România Liberă, martie 1946 (Anul 4, Nr. 478-504)

1946-03-01 / nr. 478

ANUL II Nr. 478 C. 4 PAGINI 200 LEI taxa­ta francara plSVa tri număr» boal» P­roBErî­ Dlracț­unii generale M.L Nr. 108.828/15 Septembrie 1914 Redacția și Administrația București, Str. Sărindar 5­7­9 Centrala telefonică: 6,34.95 Cont­rec poștal Nr. 1378 ABONAMENTE _K­TJT„ CAPITALA ȘI PROVINCIA: MUNCITORI ȘI STUDENȚI: AUTORITĂȚI, INSTITUȚII, SOCIETĂȚI 1 lună 4.500 lei 1 lună 4.000 lei —3 luni 10.000 lei 100.000 lei pe an I 3 luni 12.000 lei Abonamentele incep la 1] și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcări prețului! REDACTORI RESPONSABILI: GREGORE PREOTEASA NICULAE BELLII HRI­Íu­llíllMuIillUull IIIIIIIII HUIIIlulUuulilUullHUulMuM Fracțiunile istorice instigă la război civil . Nu era greu de pre­văzut că politica cercu­rilor maniste va sfârși prin a ajunge din nou acolo de unde a plecat. Desigur, unele schim­bări de orientare nu sunt cu totul excluse în politică. De aceea când, după acordul de la Moscova, formu­la colaborării reale a fracțiunilor is­torice în cadrul democrației româ­nești începuse să circule, putea e­­xista presupunerea că realitatea ce­rută se va manifesta cel puțin în ceea ce privește ansamblul politicei interne, slojindu-se și garantându-se păstrarea independenței în politica noastră de stat. Se putea presupune atunci că fracțiunile istorice vor re­nunța­ la apelul pentru intervenție străină în hotarele politicei româ­­­nești, acceptând — pentru prima oară în istoria lor — ca­ această po­litică să fie determinată numai de raportul de forțe existent, sau în desvoltare, al diferitelor curente. Era un minimum­ de lealitate, după ce — înainte de asta — ar fi fost do­vada unui elementar patriotism măr­turia u unui sentiment major de dem­nitate națională. Se putea presupune... deși, recu­noaștem, pentru aceasta cetățeanul avea nevoe de un deosebit și robust optimism. Realitățile însă, mai tari decât toate presupunerile, și m­ai brutale, demonstrează netemeini­cia lor. Dar să le luăm pe rând, și dela început. O privire fugar aruncată a­­supra trecutului nostru istoric arată cum, cale de veacuri, lupta poporu­lui român s'a dus între altele, și u­­neori înaintea altora, pentru inde­pendența politică a țării, pentru dreptul ei de a-și hotărî regimul, or­ganizarea și orientările. Faptul că, fără excepție, lupta asta a putut fi sau înăbușită, sau canalizată pe căi întortochiate și de viață, a făcut ca până în timpurile noastre regimul și politica României să fie determi­nată de înțelegerea ce se stabilea între păturile conducătoare cu una sau alta dintre puterile străine. Be­neficiul era cu regularitate, egal îm­părțit între cei doi parteneri ai per­manentei și nemiloasei noastre spo­lieri. Pe calea aceasta am ajuns, la un moment dat, în brațele Germaniei hitleriste; — aci trebuește căutată în mare măsură cauza prăbușirii în­tregului eșafodaj al politicei fracțiu­nilor istorice, cauza alunecării Ro­mâniei spre prăpastia propriei sale nimiciri. De atunci, 23 August — perspec­tiva unei noui ere politice. Ca a­­tunci, o luptă, mai organizată, mai bine orientată și consecventă — de astă dată — pe linia împlinirii aces­tei de mai multe ori seculare nă­­zuinii. Ca în trecut se opuneau fracțiu­nile istorice; la început gărzile ma­niste au pătruns în Ardealul elibe­rat sub formă de bande, demon­strând prin măcelul populației ma­ghiare — la Aita Seacă — „incapa­citatea” noastră de a dezlega pro­blema întregului Ardeal în cadrul Statului Român independent. Cu o astfel de acțiune „reușită", politica fracțiunilor istorice a împiedicat timp de șapte luni, normalizarea situației din Ardeal și reîncadrarea acestei provincii administrației românești. Așa problema raporturilor româno­­maghiare devenea dintr'o chestiune a celor două popoare, un factor de problemă internațională, și până la urmă — de intervenție străină în procesul de rezolvare a .t. Un cui străin în propria noastră casă. (Pu­tem sublinia aci că lichidarea rapidă a manevrei fracțiunii maniste ar fi devenit aproape cu neputință, dacă spiritul obiectiv și de înaltă princi­pialitate a politicei sovietice nu ar fi ușurat dezlegarea normală, trecând peste provocătoarea manevră anti-­ românească).­­ A urmat, în ordinea evenimente­lor eșite din comun, , 24 Fe­bruarie, represiunea sângeroasă din Piața Palatului, care — într'un N­anSas BeSto­­ flnik­î'llllil'A în MEMBRII DELEGAȚIEI ARLUS INTORSI DIN U.R.S.S. AU FĂCUT DECLARAȚII PRESEI <Nu ne așteptam la o primire atât de caldă, atât de prietenească și atât de in­timă>, mărturisesc delegații Membrii delegației ARLUS care au vizitat recent Uniunea Sovietică, au făcut presei declarații, din care spicuim: D. prof. Dr. Partion luând cuvântul, a spus: ..In călătoria pe care am făcut-o și care a durat aproape o lună, am văzut foarte multe lucruri interesante. Ceea ce m’a izbit în primul rând pe mine este deosebirea de nivel economic pe care am constatat-o între prima și a doua călă­torie. Această deosebire constă într’o scădere de prețuri foarte importantă, cu alte cuvinte într’o îmbunătățire a condițiilor vieții. Pre­țurile au scăzut până acum cu 1/3 iar Gene­­ralissimul Stalin a anunțat: — și am aflat în ultimul moment că ceea ce a făgăduit s’a realizat —, a anunța­t o mare scădere de prețuri de, % din­­ ceea ce era de câteva zile în urmă. Prin urmare scăderea de prețuri este considerabilă". . D. Profesor Al. Rosetti a spus următoarele: „Vă mărturisesc sincer că nu ne așteptam la o primire atât de fastuoasă, dar­ mai ales j­u ne așteptam la o primire atât de calda, atât de prietenească și atât de intimă' untem o­­ țară mică, s’a .Mărimea unei țări D. Victor Eftimiu, vorbind tot despre vi­zita la scriitorii sovietici, a spus: „Când ne-am­ aflat intre ei, am văzut că acești­ oameni cinstiți, oameni­ simpli, nu fac făgădueli mincinoase. Când ne-au spus „vrem să vă cunoaștem“, erau absolut sinceri. Ne-au cerut „dați-ne din cărțile dvs., din piesele dvs., din poeziile dvs., pentru că vrem să vă cunoaștem“ și această dorință era sinceră. Când am spus că ridicat Leonid I.eonov, nu se socotește după km. și după numărul locuitorilor, ci după spiritualitatea' iei, după valorile ei spirituale și dvs. aveți aceste va­lori spirituale" — și fiecare cuvânt al lui îl simțeam că este sincer“. D. Simion Oeriu, a spus: „Dacă îmi dați voie, eu vă voiu spune In câteva cuvinte ci ceea ce m'a impresionat a­­dânc de tot este omul sovietic. Absolut toate realizările mari, pe care le-am văzut in Uniu­nea Sovietică, sunt create de către acest om nou". D. prof. Andrei Otețen: „Impresia cea mai puternică, pe care ne-a­­ ărut-o vizita în Uniunea Sovietică a fost a­­cea de optimism și de încredere pe care am constatat-o in toate păturile poporului so­vietic, Si care ne-a arătat că avem de a­ face du­bli popor­­ în plină ascensiune, care este sigur de destinele lui și de realizarea planu­rilor ne care și le propune". Din exaci> înainte vom primi din oficiu toate cărțile care apar in Uniunea Sovietică, dar nu numai atât, aceste cărți vor fi însoțite­­ de un rezumat al lor, pentru ca orientarea noastră să fie mai ușoară de date biografice și bibliografice în legătură cu au­torul respectiv, de fotografii, de machete. (Cimtimiare in pag. 4-a) D-nii dr. Par­hon (în mijloc), dr. Oeriu și Mihai Magheru declarațiilor. In timpul Un credit de 30 miliarde p­e­n­t­r­u un s­âm­ân­țar i Treizeci de miliarde au fost puse la dispoziția județelor țării pentru apro­vizionarea cu semințe necesare campa­niei agricole, (Agerpres). IMPORTANTE PRELUNGIRI DE TERMENE FISCALE Ministerul de finanțe a prelungit o serie de ter­mene după cum urmează: — Termenul pentru de­punerea fișelor de furni­zori și clienți până la 15 Martie 1946; termenul pentru plata impozitelor pe salarii exigibil până la 5 Martie, iar termenul de depunere a declarațiilor de impunere pe exercițiul 1946/47 se prelungește până la 15 Martie 1946, CUM SE VOR EFECTUA IMPORTURILE DIN DISPONIBILUL PROPRIU SE DEVIZE Regimul compensațiilo­r.­­La cât se ridică disponibilul propriu particular din America PRECIZARILE D-LUI MIRCEA SOLACOLU D. Mircea Solacolu, comisarul ge­neral al Comerțului exterior, ne-a făcut eră următoarele interesante este cîzărî. Guvernul nostru a fost preocupat de problema satisfacerei necesități­lor de materii prime ale țării, pre­cum și de marea problemă a defici­­tu­lui anului agricol 1945." Uniunea Sovietică — cu multă bu­nă­voință — ne-a scos din impasul problemei alimentare, împrum­u­tân­­du-ne 50.000 vagoane cereale. Trebuie să menționez­ — că gestul U. R­. S. S. .ului făcut față de noi re­prezintă un act de sacrificiu fată de poporul român, precum și un gest de hotărîtoare încredere în guvernul prezidat de d. prim-ministru dr. Pe­tru Groza. Realizarea importul«« In vederea realizării importului ți din alte țări, guvernul nostru s'a gândit că și disponibilitățile, ca și inițiativele Particulare — nu trebu­esc înlăturate din activa campanie. Pe care o pornim la realizarea impor­tului de materii prime și utilaj indu­strial din străinătate Privitor, la legea pentru utiliza­rea disponibilului proprii de devize, d-sa a spus: Azi a apărut Decretul Lege, refe­ritor la utilizarea disponibiităților proprii. Principiile conducătoare ale noului Decret Lege sunt țumătoarele: Realizarea de importuri efective de materii prime și utilaj industrial din străinătate. Termenul de trei luni, înlăuntrul căreia se pot solicita autorizațiile de import, a fost stabilit temeiul că pe o perioadă de 90 zile se pot concre­­tiza dorințele acelora, cari îmbinând interesul național cu acel al econo­miei generale a tării,­­vor voi să e­­fectueze importurile în cadrul legei mai sus menționate. (Continuare In pac. 4­»* Viner­­i Martie JS4E OMUL BINE INFORMAI ȘTIE CA: † până la 15 Mărtie se mai pot depune ta­blourile pe i*3 ® s?a»5*o8 întreprinderil or mo­bîlizat pe mnani lucru. 9 Statele Unite a«s­a» dresat o nota referi­toare la problema spa­­niolă. • Franța a suspendat aplicarea acordul­ui comercial franco-spa­­niol. O Liga Arabă sprijină revendicările egip­tene. Vin din Spania! DUPĂ GROAZA PRICINUITĂ DE VICTO­RIA ALIAȚILOR franco întărește represiunea Ce scrie un militant rep­ublicar ajuns Im granța IstridsT in timp în acum doua luni. Străzile nu prea erau luminate. Poliție multă, mai multă decit in timpul Republicei autou.oduc n­umeroare taxier, peronaj« un fond poate că într’adevăr Spania cunoștea prosperitatea­ mei și ritmul pașilor... Dar, n’a fost nici o surpriză: eram așteptat... Mama și un­ prieten. Lângă ușă am zărit o valiză și pardesiul meu dinainte de război. ..Ia­se repede — îmi spuse prietenul, după primele îmbrățișări. Iată și bani. Trebue să pleci imediat, la adresa a­­ceasta locuesc niște cunoscuți . . Imposibil să rămân acasă. Prin a­­geniții de legătură al căror serviciu este atât de bine organizat și care știu tot ceea ce se petrece în închisori, prietenul meu a fost informat de ..punerea mea în libertate ’. El o prevenise pe mama, iar aceasta îmi pregătise bagajele, ca să pot pleca înainte de sosirea poliției. — poliția? Dar nu mi-am ispășit oare pedeapsa? _ Dacă judecătorul te eliberează, el îți dă numai o libertate provizorie, du­pă șase ani de detențiune. Dar îndată ce poliția va fi informată de eliberarea ta, va veni să te caute. Toți cei socotiți capabili să se ocupe din nou de politică, primesc vizita poliției. — Și atunci? _ Atunci, cel mai bun lucru este să te ascunzi. Nu fii imprudent. Le fac razii pretutindeni, tu ne poți fi folosi­tor și avem motivele noastre să nu lă­săm iar pradă lor. Acum pleacă, și re­pede, fiindcă altfel în loc de unul sin­­gur vor aresta doi. Și mă împinse pe scară. Cu o oră înainte, după ce am completat șase fișe, fusesem eliberat din închi­soarea model din Valencia... M’am refugiat la niște lucrători bă­trâni într’o casă albă de mahala, încon­jurată de portocali. Era în apropierea liniei ferate. — Aici vei fi liniștit, m’au asigurat ei. Se înșelau: curiozitatea m’a împiedi­­cat să cunosc o singură, oră de liniște in timpul celor câteva zile, pe care le-am petrecut „liber” in Spania franchistă. Să fiți ferisiți că nu vă ar­estez Ceea ce mă interesa mai mult, era discuția dintre cei doi fii din casă. Acești oameni erau, fără să știe, ex­traordinari reporteri. Dacă ași fi ste­nografiat discuția lor, ași fi avut acum despre Spania actuală,­­ o carte a cărei lectură ar ridica părul măciucă, dar pe care nimeni n’ar socoti-o verosimilă. Astăzi au fost proteste la secția vop­­selăriei, spunea unul; muncitorii spun că, dacă nu li se dă lapte, se intoxică. Și s’au dus să-l găsească pe delegatul sindicatului (sindicat al­ Falangei, sin­gur autorizat și obligatoriu, ale cărei cotizații sunt reținute de întreprindere din salariul muncitorilor).­ Și i-au ară­­tat legea hrigienei muncii. El i-a trimis la plimbare: „Nu vreau proteste colec­tive. Sunt interzise, le-a spus el. Și să fiți fericiți că nu vă arestez”. Sindica­tul nostru (ilegal, bineînțeles) încearcă să organizeze o grevă a brațelor încru­cișate pentru mâine. A doua zi, am întrebat de greva pro­iectată. — A durat o jumătate de oră. Dele­­gatul a telefonat la sindicat. Jumătate din greviști au fost dați afară și în lo­cul lor, au fost angajați țărani de-abia sosiți din Almeria. Nu cunosc deloc (Continuare în pag. 4-a) Dar in cartierul meu­, treceam prin fața fabricilor închise, acolo, nici auto­mobile nici cafenele. Lângă casa mea exista­­ pe vremuri un Centru de cu­l­tură pentru lucrători... Acum doi tineri făceau de gardă în fața clădirii, pe cara spânzura firma ,,Frontul tineretului . Era o cazarmă de falangiști... Eram grăbit să ajung acasă unde ni­meni nu mă aștepta. Ideea surprizei ce aveam să o fac îmi accelera bătaie Clișeul reprezintă un afiș răspândit în timpu­l războiului civil. Asta­ i, când poate vedea și un orb cât de strâns­ legata era soarta întregii lumi de lupta poporului spaniol, desenul »ceata capătă o semnificație deosebită. PARTIDUL COM­UNIST ROMÂN A LANSAT UN PROTEST ÎMPOTRIVA GUVERNULUI FRANCO și Cerânud guvernelor democratice să rupă rela­țiile cu guvernul franchist? chemăm poporul român­a Ba Luptă dârză împotriva susținătorilor din România ai lui Franco5’. î’numim deci partea Comitetului Central, al Partidului Comunist Român urmă­torul protest împotriva guvernului Franco: tare­a biptăînrilor spanioli esta verigă in tantul actelor de provocare, sfidare și ata­­(Co­itiniare în pag. 4-a) CETĂȚENI! TOVARĂȘI! în tim­e ce popoarele iubitoare de liber­tate ca străduesi a consolida pacea do­bândită cu atâtea jertfe, în timp ce autorii dezlănțuirii celui de al doilea război mon­dial sunt judecați­­ pentru crima de a fi lunecat lumea întreagă în valuri de sânge, resturile fasciste caută să aprindă noi fo­care și să pună la cale noi războaie. In Spania, unde împotriva voinței po­porului criminalul Franco a venit la pu­tere cu ajutorul mercenarilor fasciști și al armelor hitleriste, continuă cea mai cumplită teroare Au fost asasinați zece vajnici luptători pentru eliberarea Spaniei, Printre care și eroul Cristino Garcia. Gloanțele lui Franco lovesc pe luptătorii pentru democrație, libertate și pace, te­roarea neagră bantué menținând un fo­car periculos al agresiunii naziste. Nu a curs destul sânge? Nu sunt destui orfani? N'au rămas destule ruine? Fas­cismul zdrobit Prin victoria Națiunilor Unite în frunte cu Uniunea Sovietică, ri­dică capul în Spania. Mișuleasca execu­ UN NOU GEN DE PROVOCARE MANISTĂ De la o vreme cetățenii capita­lei, în deosebi în tramvaie, sunt supuși actelor de teroare ale gru­pelor de huligani, ■ 3-4 indivizi, deseori beți — ca să aibă curaj, — purtând insigne distinctive ale partidului manist, și chipul lui Maniu alături de care pun chi­pul M. S. Regelui, silesc cetățe­nii, sub amenințări, să strige di­verse lozinci antidemocratice. Pentru a-și ascunde adevărata față și a da naștere la diversiuni, ei pun pe cetățeni să strige „Tră­iască Regele” amestecând nume­le suveranului în actele lor de infamă provocare. Astfel în seara zilei de 26 ort, trei derbedei purtând în piept o insignă a Partidului Național Ță­rănesc ce înfățișa chipul M. S. Regelui, alături de inițialele par­tidului, au terorizat călătorii din remorca tramvaiului 25. Câțiva cetățeni au fost chiar și loviți Numai intervenția energică a unui ofițer superior a lămurit lu­crurile și intențiile agenților elec­­torali ai lui Iuliu Maniu, silindu-i să coboare imediat din tramvai. Cerem guvernului să ia cele mai energice măsuri, pentru cu­rățarea vieții publice de astfel de manifestări. Cerem ca astfel de indivizi să fie arestați și judecați pentru fes­majestate și pentru provocări antidemocratice. . Cerem să se facă o lege care să interzică amestecarea numelui Suveranului în agitațiile huliga­nice. Aceasta ar exprima indignarea și sentimentele adevărate ale o­­piniei pu­blice. S­TALIN .3. VICTOR EFTIMIU Reproducem pasagii din articolul d-lui Victor Eftimiu —­ recent îna­poiat din Uniunea Sovietică .— desp­re generalissimul Stalin, publicat în numărul de ori al ziarului „Drepta­tea nouă”. „Am cunoscut un georgian fermecător”, scria, cândva, Lenin, vorbind despre Iosif Vissarionovici Stalin, care, paralel cu Vla­dimir Ilici, fără să știe unul de altul, u­­nul la nord, cellalt în Caucaz scriau, para­lel , fără să se citească, același cuprins de pagini, nu numai de luptă revoluțio­nară, dar și de reflecții filosofice, despre materie și spirit... Aceiași impresie de vrajă ne-a lăsat și nouă generalissimul Stalin. In cele cinci sferturi de oră pe cari le-am petrecut in biroul de la Kremlin, de față fiind și comi­sarul poporului pentru afacerile străine, d. Molotov. Un birou simplu, mobilat cu sobrietate. Pe pereți, o fotografie a lui Lenin, două gravuri reprezentând pe Kan Marx și pe Engels și două portrete în ulei ale gene­ralilor Kutuzov și Suvaroff, cunoscuți nu numai pentru vitejia lor, dar și pentru sentimentele lor democratice, progresiste. In vremea întunecată a țarismului. E ora șapte seara. Generalissimul va in­tra peste un minut-două. Inima nu se strânge de emoție. Ne vom afla în fața celei mai puternice personalități a globu­lui. Președintele Roosevelt a murit. Churchill nu mai conduce imperiul brita­nic. Stalin, pe care cincizeci de ani de luptă nu l-au clintit, e colea, in toată mă­reția lui. A învins nu numai ca apologet al lumii viitoare, dar a cunoscut și vic­toria militară, la care poate că nu s’a gândit niciodată, fiindcă țelul său suprem era pacea lumii, nu convulsiunile tragice prin care a fost nevoită să treacă biata omenire. Așteptând să intre Stalin, n­e așteptam nu la o singură ființă omenească, ci la o serie de imagini, realități și le­gende suprapuse, persona­lități multiple, procesiune de simboluri. Era, în primul rând, pentru noi, cei ce-i cunoaștem acti­vitatea și scrisul, om,ti dârz, vajnicul lup­tător pentru o credință, neclintit, mer­gând spre țintă ca între halucinație, dar precis în acelaș timp, halucinant de pre­cis și de lucid. Era apoi tovarășul lui Le­nin, cu care a construit nu numai Uniu­nea Sovietelor, dar și arh­itectonica spi­rituală a universului întreg.... Dar a intrat Stalin cel adevărat. Să fie acesta, — sau numai un trimis al lui, a­­nunțând că va intra generalissimul?... Nu, este el însuși, fiindcă alături de ei vine și Molotov, — un Molotov mai puțin se­ver decât îi arată fotografiile, mai surâ­zător, mai tânăr. De ce vor fi atât de crunte, în imagini, chipurile oamenilor importanți? Iată, însuși Stalin este cu to­tul altul decât cel popularizat prin statui, portrete, fotografii, peliculă. Acolo e drept, marțial, cu chipiul pe­­ Continuare în pag. 4-a GENERALIS­SIMUL STALIN

Next