România Liberă, iunie 1946 (Anul 4, Nr. 553-576)
1946-06-02 / nr. 553
RESPECT PENTRU INTERESELE STATELORI MICI si Am face o greșală dacă SwW — captați de importanța SBS evenimentelor din polin Wtica internă — am trece cu vederea faptele petrecute, în ultimele zile, pe ggflSS»» plan internațional. Declarațiile d-lui Molotov, rezultatul alegerilor din Cehoslovacia, vizita delegației guvernamentale poloneze la Moscova, vizita mareșalului Tito la Moscova, eșecul partidului guvernamental In alegerile municipale din Turcia sunt evenimente care, deși s-au petrecut numai în decursul câtorva zile, vor avea repercusiuni de o durată și o amploare deosebită, datorită atât schimbărilor pe care le vor provoca în țările respective, cât și faptului că aceste evenimente dau viață unor primcjpii care devin, astfel, generatoare de alte prefaceri. Să luăm unul din faptele recente. Bunăoară vizita pe care a făcut-o, la Moscova, delegația guvernului polonez. Trebuie să precizăm — mai întâi — că din delegație a făcut parte atât președintele Consiliului Național al Republicei Poloneze cât și Președintele Coniliului de miniștri. Nu a fost vorba, deci, de o vizită obișnuită ci de una de importanța istorică — așa cum, dealtfel, a și fost privită ea de presa internațională. Vom mai reveni asupra acestei vizite pentru a arăta toată importanța nu atât din punct de vedere internațional cât și din punct de vedere situației interne, din Polonia. Deocamdată vom sublinia numai faptul că guvernul polon a obținut din guvernul sovietic un masiv ajutor economic. Astfel — precizează comuinientul dat la sfârșitul vizitei— .Având în vedere lipsa rezervelor valutare necesare, precum și dificultățile pe care le întâmpină guvernul polonez la obținerea tezaurului de aur polonez, depus la bănci din străinătate înainte de răsboiu, și în cursul acestuia, guvernul sovietic s-a declarat gata de a da ajutor Poloniei prin credite din propriile resurse de aur pentru satisfacerea nevoilor celor mai urgente ale economiei Poloniei”. Polonia nu are aur pentru că cel la care ea l-a depozitat îi fac greutăți la restituire. Polonia se sbate, de aceia, în mari lipsuri. Rusia Sovietică II pune la dispoziție o parte din aurul său. De ce? Pentru a o elibera economicește, pentru a-i da posibilitatea să se aprovizioneze și să se refacă. Acest ajutor constituie o exemplificare concretă a politicii internaționale pe care o face Uniunea Sovietică și anume acela de a ajuta atât popoarele aliate cât și cele foste satelite de a-și asigura independența politică și economică. Dealtfel este tocmai ceea ce a constituit obiectul recentelor declarații ale d-lui Molotov, asupra rezultatelor conferinței de la Paris. Vorbind despre problemele economice ridicate de tratatul cu Italia, d. Molotov a arătat că: „In procesul pregătirii tratatelor de pace s’au evidențiat tendințe periculoase pentru țări slăbite de război ca urmare a în străduinței capitalului anglo-americaniui de a supune influenței sale economia atât statelor mari cât și a celor mici de mijloc. Ne-am găsit în fața dorii de a se include în tratate numere , articole economice, financiare șiltele, care pot fi folosite de state puternice pentru a-și impune voinț statelor slabe din punct de vede economic, care, pe lângă aceastancă nu s’au refăcut după război, de altă parte delegația sovietică a putut să nu țină socoteală de tresele naționale ale fostelor statetelite, care au pășit acum pe calea svolturii democratice și a renaște economice, întrucât uniunea Sovie nu poate susține tendința unui', oricare ar fi el, de a realiza atașarea economică a altor țări, chiar a celor care în primii ani războiului au fost de partea dușmlui. Nici Italia, nici vreun alt st asemănăor nu pot fi. Ia urima ibi, considerate drept o colonie, pare statele ocupante să o stăpânea după, voința lor, fără a ține socoti de interesele naționale ale acestiate”. liberarea intereselor naționale ale oialte state constituie, deci, unul principiile de bază ale politiciine sovietice. Indiferent dacă acestete sunt mari sau mici, dacă Ț C. Constantinescu (lpare în pagina ultimă) SENTINȚA IN PCESUL SCHINGIUITELOR DE PE TERITORIUL.R.S.S. xiusivi.un desbaterile in procesul foștilor polițiști și militari trimiși in judecata Tribunalului Poporului pentru Crime Comise în timpul războiului pe teritoriul Uniunii Sovietice. Curtea prezidată de către d. magistrat Alex. Crețu, a pronunțat aseară la ora 11.30, după șase ore de deliberare, următoarea sentință: Ivașcu Ștefan (dispărut) muncă silnică pe viață; Gheorghiu Vasile (dispărut) muncă silnică pe viață; Ciachir Anton (dispărut) muncă silnică pe viață; Romanesco Serghie (dispărut) muncă silnică pe viață; Curezaru Ion 15 ani temniță grea; Demetriade Gheorghe 5 ani temniță grea; Dumitrescu C. Vasile (dispărut) 10 ani temniță grea; Alex serciuc (dispărut) X« ani temniță grea; Hacicov (eispărut) 10 ani temniță grea; Chiris (dispărut) 10 ani temniță giîtriev Igor (dispărut) 1 10 ani te*a; Toptă Vasile achitat; Luca a achitat; Teodorescu Constanțin închisoare corecțională; Petricea 10 ani temniță grea; Fitincu achitat; Grigoraș Gheor’ghet) muncă silnică pe viață; Moieonard achitat; Vasile Stroia 15pită grea; Aurel Filip 15 ani teța; Iulian Popovici achitat; Cth. 20 ani muncă silnică; Ion 10 aniî temniță grea; Ion Ion Iți achitat; Florian Ion achitat; fii achitat; Iliescu Mihali 20 ani grea. Toți cascați au făcut recurs. „ PRIN REDUCEREA IMPOZITELOR LA EXTINIREA VIEȚII Prețul produselor de prima necesitate a fost redus cu aproximativ 50% Ministerul Finanțelor aduce la cunoștință, că in urma reducerilor de impozite și taxe acordate pe bază de Decret-Lege. în curs de apariție, întreprinderile industriale vor factura cu începere dela 1 Iunie 1946. economatelor, de salariați publici și Particulari produsele de strictă necesitate, la următoarele preturi: 1. PENTRU IN CALTAMINTEA DE PIELE 1. Pieile tăbăcite (box) cu lei 9.628 fus, în loc de lei 18.938 fus 2. Talpa (canat&), cu 20.100 kgr. în loc de lei 25.038 kgr. 3. Bocancii muncitorești cu 100.000 perechea în loc de lei 165.586 perechea. II. PENTRU ÎMBRĂCĂMINTEA DIN STOFE DE LÂNĂ TIP 1. Stofă costum 50% lână 1 merinos, cu lei 34.867 metru în loc de 61.054 leimetru. 2. Stofa /Istum 50% lână 1 spâncă cu nî 31.545 metru în loc de lei 55.236 m. * 3. Stofă rochie 50% lână merinos, cu 11.170 lei metru în loc de lei 19.557 m. 4. Stofă rochie 50% lână spancă, cu 10.232 lei metru în loc de 17.916 lei per metru. 5. Stofă rochie 50% lână merinos cu spancă, cu 11.510 lei per metru, în loc de lei 20.154 metru. 6. Postav Loden lână țurcană cu 38.837 lei metru în loc de 68.007 lei per metru. III. PENTRU ARTICOLELE ALIMENTARE 1. Zahăr tos, simplu rafinat, cu 2.495 lei kgr. în loc de 4.080 lei kgr. 2. Zahăr cubic simplu rafinat, cu 2689 lei kgr. în loc de 4.280 lei kgr. 3. Zahăr tos, dublu rafinat, cu f Contiuare în ultima pagină) D. R. PETRU GROZA IN VIZITĂ LACADEMIA ROMÂNĂ Aroncienii i-au făcut o caldă manifestație uni de 17,30, d. dr. Petru Groza,reședil consiliului de Miniștri a fă * nit: o la Academia Română, in mo- ----- -«asia la si uație, întruniți lin seslud.15. afla în plină ac. [tivitatei 1 sale. " " D. pri .ni a fost însoțit de d. za. Aurel Potop, subsecretar de stați la mitănisterul Educației Naționale. w. La intrarea în incinta Academiei, d-sa a fost primit cu aplauze de membrii prezenți ai Academiei, și a fost întâmpinat de d. profesor Andrei Rădulescu, vicepreședintele Academiei Române, care, în numele Academiei i-a exprimat mulțumiri pentru sprijinul dati acestei instituții în mai multe ocazii și în special pentru exceptarea de la expropriere a domeniilor ei, precum și la organizarea Consiliului național de cercetări științifice. De a și-a exprimati convingerea că d. prim ministru va continua să dea tot sprijinul Academiei, să-i asigur situația și drepturile și să-i înalțe cât mai mult prestigiul. Membrii Academiei, continuându-și ședința, au luat în discuție raportul asupra bunurilor mobiliare ale înstilulșui. După încheerea acestor discuții d. dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri, a mulțumit academicienilor pentru primirea călduroasă ce i s’a făcut și pentru cuvintele frumoase pe care vicepreședintele Academiei i le-a adresat. D-sa consideră că acestea sunt adresate nu numai d-sale personal ci întregului guvern. * D. prim ministru spune că s’a simțit îndatorat să întoarcă vizita pe care în diferite ocazii membrii Academiei au făcut-o Consiliului de Miniștri la președinție, fie cu prilejul constituirii Consiliului Național de Cercetări Științifice fie in alte ocazii. 71 . Este de datoria guvernului — a spus 17 d. dr. Petru Groza — să susțină interesele Și prestigiul Academiei, dar sarcina 17 Respingerea definitiva a recursurilor marilor criminali de război înalta Curte de Casație și Justiție, in secțiuni unite, a respins recursurile în neconstituționalitate, declarate de: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, C. Pantazi, C-tiit V. Vasiliu, Titus Dragoș, Gh. Desere, Bon Marinescu, Traian Braileanu, Gh. Alexianu, Radu Lecca, Eugeni« Cristescu, Const. Petrovicescu și P. Tomescu. IN CLIȘEUL DE SUS: Copiii orfani depun flori la mormintele eroilor din cimitirul Gheabcea. IN CLIȘEUL DE JOS: La mormântul eroului necunoscut, reprezentantul M. S. Regelui, membrii guvernului în frunte cu d. Gh. Tătărescu, vicepreședintele Consiliului, membrii Comisiei Aliate de control și a Corpului diplomatic și depunerea unei coroane din partea Armatei Sovietice SĂRBĂTORIREA ZILEI EROILOR IN CAPITALA La orele 11 dimineața s-a desfășurat in Baroul Carol I, la altarul eroului necunoscut solemnitatea comemorării zilei eroilor. La această pioasă solemnitate au participat d-nn General de Corp de Armată adj. C. Nicolescu, șeful Casei Militare a Majestății Sale Regelui reprezentând pe Suveran, membrii guernului în frunte cu d. Gh. Tătărăscu vice-președintele consiliului de miniștri, Comisia Aliată de Control In frunte cu d. general-maior V. P. Vinogradov, Misiunea Britanică, Misiunea Americană membrii corpului diplomatic, personalități din viața civilă și militară, [ delegați de foști luptători din războiul 1916—1918, Cavalerii Ordinului Mihai Viteazu și Virtutea Militară, delegațiile Apărării Patriotice și Confederația Generală I a Muncii. Un escadron de onoare cu muzică și drapel din reg. Gardă Călare a dat onorurile. La altarul străjuit de patru ostași din Escorta egală, s’au depus coroane din partea M. S. Regelui, guvernului, Armatei Române și Sovietice, Misiunilor Britanică și Americană, Legației Franței, Apărării Patriotice, Federației Democratice a Femeilor și Confederața Generală a Muncii. S'a oficiat apoi un serviciu religios de către un sobor de preoți în frunte cu P. S. S. Veniamin Pocitan vicarul Patriarhiei, răspunsurile fiind date de către codrul Bisericii Sf. Patriarhii. După terminarea serviciului divin s'au păstrat un moment de tăcere,trupa prezintă arma pentru onor iar drapelul se înclină în fața „Eroului Necuoscut” în timp ce fanfara Intonează,, Imnul Sacru”. A luat apoi cuvântul P. S. S. Veniamin Pocitan, după care d. general Dăimăceanu ministrul Armatei de uscat a vorbit în numele guvernului și al Armatei. Ultimul a vorbit d. Gh. Lupescu vicepreședintele Comitetului Central al Apărării Patriotice. Solemnitatea a luat sfârșit la ora 12 cu defilarea escadronului de onoare din reg. de Gardă Călare. La monumentul eroilor sovietici La monumentul eroilor sovietici a avut 10$ o solemnitate în memoria eroilor Armatei Roșjii, ce au căzut pentru apărarea și eliberarea pământului românesc de sub cotropirea armatelor hitleriste. Au luat parte și au depus coroane de florii Ambasada sovietică, prin d-nii consilier Korj și secretar Feodorov, Comisia Interaliată de (Contiuare în ultima pagină) moarte antoneștilor . Au cerut cu ocazia ASPECTE cetățenii Capitalei um mare meeting Piața Universității c o mare de capete. Coloanele înconjoară statuia lui Mihai Viteazul, îndreptăndu-se treptat, treptat spre balconul, unde sunt așteptați oratorii Lozincile străpung atmosfera calmă de după amiază. Oamenii au venit în număr mare. Și cu cât se strâng mai mulți, tot mai mulți, vocile devin din ce în ce mai aspre, mai neiertătoare. La un moment dat, camioanele cu invalizi rup rândurile și străbat până sub balcoane. „Moarte Antoneștilor, cu susținătorii lor“ scandannk •,■ [UNK]«•!» ’ Dar invalizii sunt mai direcți. Ei își ridică pe de-asupra capetelor car jile, le agită în eter și ca o răsplată <6 a vieții lor ciuntite, direct și aspru a scandează: „Cerem execuția; cerem e execuția". Lozinca pornește de la ei e mai departe, mai departe, până ce piața întreagă, în numele poporului întreg, răspunde chemării invalizilor și repetă odată cu ei: „Cerem exe. "■ cutia". t Cuvântările ? Manifestația este prezidată de d. doctor Mezincescu, secretar general al Apărării Patriotice. Domnia Sa ’ deschide meetingul , adresându-se manifestanților:” Cetățeni și cetățene ale Capitalei, „Cei care au călcat legile drepte ale țării noastre, trebue să-și primească pedeapsa. Sentința Tribunalului Poporului, sentința aspră dar justă, reprezintă voința întregului popor. Mai există unelte fasciste ale lui Maniu și Brătianu, care speră într’o schimbare a pedepsei. Aceastei, însă, nu se va’ntâmpla. Sentința trebue să fie " împlinită". 7 In uralele mulțimii, d. doctor Mezincescu îi dă cuvântul profesorului , Ștefan Nicolau, membru al Academiei Române. Vorbind despre legătura oamenilor de știință, cu massele, marele savant citează numele celor ,. care peste hotare, în timp ce urgia germană încălca țări și popoare, s’au 17 pus în slujba Rezistenței, și amintește apoi de manifestul celor 66 de ai profesori universitari, care au cerut zi guvernului trădător Antonescu sa n* înceteze războiul. Socotind lupta savanților alături de popor, de folos și nu pentru popor și pentru știință, de domnia sa închee spunând: ^ (Continuare in ultima pagină) la, Mulțimea ascultând cuvântările. la medalion d. prof. Nicelap, vorbind CRIZA DE NUMERAR de B. CAREEA cu Piața românească se resimte tot mai mult de lipsa de numerar. Cauzele sunt multiple, unele justificate, altele dimpotrivă. După unele sumare evaluări, circa 50 la sută din numerarul existent se află în momentul de față tezaurizate la sate. Faptul acesta se explică prin aceea că producătorii agricoli și în genere populația rurală nu are in ce și plasa numerarul de care dispune, deoarece ani de zile nevoile cele mai stricte ale sătenilor au fost total neglijate. Aceasta fiind situația, disponibilitățile sătenilor stau inactivi, ele neintrând în circuitul normal. Fuga de numerar a unor mari deținători de numerar din mediul urban, acțiune notorie, până mai acum câtva timp, a făcut ca o seamă de industriași să-și învestească disponibilitățile în medalii, devize ori bijuterii în loc să-i plaseze în producție, iar unii negustori să achiziționeze cantități masive de mărfuri de la târgul negru. Acțiunea aceasta de o continuă sabotare a economiei naționale își desfășoară azi reversul, elafatal. Toți aceștia au rămas fără din t ponibilități lichide. Au coapșei, au mărfuri dosite, dar n’au bani. r In fața unor nevoi urgente, atât « industriașii și comercianții de mai sus, cât și alți deținători "din orașe Sl parcurg acum drumul invers. Fuga d se îndreaptă spre numerar. De acid scădemi: la cocoșei, la bursa neagră și a valutelor și a mărfurilor. = Vom aminti apoi că o altă cauză a lipsei actuale de numerar politica defectuoasă și adeseori sabotarea băncilor în acordarea de credite. Unanimitatea băncilor nu acordă înrima vreme credite decât pentru operațiuni pur speculative. Dovada fac creditele acordate aproape in exclusivitate pentru mărfuri în gaj. Vom menționa totodată că băncile nu au făcut plasamente, au ținut fumerarul, au evitat să atace fondurile propni de lucru, apelând neîncetat ireescentul Băncii Naționale. Această politică de credite a băncilor a vut și ea un rol precumpănitor în utuala lipsă de numerar de pe piață. In sfârșit, ca o altă cauză a acestei pse, vom semnala decalajul creat de emisiune și volumul prețurilor, reșterea acestora din urmă, atât accentuată în ultimele luni a deiști cu mult emisiunile Băncii Namale. I Ca o soluție simplistă pentru retăierea situației și pentru Uchula. , i crizei de numerare ar fi punerea funcțiune a rotativelor B. N. R. fie să apabă emisiunea de monetă , nivelul actual al prețuirilor. Este tot o soluție desigur de nedorit și la care iI nu se poate recurge fără grave rele, iercusiuni pentru economia generală a țării. a Recenta hotărîre a factorilor resepunzători de a se distribui la sate, e prin cooperative, la prețurile oficiale, a masive cantități de produse industriale e un început de soluționare reală a problemei. Cu cât se vor trimite mai multe produse la sate, cu atât vor reintra in circuitul normal , mai mulți din banii cari zac azi neproductivi, , O acțiune hotărîtă va trebui pornită apoi spre a determina o schimbare a actualei politici de acordare a creditelor de către bănci. Și această acțiune nu poate fi — trebue mai ales — pornită de îndată, chiar, înainte de etatizarea B.N.R.-ului. E vorba de o dirijare a creditelor spre investițiunile în producție și în opera de refacere și reconstrucție a țării. Să nu mai fie primite spre reescontare creditele acordate de către bănci decât dacă se face dovada că au mers în mod real spre atingerea acestor scopuri. In sfârșit, să se înlesnească obținerea de credite cât mai însemnate unităților cooperative, precum și băncilor populare și meșteșugărești, cari să fie astfel în măsură să pună la dispoziția micilor producători din câmpul muncii banii de cari au azi atâta nevoie. OMUL BINE INFORMAT ȘTIE f Ă: • Ambasadorul Iugoslaviei a remis scrisorile de acreditare. • Ziariștii bulgari au părăsit România. • Federația Democrată a Femeilor va lupta împotriva speculei. • O delegație a Apărării Patriotice a fost primită isi audiență de M. S. Regina IV* t“