vederea realizării importului ți din alte țări, guvernul nostru s'a gândit că și disponibilitățile, ca și inițiativele Particulare — nu trebuesc înlăturate din activa campanie. Pe care o pornim la realizarea importului de materii prime și utilaj industrial din străinătate Privitor, la legea pentru utilizarea disponibilului proprii de devize, d-sa a spus: Azi a apărut Decretul Lege, referitor la utilizarea disponibiităților proprii. Principiile conducătoare ale noului Decret Lege sunt țumătoarele: Realizarea de importuri efective de materii prime și utilaj industrial din străinătate. Termenul de trei luni, înlăuntrul căreia se pot solicita autorizațiile de import, a fost stabilit temeiul că pe o perioadă de 90 zile se pot concretiza dorințele acelora, cari îmbinând interesul național cu acel al economiei generale a tării,vor voi să efectueze importurile în cadrul legei mai sus menționate. (Continuare In pac. 4»* Vineri Martie JS4E OMUL BINE INFORMAI ȘTIE CA: † până la 15 Mărtie se mai pot depune tablourile pe i*3 ® s?a»5*o8 întreprinderil or mobîlizat pe mnani lucru. 9 Statele Unite a«sa» dresat o nota referitoare la problema spaniolă. • Franța a suspendat aplicarea acordului comercial franco-spaniol. O Liga Arabă sprijină revendicările egiptene. Vin din Spania! DUPĂ GROAZA PRICINUITĂ DE VICTORIA ALIAȚILOR franco întărește represiunea Ce scrie un militant republicar ajuns Im granța IstridsT in timp în acum doua luni. Străzile nu prea erau luminate. Poliție multă, mai multă decit in timpul Republicei autou.oduc numeroare taxier, peronaj« un fond poate că într’adevăr Spania cunoștea prosperitatea mei și ritmul pașilor... Dar, n’a fost nici o surpriză: eram așteptat... Mama și un prieten. Lângă ușă am zărit o valiză și pardesiul meu dinainte de război. ..Iase repede — îmi spuse prietenul, după primele îmbrățișări. Iată și bani. Trebue să pleci imediat, la adresa aceasta locuesc niște cunoscuți . . Imposibil să rămân acasă. Prin ageniții de legătură al căror serviciu este atât de bine organizat și care știu tot ceea ce se petrece în închisori, prietenul meu a fost informat de ..punerea mea în libertate ’. El o prevenise pe mama, iar aceasta îmi pregătise bagajele, ca să pot pleca înainte de sosirea poliției. — poliția? Dar nu mi-am ispășit oare pedeapsa? _ Dacă judecătorul te eliberează, el îți dă numai o libertate provizorie, după șase ani de detențiune. Dar îndată ce poliția va fi informată de eliberarea ta, va veni să te caute. Toți cei socotiți capabili să se ocupe din nou de politică, primesc vizita poliției. — Și atunci? _ Atunci, cel mai bun lucru este să te ascunzi. Nu fii imprudent. Le fac razii pretutindeni, tu ne poți fi folositor și avem motivele noastre să nu lăsăm iar pradă lor. Acum pleacă, și repede, fiindcă altfel în loc de unul singur vor aresta doi. Și mă împinse pe scară. Cu o oră înainte, după ce am completat șase fișe, fusesem eliberat din închisoarea model din Valencia... M’am refugiat la niște lucrători bătrâni într’o casă albă de mahala, înconjurată de portocali. Era în apropierea liniei ferate. — Aici vei fi liniștit, m’au asigurat ei. Se înșelau: curiozitatea m’a împiedicat să cunosc o singură, oră de liniște in timpul celor câteva zile, pe care le-am petrecut „liber” in Spania franchistă. Să fiți ferisiți că nu vă arestez Ceea ce mă interesa mai mult, era discuția dintre cei doi fii din casă. Acești oameni erau, fără să știe, extraordinari reporteri. Dacă ași fi stenografiat discuția lor, ași fi avut acum despre Spania actuală, o carte a cărei lectură ar ridica părul măciucă, dar pe care nimeni n’ar socoti-o verosimilă. Astăzi au fost proteste la secția vopselăriei, spunea unul; muncitorii spun că, dacă nu li se dă lapte, se intoxică. Și s’au dus să-l găsească pe delegatul sindicatului (sindicat al Falangei, singur autorizat și obligatoriu, ale cărei cotizații sunt reținute de întreprindere din salariul muncitorilor). Și i-au arătat legea hrigienei muncii. El i-a trimis la plimbare: „Nu vreau proteste colective. Sunt interzise, le-a spus el. Și să fiți fericiți că nu vă arestez”. Sindicatul nostru (ilegal, bineînțeles) încearcă să organizeze o grevă a brațelor încrucișate pentru mâine. A doua zi, am întrebat de greva proiectată. — A durat o jumătate de oră. Delegatul a telefonat la sindicat. Jumătate din greviști au fost dați afară și în locul lor, au fost angajați țărani de-abia sosiți din Almeria. Nu cunosc deloc (Continuare în pag. 4-a) Dar in cartierul meu, treceam prin fața fabricilor închise, acolo, nici automobile nici cafenele. Lângă casa mea exista pe vremuri un Centru de cultură pentru lucrători... Acum doi tineri făceau de gardă în fața clădirii, pe cara spânzura firma ,,Frontul tineretului . Era o cazarmă de falangiști... Eram grăbit să ajung acasă unde nimeni nu mă aștepta. Ideea surprizei ce aveam să o fac îmi accelera bătaie Clișeul reprezintă un afiș răspândit în timpul războiului civil. Asta i, când poate vedea și un orb cât de strâns legata era soarta întregii lumi de lupta poporului spaniol, desenul »ceata capătă o semnificație deosebită. PARTIDUL COMUNIST ROMÂN A LANSAT UN PROTEST ÎMPOTRIVA GUVERNULUI FRANCO și Cerânud guvernelor democratice să rupă relațiile cu guvernul franchist? chemăm poporul româna Ba Luptă dârză împotriva susținătorilor din România ai lui Franco5’. î’numim deci partea Comitetului Central, al Partidului Comunist Român următorul protest împotriva guvernului Franco: tarea biptăînrilor spanioli esta verigă in tantul actelor de provocare, sfidare și ata(Coitiniare în pag. 4-a) CETĂȚENI! TOVARĂȘI! în time ce popoarele iubitoare de libertate ca străduesi a consolida pacea dobândită cu atâtea jertfe, în timp ce autorii dezlănțuirii celui de al doilea război mondial sunt judecați pentru crima de a fi lunecat lumea întreagă în valuri de sânge, resturile fasciste caută să aprindă noi focare și să pună la cale noi războaie. In Spania, unde împotriva voinței poporului criminalul Franco a venit la putere cu ajutorul mercenarilor fasciști și al armelor hitleriste, continuă cea mai cumplită teroare Au fost asasinați zece vajnici luptători pentru eliberarea Spaniei, Printre care și eroul Cristino Garcia. Gloanțele lui Franco lovesc pe luptătorii pentru democrație, libertate și pace, teroarea neagră bantué menținând un focar periculos al agresiunii naziste. Nu a curs destul sânge? Nu sunt destui orfani? N'au rămas destule ruine? Fascismul zdrobit Prin victoria Națiunilor Unite în frunte cu Uniunea Sovietică, ridică capul în Spania. Mișuleasca execu UN NOU GEN DE PROVOCARE MANISTĂ De la o vreme cetățenii capitalei, în deosebi în tramvaie, sunt supuși actelor de teroare ale grupelor de huligani, ■ 3-4 indivizi, deseori beți — ca să aibă curaj, — purtând insigne distinctive ale partidului manist, și chipul lui Maniu alături de care pun chipul M. S. Regelui, silesc cetățenii, sub amenințări, să strige diverse lozinci antidemocratice. Pentru a-și ascunde adevărata față și a da naștere la diversiuni, ei pun pe cetățeni să strige „Trăiască Regele” amestecând numele suveranului în actele lor de infamă provocare. Astfel în seara zilei de 26 ort, trei derbedei purtând în piept o insignă a Partidului Național Țărănesc ce înfățișa chipul M. S. Regelui, alături de inițialele partidului, au terorizat călătorii din remorca tramvaiului 25. Câțiva cetățeni au fost chiar și loviți Numai intervenția energică a unui ofițer superior a lămurit lucrurile și intențiile agenților electorali ai lui Iuliu Maniu, silindu-i să coboare imediat din tramvai. Cerem guvernului să ia cele mai energice măsuri, pentru curățarea vieții publice de astfel de manifestări. Cerem ca astfel de indivizi să fie arestați și judecați pentru fesmajestate și pentru provocări antidemocratice. . Cerem să se facă o lege care să interzică amestecarea numelui Suveranului în agitațiile huliganice. Aceasta ar exprima indignarea și sentimentele adevărate ale opiniei publice. STALIN .3. VICTOR EFTIMIU Reproducem pasagii din articolul d-lui Victor Eftimiu — recent înapoiat din Uniunea Sovietică .— despre generalissimul Stalin, publicat în numărul de ori al ziarului „Dreptatea nouă”. „Am cunoscut un georgian fermecător”, scria, cândva, Lenin, vorbind despre Iosif Vissarionovici Stalin, care, paralel cu Vladimir Ilici, fără să știe unul de altul, unul la nord, cellalt în Caucaz scriau, paralel , fără să se citească, același cuprins de pagini, nu numai de luptă revoluționară, dar și de reflecții filosofice, despre materie și spirit... Aceiași impresie de vrajă ne-a lăsat și nouă generalissimul Stalin. In cele cinci sferturi de oră pe cari le-am petrecut in biroul de la Kremlin, de față fiind și comisarul poporului pentru afacerile străine, d. Molotov. Un birou simplu, mobilat cu sobrietate. Pe pereți, o fotografie a lui Lenin, două gravuri reprezentând pe Kan Marx și pe Engels și două portrete în ulei ale generalilor Kutuzov și Suvaroff, cunoscuți nu numai pentru vitejia lor, dar și pentru sentimentele lor democratice, progresiste. In vremea întunecată a țarismului. E ora șapte seara. Generalissimul va intra peste un minut-două. Inima nu se strânge de emoție. Ne vom afla în fața celei mai puternice personalități a globului. Președintele Roosevelt a murit. Churchill nu mai conduce imperiul britanic. Stalin, pe care cincizeci de ani de luptă nu l-au clintit, e colea, in toată măreția lui. A învins nu numai ca apologet al lumii viitoare, dar a cunoscut și victoria militară, la care poate că nu s’a gândit niciodată, fiindcă țelul său suprem era pacea lumii, nu convulsiunile tragice prin care a fost nevoită să treacă biata omenire. Așteptând să intre Stalin, ne așteptam nu la o singură ființă omenească, ci la o serie de imagini, realități și legende suprapuse, personalități multiple, procesiune de simboluri. Era, în primul rând, pentru noi, cei ce-i cunoaștem activitatea și scrisul, om,ti dârz, vajnicul luptător pentru o credință, neclintit, mergând spre țintă ca între halucinație, dar precis în acelaș timp, halucinant de precis și de lucid. Era apoi tovarășul lui Lenin, cu care a construit nu numai Uniunea Sovietelor, dar și arhitectonica spirituală a universului întreg.... Dar a intrat Stalin cel adevărat. Să fie acesta, — sau numai un trimis al lui, anunțând că va intra generalissimul?... Nu, este el însuși, fiindcă alături de ei vine și Molotov, — un Molotov mai puțin sever decât îi arată fotografiile, mai surâzător, mai tânăr. De ce vor fi atât de crunte, în imagini, chipurile oamenilor importanți? Iată, însuși Stalin este cu totul altul decât cel popularizat prin statui, portrete, fotografii, peliculă. Acolo e drept, marțial, cu chipiul pe Continuare în pag. 4-a GENERALISSIMUL STALIN