România Liberă, mai 1946 (Anul 4, Nr. 527-552)
1946-05-01 / nr. 527
Rtaudi Mai Viola POLTICA BLOCUL GUVERNAMENTAL DEFINITIV ÎNCHEGAT Cu o majoritate zdrobitoare, partidul d-lui Gh. Tătărescu, a aderat la listele unice PROGRAMUL DE GUVERNĂMÂNT IN DISCUȚIA F.U.M . D. dr. Bagdasar pleacă la Washington — ALTE 10.000 VAGOANE CEREALE ACORDATE DE U.R.S.S. luna Mai se anunță ca purtătoarea unui puternic și justificat val de optimism. Lăsând deoparte clarificările de ordin politic — esențiale desfășurării campaniei electorale — trebue să menționăm recenta comunicare a guvernului U. R. S. S. După cum se știe — cu toate că abia s’au împlinit câteva săptămâni de la ultima degrevare a sarcinilor datorite — conform Convenției de Armistițiu, Guvernul sovietic ne acordă o nouă și substanțială degrevare, dublată de un sprijin efectiv, furnizându-ne încă 10 000 vagoane grâu. Grație acestor nouă dovezi de prietenie, situația economică — în special sub aspect alimentar — a fost normalizată, până la noua recoltă, hrana populației fiind asigurată. Noul gest al guvernului U. R. S. S. a avut însă repercusiuni imediate și asupra bugetului Statului care — peste câteva zile — va fi supus ratificării Consiliului de miniștri, echilibrarea celor două capitole fiind posibilă în condițiuni nesperat de ameliorare. D. dr. Bagdasar pleacă la Washington Agrementul guvernului St. Unite fiind sosit, d. dr. Bagdasar — ministrul României la Washington — va părăsi in Cursul acestei săptămâni Țara, urmând ca — odată sosit la destinație —, d-sa să-și Înceapă de îndată activitatea. Cum instalările se fac pe bază de reciprocitate, rezultă că — în acelaș timp — sâ-și înceapă activitatea oficială și trimisul St. Unite din România. După cum se știe noul nostru plenipotențiar este binecunoscut în St. Unite, ceea ce va contribui cu atât mai mult la îndeplinirea cu succes a importantelor d-sale sarcini. Odată cu d. dr. Bagdasar^ •va părăsi țara și d. Pamfil Ripoșanu, —secretar general la președinția Consiliului de Miniștri — precum și o parte a personalului Legației. D. Pamfil Ripoșeanu va funcționa în calitate de prim consilier de Legație. Prin plecarea d-lui dr. Bagdasar, — titularul ministerului Sănătății — Interimatul — girat până acum de d. ministru P. Constantinescu-Iași — se va menține până la desemnarea noului titular. Pentru completarea vacanței este posibil să fie desemnat d. dr. șt. Nicolau. Programul de guvernământ în discuția F. U. M. In preziua celei de a doua aniversări, a zilei de 1 Mai, aseară, a avut loc la sediul partidului Comunist Român ,o importantă ședință a Comitetului central al Frontului Unic Muncitoresc. Discuțiile au fost purtate asupra problemelor politice actuale, la ordinea zilei fiind programul minimal de guvernământ cu care blocul guvernamental se va prezenta în fața alegătorilor. După toate probabilitățile, programul urmează să fie făcut cunoscut *ia amănunțime — mâine 1 Mai. După informații din cercuri demne de Încredere, reprezentanții celor două partide au căzut de acord asupra tuturor punctelor programatice, programul suferind unele amendamente de importanță secundară. Deasemeni se presupune că s’a discutat și despre repartizarea mandatelor dintre partidele componente ale blocului guvernamental. Un alt punct al discuțiilor la ordinea zilei, Sa format legea electorală, care deasemeni va fi curând luată în discuție Consiliului de miniștri. Dri seara, se dădea ca posibilă și întrunirea Consiliului Frontului Național-Democrat, care ar lua în discuție hotărîrile F. U. M. Delegația permanentă a liberalilor și-a dat adeziunea la constituirea blocului guvernamental înfruntndu-se pentru a hotărî modul de prezentare în alegeri, ședința delegației permanente a partidului liberal de sub președinția d.lui Gh. Tătărescu — după discuții care au durat mai bine de 4 ore și-a încheiat lucrările dând următorul comunicat: „In urma expunerii făcute de președintele partidului și a desbaterilor ce au avut loc, delegația permanentă a hotărît: 1. Adeziunea la constituirea Blocului partidelor democratice în vederea formării unei singure liste pentru alegerile generale. 2. Aprobarea programului de reorganizare și reconstrucție națională pe baza câruia blocul partidelor democratice va cere încrederea țării. I. Supunerea spre aprobare a acestor hotăriri comitetului central al partidului convocat pentru ziua de 29 Aprilie”. Eri după amiază s’au întrunit și membrii comitetului central, cari urmau să ratifice, sau să respingă hotărîrile delegației permanente. La discuții au participat 13 membri. Ședința se anunța îndeajuns de agitată, cei câțiva susținători ai punctului de vedere opus — câțiva din membrii fostului grup „Păreri libere” — fiind hotăriți să-și susțină cu energie propunerile. Hotărîrile delegației permanente au fost susținute de d.ml. Gh. Tătărescu.In susținerea tezei d-sa a spus printre altele: „politica cu fața la răsărit este salvarea destinelor noastre”. Care țară din lume se mai bucură de atâtea privilegii în aceste momente când pretutindeni sunt răsturnări sociale”), N. Bejan, Tiberiu Moșoiu, Radu Roșculeț, Tegăneanu-Buzău, Ilie Toma, S Vântu, Nistor, Andreescu- Rigo, Ciolan-Sibiu, Ugus Petre, dr. Anton Dumitriu etc. Susținătorii tezei adverse n’au avut — cu excepția d-lor A. Bentoiu și Costel Tătăranu — niciun alt aderent de marcă. Seara târziu după apelul celor prezenți s’a trecut la vot. După despuerea scrutinului s’a dat următorul comunicat: „Comitetul central al P. N. L. a ținut ședință în ziua de 29 Aprilie a. c. sub președinția d-lui Gh. Tătărescu. Președintele partidului a supus aprobării Comitetului Central, hotărîrea delegației permanente, luată în ședința din 28 Aprilie, potrivit căreia, P. N. L. va candida în alegeri pe liste comune cu blocul partidelor democratice, aprobând programul comun de guvernare. După expunerea făcută de președintele partidului și In urma desbaterilor cari au urmat, la cari a luat parte d-nii: Radu Roșculeț, Aurelian Bentoiu, Al. Alexandrini, C. Tătăranu, Gh. Verzi«, C. Tegăneanu, I. Toma, Patricu Popescu, I. Ciolan, Preotu, T. Andreescu- Rigo, Gh. Vântu, prof. L Nistor, membrii Comitetului central au aprobat prin vot nominal hotărîrea delegației permanente. Rezultatul votului e următorul: 102 voturi pentru, 31 contra și 2 abțineri. Au mai aderat până în prezent la hotărîrea majorității prin telegrame și scrisori încă 5 membri. Comitetul Central a dat în acelaș timp împuternicire președintelui pentru a trata condițiile de colaborare cu celelalte partide din blocul partidelor democratice. Miniștrii istorici recunosc că nu au fost loviți la „istorici” situația se menține îndeajuns de confuză. Comunicatul ministerului de Interne restabilind adevărul asupra „incidentelor" suferite de cei doi miniștri fără portofoliu atât brătleniștii cât și național-țărăniștii, s’au văzut nevoiți să renunțe la planul inițial, conform căruia, „Incidentele” serveau de minune și ca program și ca principală armă electorală. De altfel ministrul liberal, d. Romniceanu, în declarațiile sale, mărturisește: „Nu am afirmat nictodată că personal ași fi avut de suferit vreo lovitură corporală”. Maniștii, încă nu au ajuns la o atitudine clară în această chestiune. Deocamdată, memoriul pe care ambele partide intenționează să-l înainteze guvernului ca și reprezentanților Aliaților nu a fost încă definitiv redactat. In așteptarea zilei de 3 Mai dată la care se va întruni delegația permanentă a Prtidului brătienist, d. Const. Bebe Brătianu — favoritul, d-lui Dinu — s’a înapoiat în Capitală, venind de la ferma sa din Mehedinți. După cum se știe, d. Dinu Brătianu are intenția să-1 ungă succesor, la șefia partidului. regimul democratic I trebuie sa asigure o dreaptă II : așezare a impozitelor si creditelor ieftine pe termen lung pentru țaranii nevoiași ROMÂNIA LIBSRÁ <1 MAI REABILITAT .a © Ionel, târând se împlneste azi un an de când ziua de ..» Mai” a fost „reabiltata” la noi In țară. ^Intriadevăr, încă am «e«ochii ziua de 1 Mai a însemnat — *n mai toate țările Europei - sărbătoarea muncii. Dar o sărbătoare, ca să apun așa, cu caracter „revoluționar”, căci muncitorii de pretutindeni, organizați sau muri sindicate, profitau de această ocazie ca săi manifesteze, simultan, in favoarea unei soarta mai bună. Era firesc ca acest lucru să „irite” pe cei cari profitau de starea mizera a lucrătorilor, așa că, de cele mai multe ori , la noi, cât și aiurea — această sărbătoare era interzisă, sau, dacă avea totuși loc, se termina, invariabil, cu maltratări, cu arestări și cu ulterioare condamnări... Și, cum singurele partide politice cari se asociau acestor manifestări, singurele care înțelegeau marea importanță a organizațiilor sindicaliste, singurele care le sprijineau și în această ocazie, erau partidele social-democrat și comunist, represiunile se răspândeau și asupra membrilor acestor două partide, cu obișnuitul cortegiu de insulte și de calomnii. Toate acestea nu făceau însă decât să îndârjească și mai mult proletariatul în lupta lui. Era deci fatal ca orice regim dictatorial, nou înscăunat, să care a lovi din plin în mișcarea sindicală. Dar, „1 Maiul” era pretutindeni prea înrădăcinat ca să poată fi suprimat printr-o simplă ordonanță polițienească. Și atunci s’a recurs la o mică stratagemă: s’a declarat ziua de 1 Mai ca zi de sărbătoare oficială a muncii, astfel încât manifestațiile din acea zi să poată fi canalizate, controlate și dirijate in folosul reacțiunei. începutul l’a făcut Hitler în anul 1833, câteva luni după venirea lui la putere, declarând ziua de 1 Mai drept „sărbătoare națională a muncii”, pentru ca — doar 24 de ore mai târziu — la 2 Mai 1933, să dizolve toate sindicatele muncitorești și să înființeze acel „Front german al muncii”., celebrul „DAF” (Deutsche Arbeitsfront) de tristă memorie, pus sub conducerea nu mai puțin celebrului Dr. Ley. Ce a însemnat acest „DAF”, nu numai pentru Germania, dar și pentru alte țări în care doctorul Ley își instalase „sucursale" și „reprezentanți” o știm, căci am simțit-o pe pielea noastră! A fost unul din nenumăratele mijloace de care Hitler s’a servit pentru a pune mâna pe producția țărilor satelite. A fost „coridorul” prin care s’au strecurat primele elemente ale neuitatei „coloane a cincea”! A fost începutul acelei operațiuni de mari proporții, care a dus la aservirea muncii din România, Ungaria, Jugoslavia, Bulgaria, Grecia, Italia și Franța, și mai apoi la recrutarea silită a tineretului din aceste țări și la transportarea lui în uzinele subterane din Germania...Așadar, am spus că se împlinește un an dela această „reabilitare”. Un an de la primul 1 Mal liber sărbătorit. Azi, pentru a doua oară, muncitorii din toată țara vor manifesta in deplină libertate. In Capitală, încolonați în patru șuvoaie, vor defila, înfrățiți de aceleași lozinci, fierarii și actorii, dulgherii și profesorii, electricienii și scriitorii, tâmplarii și compozitorii, linotipiștii și Ziariștii, medicii și seteriștii... vor defila, cot la cot, toți cei cari năzuesc o soartă mai bună și mai dreaptă... Insă, nici o clipă, nici unul din ei nu trebue să creadă că lupta a încetat ! Sărbătorim, e drept, o biruință! O primă biruință! O victorie însă nu se înscrie în paginile Istoriei decât doar după o serie îndelungă de biruinți... Mai avem de luptat! Căci „ Matul” a fost doar „reabilitat”! E imperios necesar ca el să fie și „consolidat”! NOTE : Meditând pe marginea unui articol recent al d-lui Braniștean redactor al Dreptății afirmă: ...a vorbi astăzi... despre reacționarism și șovinism, lucrurile capătă numaidecât iz de ,*normativ”. V* De aceea, d_sa și colegii d-sale de redacție — oameni liberi — preferă să explice, referindu*se desigur la incidentele care au agitat viața noastra universitară, înaintea vacanțelor de Paști, cum tineretul care simte atacate elementele infime structurii sale specific naționale, spirituale ți sociale nu poate reacționa prin moderațiune și meditare asupra textelor generoase, ci va reacționa învolburat prin elan. Adică, preluând odată cu Vocabularul mentalitatea șovină a răposatelor gazete legionare. Dreptatea consecventă instigă tinereul la învolburarea bătăușe a băieților în straie verzi. Și asta... numai din teama de a avea ..iz de normativ”* .... ..!• Crudă spartă ! Din „Dreptatea”* „In aceste vremuri aprige și amare pentru mulți dintre noi, singrul ajutor nu îl poate da oamenilor decât Dumnezeu...” Bine, dar d. Maniu?, * >■ %iberaliă, ziarul domnului Dinu Brătianu, anunță că d. ministru IM. Romniceanu ar fi făcut gazetarilor importante declarațiuni în legătură cu incidentele dela Galați. Declarațiile susține Liberalul, ar fi fost ascultate cu foarte mult interes. Problema este cine primește medaliat D. Romniceanu, că le-a făcut, sau gazetarii că, QM a avut răbdarea să asculte f. —“Ț----y '■ --t AȘ '■ ' *-r D. Mihnea Mauritul combate în acelaș ziar pe problema „refacerii țării”. După citirea articolului, am spus cum era și de așteptat că „Mauritul și-a făcut datoria Mauritul poate să plece”. * Subire „spirituală’' notă, 'domnii de la Liberalul, susțin că profesorul Călinescu ar avea intenția să-l înscrie pe Mihail Eminescu în partidul național-popular. Inscrierea cu pricina — trebue să o recunoaștem — este absolut imposibilă. In schimb putem aminti Liberalului că în scrisoarea a III-a, bădița Mihai s’a ocupat foarte serios de Brătieni în aceste doua versuri și următoarele • Au de patrie, virtute nu vorbește liberalul. De ai crede că viața-i e curată la cristalul. (Scrisoarea III a). . * Se svonește că tarifele S T.B.ului vor fi sporite din nou. Unele ziare au anunțat acest fapt ca și împlinit. - Știrea ® i se pare cu totul neverosimilă și o considerăm mai degrabă inventată și intenționat lansată spre a produce nemulțumiri în rândurile populației nevoiașe a Capitalei. . . Iată de ce credem că Direcțiunea Generală a S.T.B.-ului va vedlî ca o desmințire oficială a acestor zvonuri, cari o deservesc în cel mai înalt grad. Opinia publică așteaptă această satisfacție și trebue să i se dea. # Km relatat între rânduri unele doleanțe de ordin gospodăresc al cititorilor noștri din Capitală. , La data aceasta un grup de canton din cartierul Tei-Colentina remarcă starea de complectă murdărie a străzilor din acest cartier. Hârtie, gunoaie neridicate de mult timp resturi lăsate de mulțimea „mgustorilor"", pripășiți la fiecare colț de stradă dau un aspect mizer acestor străzi. Credem că îndreptarea acestor lucruri nu constituie o prea mare greutate pentru cei puși să vegheze asupra lor și deaceea le semnalăm U.C.B.-ului. Foaia d.lui Mantis se referă numai în aluzii la recentele declarații ale deputatului laburist John Maciicestei așa zise anglofilii, ..Dreptații“ cititorul nu izbutește să afle ce a spus oaspete britanic în legătură cu stările din țara noastră. Făptul ar fi ciudat în orice gazetă, cu atât mai mult încă una care face mare caz de anglofilie. Semnificația lui se limpezește însă dacă ne amintim că, în numele acestei așa zise anglofilii, ,.Dreptatea" a rezervat o caldă, elogioasă, primire discursului războinic, antisovietic, ținut de ă. Churchill la Fulton. D. John Mack nu a vorbit decât despre pace și despre colaborarea, pe care o dorește desăvârșită cu toate Națiunile Unite. Crea vină, în ochii „Dreptății"! Atât de grea, încât, furia neputincioasă a redacție maniste ajunge să acuze pe deputatul britanic de participare la incamuflate întruniri electorale”. Ar fi bine, pentru prestigiul presei noastre, ca tumultoșii noștri adversari să rezerve suma „uzului intern” rogatul lar arsenal de invective și calomnii. Măcar atât , „Noi toți am știut și știm că fără de prietenia și îngăduința puternicului vecin dela răsărit, nu putem să menținem o viață de stat normală și constructivă” scrie în „Adeverul” de ori cunoscutul fruntaș penețist Virgil Solomon. De știut, o fi știut d. Virgil Solomon. Dar d-sa a avut deseori și prilejul concret să se inspire, in activitatea d-sale politică, din realitatea pe care o proclamă azi atât de categoric. Doar d. Virgil Solomon a fost ministru, a fost fruntaș al P. N. Ț. alături de d. Maniu, Mihalache, Popovici, Vaida, Mironescu etc... Dar, ciudată potriveală, pe vremea când „noi tot știam...” „Dreptatea” nu avea niciodată alte știri din U. R. S. S. decât despre „slăbiciunea regimului sovietic”, „Manifestația ostilă bolșevicilor”, „Răscoala din Armata Roșie” ș. a., Ș. a.. Deci, „noi toți știam”. Dar din, „toți”, niciunul n’a spus-o vreodată în trecut. Ba dimpotrivă: Ceea ce era de demonstrat: CLITICE ȘI COMENTARII PAG, 3-a CEI CARE PARTICIPĂ CU: GRAPEFRUITS De câte ori te aduce in discuțiune publici problema ridicării producției industriale și a refacerii economice in general, subliniindu-se pe bună dreptate că o mare parte din răspunderile intârzierilor pe care trebue să le înregistrăm in, această privință, se datoresa acelor deținători de capitaluri care stau in rezervă și refuzând să facă investiții sabotează eforturile țării, — tot de atâtea ori cercurile interesate sau numai nepricepute și... ’’obiectivi sar arse, gata să explice și chiar să atace. „Capitalurile n’au destulă libertate de acțiune”. ..capitalurilor nu li se lasă un câmp destul de larg” sunt permanent gata să strige aceste cercuri care au cu atât mai multe explicații de dat, cu cât este mai aprigă acțiunea lor de subminare a operei de reconstrucție. Pentru că o asemenea acțiune există: ea constă în obținerea capitalurilor de la Investiții productive și îndrumarea lor către speculanții de bursă neagră, cu mărfuri sau medalii de aur. In timp ce muncitorimeea face eforturile pe care la face pentru a ridica, cât mai mult posibil producția, o mare parte a capitalurilor disponibile, nu înțeleg să dea urmare chemării de a participa la opera de refacere. Deținătorii lor dovedesc astfel nu numai că se situează pe poziții cu totul potrivnice intereselor naționale dar că n’au înțeles că participarea lor la refacere este nu o facultate oarecare ce li se acordă, ci o datorie a cărei neîmplinire poate fi plină de grele consecințe. Lucrurile acestea se știu și s’au spus: Să vedem acum ce este cu ,câmpul de acțiune” pe care-l au capitalurile acestea. Pentru că firește ar fi o anomalie să ceri capitalurilor să participe la opera de refacere, dar în acelaș timp să nu le dai posibilitatea s’o facă. Este oare, aceasta situația? Hotărât, nu! Nu numai că suntem singura țară din Europa în care absolut toate interesele capitalului particular au fost respectate, în care toate drepturile de inițiativă și acțiune au fost lăsate liberedar suntem țara în care Statul a pus el la îndemâna capitalurilor particulare posibilități de investiții și câștig în sectoare din cele mai productive. de V. BORCEA Să reamintim, numai cazul ,,Societăților mixte sovieto-romăne” în care Statul nostru a rezervat o largă posibilitate de participare capitalului și tehnicei românești la: exploatarea de zăcăminte petrolifere, transporturi aeriene, transporturi maritime și fluviale- industria forestieră, finanțarea schimburilor comerciale româno-sovietice. Unele din aceste societăți au sfera lor de acțiune întinsă chiar dincolo de frontierele țării (Tars și Sovromtransport). Pe de altă parte, spre a stimula producția industrială s-au stabilit primele relații comerciale cu străinătatea spre a se pune la dispoziția întreprinderilor materii prime necesare ridicării producției. Iată așadar Statul luptându-se să lărgească el câmpul economic ln care să acționeze în voie capitalul particular- Cu toate acestea nu știm să fi fost vreo mare grabă — din partea celor care se grăbesc doar să constate că n’au ,posibilitatea” de a face investiții — pentru a folosi aceste ocaziuni ce li se ofereau. Dimpotrivă, ochii se îndreptau tot către cursul ,,cocoșelului”, tot către bursa neagră, denotând astfel că nu câmpul de activitate le lipsește, ci îl domină setea de a realiza repede câștiguri ușoarechiar dacă în felul acesta lovesc în interesele economiei naționale. Dar, în sfârșit, puteau unii să creadă că este vorba doar... de o,jenă” a domnilor deținători de capitaluri, care nu voiau să folosească ocaziile pe care li le crela guvernul- preferând să-și creeze singure altele... Și iată că li s’a dat și această ocazie. Mergând cu înțelegerea chiar mai departe decât ar fi fost cazul, s’a luat acum câtva timp o dispoziție: toți cei cari au disponibil propriu în străinătate îl pot folosi cum vor. Am așteptat de atunci să vedem. Auzim doar în fiecare zi că lipsesc materii prime, că s’au uzat piese care ar trebui schimbate, nu se găsesc in țară și nici in cadrul schimburilor de până acum n’au fost aduse, ș. a. m. d. Toate acestea, știam, se susțin în special unele cercuri care au avut și au destule legături de afaceri în străinătate și care căpătau acum și posibilitatea de a-și folosi după voe vechile legături. Fără îndoială, nu credeam că a doua zi după hotărîrea Comisariatului schimburilor cu străinătatea vor intra în portul Constanța toate cele după care Ibn dulau până acum marii deținători> capitaluri. Dar a trecut o vreme șî nu a fi putut afla în decursul ei de anumite tranzacții încheiate de anumite perspective care se deschid de anumite proecte N’am aflat nimic fiindcă nici nu aveam ce afla. . 3 A intrat, în schimb, primul vapor la Constanța N’a adus nici material de foraj, de care se plâng unele societăți că duc lipsă, nici conducte pentru distribuirea gazului metan, spre a se ajunge la o rezolvare a problemei combustibilului- n’a adus nici piese de schimb, nici instalații, ci ne-a adus grapefruits, porttocale și măsline. Povestea aceasta este mai mult tristă, decât veselă- Ea lămurește de ce o bună parte a capitalurilor existente în țară este vinovată de întârzierile in operă de refacere; ea arată că o bună parte a acestor capitaluri este sau incapabilă să sprijine această operă sau atât de legată de acțiunea de sabotaje a cercurilor financiare recționare — pe care o dezmasca deunăzi d. Vasile Luca, secretarul general al F. N. D — încât nu scapă nici o ocazie spre ași dovedi voința de a nu ajuta cu nimic la refacerea economiei naționale. i . *v$V Experiența aceasta dovedește tot o delfli cât de false și ipocrite sunt toate explicațiile pe care atâția ,,specialiști” in solda acestor cercuri au căutat să le dea crizei noastre economice. " £>Capitalurile care nu sprijină opera de reconstrucție și sabotează efortul general au strigat un an de zile după ,.mai multă libertate”." Strigând n’au mai avid timp decât să salte mereu prețurile, nu numele lipsurilor și al greutăților. IOT când au avut libertatea aceasta deplină, ne-au adus grapefruits. * Desigur, ca să participe cu ele la <S* pera de refacere. % ."j Iată ceea ce toți cei care muncesc nu pot trece cu vederea. Iată ceea ce guvernul trebue să ia îm considerație când își fixează politica economică și când călăuzește lupta de refacere a poporului român. „” ~-----.......................... I fi Un grup de studenți printre minerii din Valea Jiului Reportaj de RADU NEGRU Student 1» Politehnică O suta de studenți au plecat în vizită la miile de mineri ai văii Jiului. Faptul banal, e frumos și impresionant totuși, căci nu a mai avut până acum precedent la noi. Pentru fiecare student, minerii în fața cărora s’a găsit, erau niște oameni ciudați. Făptura lor mare și gravă, viața lor aspră și trudită, parcă își trag nota de sobrietate din întunericul galeriilor, din teritoriile acelea pline de mister, acolo unde ei își petrec în mod dramatic orele de lucru. Contactul cu existența lor de muncitori duri, bine înfipți cu bocancii lor în pământ, cu o conștiință de clasă care se poate întâlni numai în unele romane sovietice, a sguduit pe mulți studenți, întorcăndu-i brutal cu fața la propria lor existență. Căci experiențe ca cele avute de studenți în excursie pe valea Jiului, nu au loc decât de puține ori în viață și ele orientează definitiv un om. Orizontul 7, Io Petruța strângând în mâini lămpile Davy, în grupuri de câte 8, am coborît cu ascensoarele la mină. Pereții puțului trec în viteză, luminați halucinant pe lângă noi. Coborîm și ne ofprim la orizontul 7 cca. 230 m. de la suprafață. In așteptarea cei alalte „corfe?’ (coliviile ascensoarelor) cu studenți, stăm de vorbă cu cei 2 „ștaigări” (mineri mai vechi), care ne însoțesc, îmbrăcat în haine de cauciuc, căci în mină aproape plouă din cauza infiltrațiilor de apă. Cubic Ionice răspunde grav când îl întrebăm cum o duc acum minerii: „Mult mai bine. Și dacă nu sunt toate cum trebue încă, cel puțin știm că muncim pentru viitorul nostru”. Alături Fr. Drotzinger, mai în vârstă, îl aprobă tăcut din cap. Apoi ne îndreptăm împreună spre primul „abataj”. Prin galeriile umede, trece legănându-se un șir lung de luminuțe, întru atât efortul lor este plin de mătreție și de încă ceva, pe care numai privind un miner lucrând, îl vei putea numi. Trebue să participi la viața și la munca lor ca să-ți dai seama ce înseamnă 3 sau 4 ore suplimentare, după cele 8 ore ce compun normal un „șut“. Și toată Valea Jiului știe că „săptămâna asta Aninoasa a întrecut Petrila“ sau că „Lupenic ai scos într’o zi 1000 de tone“. In timpul lui Antonescu la gura minei stăteaui* jandarmii. Pentru 5 minute întârziere, minerul căpăta o zi carceră. Și totuși în 1942 a avut loc o grevă de 8 zile. Au fost închiși atunci peste 900 de mineri. Ce emoționant să te afli în fața acestor oameni care am suferit în închisori și care astăzi, reîntorși la uneltele lor,, dublează îndârjiți producția de cărbune a țării! Lupeni Ca lupeni este cea mai mare mină a Văii Jiului. Aici sunt și cei mai mulți mineri și tot aici lucrează și „eroii muncii de pe Valea Jiului”: Poharért și Lețcan, care conduc în lupta pentru creșterea producției. Dar la „preparația” Luperti, unde azi robotesc câteva mii de oameni, a curs odată sânge. Privesc coșul de cărămidă dela uzina din mijlocul .,preparației”. Pe el se mai văd și acum urme de gloanțe... Era în iarna anului 1929... ...Acum cerul e ireal de albastru. Un nor de puf alb atârnă deasupra An. ... Alta Lupenilor. Pe dealuri au înverzit mesteacănii cu coaja albă și pe Parâng, sclipește orbitor zăpada. In muntd pârâiașe de apă încep să curgă la vale. Pe Valea Jiului e iarăși primăvară, ier alături un miner povestește: ....Voiau doar pâine și o viață mai bună— Și atunci au tras.... Și au murit 22 și au fost răniți 80... Și mulți au scăpat fugind prin canalul ăsta— Și era la guvern Maniu”... Minierii și studenții Intre tineri se țes repede prietenii. Pentru prima dată Petroșanii au văzut plimbându-se pe străzi grupuri de studenți la braț cu tinerii mineri. Viața fiecăruia dintre ei a evoluat până acum în sfere deosebite. Astăzri, pentru prima oară ele au venit în atingere și e explicabil interesul cu care se priveau reciproc. Din rândul minerilor, școlile noastre superioare nu au avut până acum studenți. Drumurile spre cultură le-au fost închise chiar celor mai merituoși. Și cum ași putea descrie mulțumirile din cuvintele lui Ciora Ion în vârstă de 22 de ani și de 4 ani în mină când îmi citează titlurile cărților citite de el din biblioteca destul de impozantă a tatălui său, și el miner. Va trebui să ducem îndârjiți lupta pentru ca barierele spre universități să cadă, și într’un viitor apropiat și luminos să vedem pe băncile facultăților, pe fiii acelora care astăzi dau țării exemplul celui mai înalt patriotism. »Valea Plângerii". In „abatajul,cameră“ pe care îl vizităm, temperatura se apropie de 40 grade. Minerii lucreazză desbrăcați până la brâu. Pe fața neagră de praf de cărbune și plină de sudoare, li se văd albi doar dinții, râzând când un student lasă obosit ciocanul pneumatic, după câteva minute de lucru. Aici, în fața peretelui de lignit, în căldura asta insuportabilă, își dau zilnic minerii câte puțin din plămânii lor. Sunt mulți mineri care suferă de plămâni. Numărul lor mare constituie cea mai tragică cifră din statisticile Văii Jiului. Și tot aici, uneori, detonă metanul. Atunci, pe galerii trec deslănțuiți, groaznici monștrii de foc, piatră, cărbune și organe de aer fierbinte. „Aurul Negru Despre echipele de șoc ale luptei cărbunelui s’ar putea scrie o epopee, ‘ Sarg. AL. MATEESCU. — Faptul că tatăl dv. a publicat dispariția dv. nu poate avea nici un efect juridic, dim moment ce existați. Ca să vă emancipați trebue să se facă cerere în acest sens de către tatăl dv. care vă este tutore legal fa la moartea mamei dv. El nu poate înstrăina averea dv. ății nici să își însușească veniturile imobilelor menționate. Nu puteți să-i determinați să intre în legilitate decât pe calea Justiției. Pentru aceasta trebue să vă adresați unui avocat, noi nefăcând decât oficiu de consultanți, așa că nu putem da curs cererii dv. înaintată de tabăra „Apărătorii Patriei”. MIC INDUSTRIAȘ. Legea pentru reglementarea muncii în timp de război a fost abrogată prin legea apărută în M Of. din 27 Aprilie c. T. BUNITX, agent sanitar UCB. — Dv. puteți cere prin justiție pensie a liniei, țară fiicei dv. adoptive. O mai puteți reclama parchetului pentru schingiuirile comunicate. Nu puteți cere nici averea moștenită dela răposata dv. soție, nici anularea adopției, care de altfel nu v-ar duce la rezultatul dorit din punct de vedere practic. VERILOR PRIMARI DIN ALBA IULIA. — Dacă sunteți rude în gradul indicat nouă, nu puteți contracta căsătoria decât prin dispensă întemeiată pe um motiv serios, cum ar fi de exemplu starea de gravitate a viitoarei soții. In ceea ce privește dorința dv. de a se modifica codul civil după nevoile dv. credem că să nu vă faceți iluzia să încercați Puteți reveni cu arătarea exactă a gradului de rudenie, lăsându-ne pe noi să vedem care este acest grad după indicarea filiației. Sunteți copii a doi frați? ȘCOLARE Direcțiunea liceului fete IULIA HĂDEU. caută pentru angajare imedii licențiată în Litere, Fizico-Matamiat și Academie Comercială,