România Liberă, iunie 1946 (Anul 4, Nr. 553-576)

1946-06-02 / nr. 553

RESPECT PENTRU INTERESELE STATELORI MICI si Am face o greșală dacă Sw­W — captați de importanța SB­S evenimentelor din poli­n W­tica internă — am trece­­ cu vederea faptele petre­­c­­ute, în ultimele zile, pe ggflSS»» plan internațional. Declara­­țiile d-lui Molotov, rezultatul alege­rilor din Cehoslovacia, vizita delegaț­­iei guvernamentale poloneze la Mos­cova, vizita mareșalului Tito la Mos­cova, eșecul partidului guvernamen­tal In alegerile municipale din Tur­cia sunt evenimente care, deși s-au petrecut numai în decursul câtorva zile, vor avea repercusiuni de o du­rată și o amploare deosebită, datori­tă atât schimbărilor pe care le vor provoca în țările respective, cât și faptului că aceste evenimente dau viață unor primcjpii care devin, ast­fel, generatoare de alte prefaceri. Să luăm unul din faptele recente. Bunăoară vizita pe care a făcut-o, la Moscova, delegația guvernului polo­­nez. Trebuie să precizăm — mai în­­tâi­ — că din delegație a făcut parte atât președintele Consiliului Național al Republicei Poloneze cât și Preșe­dintele Coni­liului de miniștri. Nu a fost vorba, deci, de o vizită obișnuită ci de una de importanța istorică — așa cum, dealtfel, a și fost privită ea de presa internațională. Vom mai reveni asupra acestei vi­zite pentru a arăta toată importanța nu atât din punct de vedere inter­național cât și din punct de vedere situației interne, din Polonia. Deocamdată vom­ sublinia numai faptul că guvernul polon a obținut din guvernul sovietic un masiv aju­tor economic. Astfel — precizează com­uinientul dat la sfârșitul vizitei— .Având în vedere lipsa rezervelor va­lutare necesare, precum și dificultăți­le pe care le întâmpină guvernul po­lonez la obținerea tezaurului de aur polonez, depus la bănci din străină­tate înainte de răsboiu, și în cursul acestuia, guvernul sovietic s-a decla­rat gata de a da ajutor Poloniei prin­­ credite din propriile resurse de aur­­ pentru satisfacerea nevoilor celor mai urgente ale economiei Poloniei”. Polonia nu are aur pentru că cel la care ea l-a depozitat îi fac greutăți la restituire. Polonia se sbate, de a­­ceia, în mari lipsuri. Rusia Sovietică II pune la dispoziție o parte din au­rul său. De ce? Pentru a o elibera e­­conomicește, pentru a-i da posibili­tatea să se aprovizioneze și să se re­facă. Acest ajutor constituie o exempli­ficare concretă a politicii internațio­nale pe care o face Uniunea Sovie­tică și anume acela de a ajuta atât popoarele aliate cât și cele foste sa­telite de a-și asigura independența politică și economică. Dealtfel este tocmai ceea ce a con­stituit obiectul recentelor declarații ale d-lui Molotov, asupra rezultatelor conferinței de la Paris. Vorbind despre problemele econo­mice ridicate de tratatul cu Italia, d. Molotov a arătat că: „In procesul pregătirii tratatelor de pace s’au evi­dențiat tendințe periculoase pentru­­ țări slăbite de război ca urmare a în străduinței capitalului anglo-americaniu­i de a supune influenței sale economia­ atât statelor mari cât și a celor mici de mijloc. Ne-am găsit în fața dorii de a se include în tratate nu­mere , articole economice, financia­re șiltele, care pot fi folosite de state puternice pentru a-și impune voinț statelor slabe din punct de vede­ economic, care, pe lângă a­­ceastancă nu s’au refăcut după răz­boi, de altă parte delegația so­vietică a putut să nu țină socoteală de tresele naționale ale fostelor statetelite, care au pășit acum pe calea svolturii democratice și a re­naște economice, întrucât uniunea So­vie nu poate susține­ tendința unui'­, oricare ar fi el, de a rea­liza atașarea economică a altor țări, chiar a celor care în primii ani războiului au fost de partea dușmlui. Nici Italia, nici vreun alt st asemănăor nu pot fi. Ia ur­­ima ibi, considerate drept o colo­­­­nie, pare statele ocupante să o stă­­­­pânea după, voința lor, fără a ține socoti de interesele naționale a­le acestiate”. li­berarea­­ intereselor naționale ale oialte state constituie, deci,­­ unul principiile de bază ale poli­­­­ticii­­ne sovietice. Indiferent dacă­­ acestete sunt mari sau mici, dacă Ț C. Constantin­escu­ (lpare în pagina ultimă) SENTINȚA IN PCESUL SCHINGIUITELOR DE PE TERITORIUL.R.S.S. xi­usivi.un desbaterile in procesul foști­lor polițiști și militari trimiși in jude­cata Tribunalului Poporului pentru Cri­me Comise în timpul războiului pe teri­toriul Uniunii Sovietice. Curtea prezida­tă de către d. magistrat Alex. Crețu, a pronunțat aseară la ora 11.30, după șase ore de deliberare, următoarea sen­tință: Ivașcu Ștefan (dispărut) muncă silni­că pe viață; Gheorghiu Vasile (dispărut) muncă silnică pe viață; Ciachir Anton (dispărut) muncă silnică pe viață; Ro­­man­esco Serghie (dispărut) muncă sil­nică pe viață; Curezaru Ion 15 ani tem­­niță grea; Demetriade Gheorghe 5 ani temniță grea; Dumitrescu C. Vasile (dis­părut) 10 ani temniță grea; Alex­ ser­­ciuc (dispărut) X« ani temniț­ă grea; Ha­­­cicov (eispărut) 10 ani temniță grea; Chiris (dispărut) 10 ani temniță giîtriev Igor (dispărut) 1 10 ani te*a; Top­tă Vasile achi­tat; Luca a achitat; Teodorescu Constanțin închisoare corecțio­­nală; Petricea 10 ani temniță grea; Fitincu achitat; Grigoraș Gheor’ghet) muncă silnică pe viață; Moi­eon­ard achitat; Vasile Stroia 15pită grea; Aurel Filip 15 ani teța; Iulian Popovici a­­chitat; Cth. 20 ani muncă sil­­nică; Ion­ 10 aniî temniță grea;­­ Ion Ion Iți achitat; Florian Ion achitat; fii achitat; Iliescu Mi­­hali 20 ani­ grea. Toți cascați au făcut recurs. „ PRIN REDUCEREA IMPOZITELOR LA E­XTINIREA VIE­ȚII Prețul produselor de prima necesitate a fost­­ redus cu aproximativ 50% Ministerul Finanțelor aduce la cunoștință, că in urma reducerilor­­ de im­pozite și taxe acordate pe bază de De­cret-Lege. în curs de apariție, întreprin­derile industriale vor factura cu începere dela 1 Iunie 1946. econo­matelor, de salariați publici și Particulari produsele de strictă necesitate, la următoarele preturi: 1. PENTRU IN CALT­AMINTE­A DE PIELE 1. Pieile tăbăcite (box) cu lei 9.628 fus, în loc de lei 18.938 fus 2. Talpa (canat&), cu 20.100 kgr. în loc de lei 25.038 kgr. 3. Bocancii muncitorești cu 100.000 perechea în loc de lei 165.586 perechea. II. PENTRU ÎMBRĂCĂMIN­TEA DIN STOFE DE LÂNĂ TIP 1. Stofă costum 50% lână 1 me­rinos, cu lei 34.867 metru în loc de 61.054 lei­metru.­­ 2. Stofa /Istum 50% lână 1 spâncă cu nî 31.545 metru în loc de lei 55.236 m. * 3. Stofă rochie 50% lână me­rinos, cu 11.170 lei metru în loc de lei 19.557 m. 4. Stofă rochie 50% lână span­­că, cu 10.232 lei metru în loc de­ 17.916 lei per metru. 5. Stofă rochie 50% lână me­rinos cu spancă, cu 11.510 lei per metru, în loc de lei 20.154 metru. 6. Postav Loden lână țurcană cu 38.837 lei metru în loc de 68.007 lei per metru. III. PENTRU ARTICOLELE ALIMENTARE 1. Zahăr tos, simplu rafinat, cu 2.495 le­i kgr. în loc de 4.080 lei kgr. 2. Zahăr cubic simplu rafinat, cu 2689 lei kgr. în loc de 4.280 lei kgr. 3. Zahăr tos, dublu rafinat, cu f Contiuare în ultima pagină) D. R. PETRU GROZA IN VIZITĂ LACADEMIA ROMÂNĂ Aron­cienii i-au făcut o caldă manifestație uni de 17,30, d. dr. Petru Groza,­­reședil consiliului de Miniștri a fă­ * nit: o­­ la Academia Română, in mo- ----- -«asia la si­ uație, întruniți lin seslud.15. afla în plină ac. [tivi­ta­te­i 1 sale. " " D. pri­ .ni a fost însoțit de d. za. Aurel Potop, subsecretar de stați la mi­tă­­nisterul Educației Naționale. w. La intrarea în incinta Academiei, d-sa a fost primit cu aplauze de membrii pre­zenți ai Academiei, și a fost întâmpinat de d. profesor Andrei Rădulescu, vice­președintele Academiei­­ Române, care, în numele Academiei i-a exprimat mulțu­miri pentru sprijinul dati acestei insti­tuții în mai multe ocazii și în special pentru exceptarea de la expropriere a do­meniilor ei, precum și la organizarea Consiliului național de cercetări științi­fice. D­e a și-a exprimati convingerea că d. prim ministru va continua să dea tot sprijinul Academ­iei, să-i asigur situația și drepturile și să-i înalțe cât mai mult prestigiul. Membrii Academiei, continuându-și șe­dința, au luat în discuție raportul­­ asu­pra bunurilor mobiliare ale însti­lulșui. După încheerea acestor discuții d. dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri, a mulțumit academicienilor pentru primirea călduroasă ce i s’a făcut și pentru cuvintele frumoase pe care vicepreședintele Academiei i le-a adresat. D-sa consideră că acestea sunt adresate­­ nu numai d-sale personal ci întregului­­ guvern. * D. prim ministru spune că s’a simțit­­ îndatorat să întoarcă vizita pe care în­­ diferite ocazii membrii Academiei au fă­cut-o Consiliului de Miniștri la președin­­­­ție, fie cu prilejul constituirii Consiliului Național de Cercetări Științifice fie in­­ alte ocazii. 71 . Este de datoria guvernului — a spus 17 d. dr. Petru Groza — să susțină intere­sele Și prestigiul Academiei, dar sarcina 17 Respingerea definitiva a recursurilor marilor criminali de război înalta Curte de Ca­sație și Justiție, in secțiuni unite, a res­pins recursurile în ne­­constituționalitate, de­clarate de: Ion Anto­­nescu, Mihai Antone­scu, C. Pantazi, C-tiit V. Vasiliu, Titus Dra­­goș, Gh. Desere, Bon­ M­­arin­escu, T­r­a­i­a­n Braileanu, Gh. Alexia­nu, Radu Lecca, Euge­ni­« Cristescu, Const. Petrovicescu și P. To­­mescu. IN CLIȘEUL DE SUS: Copiii orfani depun flori la mormintele eroilor din cimitirul Gheabcea. IN CLIȘEUL DE JOS: La mor­­mântul eroului necunoscut, re­prezentantul M. S. Regelui, membrii guvernului în frunte cu d. Gh. Tătărescu, vicepreședin­tele Consiliului, membrii Comisi­ei Aliate de control și a Corpu­lui diplomatic și depunerea unei­­ coroane din partea Armatei So­­vietice SĂRBĂTORIREA ZILEI EROILOR IN CAPITALA La orele 11 dimineața s-a desfășurat in Baroul Carol I, la altarul eroului necunos­cut solemnitatea comemorării zilei eroi­lor. La această pioasă solemnitate au parti­cipat d-nn­ General de Corp de Armată adj. C. Nicolescu, șeful Casei Militare a Majestății Sale Regelui reprezentând pe Suveran, membrii guernului în frunte cu d. Gh. Tătărăscu vice-președintele consi­liului de miniștri, Comisia Aliată de Con­­trol In frunte cu d. general-maior V. P. Vinogradov, Misiunea Britanică, Misiunea Americană membrii corpului diplomatic, personalități din viața civilă și militară, [ delegați de foști luptători din războiul 1916—1918, Cavalerii Ordinului Mihai Vi­­teazu și Virtutea Militară, delegațiile Apă­rării Patriotice și Confederația Generală I a Muncii. Un escadron de onoare cu muzică și drapel din reg. Gardă Călare a dat ono­rurile. La altarul străjuit de patru ostași din Escorta egală, s’au depus coroane din par­­­­tea M. S. Regelui, guvernului, Armatei­­ Române și Sovietice, Misiunilor Britanică­­ și Americană, Legației Franței, Apărării­­ Patriotice, Federației Democratice a Fe­meilor și Confederața Generală a Muncii.­­ S'a oficiat apoi un serviciu religios de­­ către un sobor de preoți în frunte cu P.­­ S. S. Veniamin Pocitan vicarul Patriar­­­­hiei, răspunsurile fiind date de către co­­d­rul Bisericii Sf. Patriarhii. După terminarea serviciului divin s'a­u păstrat un moment de tăcere,trupa pre­­­­zintă arma pentru onor iar drapelul se­­ înclină în fața „Eroului Necuoscut” în­­ timp ce fanfara Intonează,, Imnul Sacru”. A luat apoi cuvântul P. S. S. Venia­min Pocitan, după care d. general Dăi­măceanu ministrul Armatei de uscat a vorbit în numele guvernului și al Arma­tei. Ultimul a vorbit d. Gh. Lupescu vice­președintele Comitetului Central al Apă­rării Patriotice. Solemnitatea a luat sfârșit la ora 12 cu defilarea escadronului de onoare din reg. de Gardă Călare. La monumentul eroilor sovietici La monumentul eroilor sovietici a avut 10$ o solemnitate în memoria eroilor Armatei Ro­șjii, ce au căzut pentru apărarea și eliberarea pământului românesc de sub cotropirea arma­telor hitleriste. Au luat parte și au depus coroane de florii Ambasada sovietică, prin d-nii consilier Korj și secretar Feodorov, Comisia Interaliată de (Contiuare în ultima pagină) moarte an­toneștilor . Au cerut cu ocazia­­ ASPECTE cetățenii Capitalei um mare meeting Piața Universității c o mare de capete. Coloanele înconjoară statuia lui Mihai Viteazul, îndreptăndu-se treptat, treptat spre balconul, unde sunt așteptați oratorii Lozincile străpung atmosfera calmă de după amiază. Oamenii au venit în număr mare. Și cu cât se strâng mai mulți, tot mai mulți, vocile devin din ce în ce mai aspre, mai neiertătoare. La un mom­ent dat, camioanele cu invalizi rup rândurile și străbat până sub balcoane. „Moarte Antoneștilor, cu susțină­torii lor“ scandannk •,■ [UNK]«•!» ’ Dar invalizii sunt mai direcți. Ei își ridică pe de-asupra capetelor car­ jile, le agită în eter și ca o răsplată <6 a vieții lor ciuntite, direct și aspru a scandează: „Cerem execuția; cerem­­ e execuția". Lozinca pornește de la ei e mai departe, mai departe, până ce piața întreagă, în numele poporului­­ întreg, răspunde chemării invalizi­­lor și repetă odată cu ei: „Cerem exe. "■ cutia". t Cuvântările ? Manifestația este prezidată de d. doctor Mezincescu, secretar general­­ al Apărării Patriotice. Domnia Sa ’ deschide meetingul , adresându-se manifestanților:” Cetățeni și cetățene ale Capitalei, „Cei care au călcat legile drepte ale țării­ noastre, trebue să-și primească pedeapsa. Sentința Tribunalului Po­­porului, sentința aspră dar justă, re­prezintă voința întregului­ popor. Mai­­ există unelte fasciste ale lui Maniu­­ și Brătianu, care speră într’o schim­­­­bare a pedepsei. Aceastei, însă, nu se va’ntâmpla. Sentința trebue să fie " împlinită". 7 In uralele mulțimii, d. doctor Me­­­­zincescu îi dă cuvântul profesorului , Ștefan Nicolau, membru al Acade­­­­miei Române. Vorbind despre legătu­­­­ra oamenilor de știință, cu massele,­­ marele savant citează numele celor ,. care peste hotare,­ în timp ce urgia­­­ germană încălca țări și popoare, s’au 17 pus în slujba Rezistenței, și aminte­­­­­ște apoi de manifestul celor 66 de ai profesori universitari, care au cerut zi­ guvernului trădător Antonescu sa n* înceteze războiul. Socotind lupta sa­vanților alături de popor, de folos și nu pentru popor și pentru știință, de domnia sa închee spunând: ^ (Continuare in ultima pagină) la, Mulțimea ascultând cuvântările. la medalion d. prof. Nicelap, vorbind CRIZA DE NUMERAR de B. CAREEA cu Piața românească se resimte tot­­ mai mult de lipsa de numerar. Cau­­­­zele sunt multiple, unele justificate,­­ altele dimpotrivă. După unele sumare evaluări, circa 50 la sută din numerarul existent se află în momentul de față tezaurizate la sate. Faptul acesta se explică prin aceea că producătorii agricoli și în genere populația rurală nu are in ce­ și plasa numerarul de care dispu­ne, deoarece ani de zile nevoile cele mai stricte ale sătenilor au fost total neglijate. Aceasta fiind situația, dis­ponibilitățile sătenilor stau inactivi­, ele neintrând în circuitul normal. Fuga de numerar a unor mari de­ținători de numerar din mediul ur­ban, acțiune notorie, până mai acum câtva timp, a făcut ca o seamă de industriași să-și învestească disponi­bilitățile în medalii, devize ori biju­terii în loc să-i plaseze în producție,­­ iar unii negustori să achiziționeze­­ cantități masive de mărfuri de la­­ târgul negru. Acțiunea aceasta de o continuă sabotare a economiei na­­­­ționale își desfășoară azi reversul, el­a­­fatal. Toți aceștia au rămas fără din­ t ponibilități lichide. Au coapșei, au mărfuri dosite, dar n’au bani. r In fața unor nevoi urgente, atât « industriașii și comercianții de mai­­ sus, cât și alți deținători "din orașe Sl parcurg acum drumul invers. Fuga d se îndreaptă spre numerar. De aci­d­ scădemi: la cocoșei, la bursa neagră și a valutelor și a mărfurilor. = Vom aminti apoi că o altă cauză a­­ lipsei actuale de numerar politica defectuoasă și adeseori sabotare­a băncilor în acordarea de credite. Unanimitatea băncilor nu acordă în­rima vreme credite decât pentru operațiuni pur speculative. Dovada­­ fac creditele acordate aproape in exclusivitate pentru mărfuri în gaj. Vom menționa totodată că băncile nu au făcut plasamente, au ținut fu­­mer­arul, au evitat să atace fondurile propni de lucru, apelând neîncetat i­reescentul Băncii Naționale. Aceas­tă politică de credite a băncilor a vut și ea un rol precumpănitor în utuala lipsă de numerar de pe piață. In sfârșit, ca o altă cauză a acestei pse, vom semnala decalajul creat d­e emisiune și volumul prețurilor, reșterea acestora din urmă, atât­­ accentuată în ultimele luni a de­­iști cu mult emisiunile Băncii Na­­male. I Ca o soluție simplistă pentru re­­tăierea situației și pentru Uchula. , i crizei de numerare ar fi punerea funcțiune a rotativelor B. N. R. f­ie să apab­ă emisiunea de monetă , nivelul actual al prețuirilor. Este t­ot o soluție desigur de nedorit și la care i­­I nu se poate recurge fără grave rel­e, iercusiuni pentru economia gene­rală a țării. a­­ Recenta hotărîre a factorilor res­­e­punzători de a se distribui la sate, e prin cooperative, la prețurile oficiale, a masive cantități de produse indu­­­­striale e un început de soluționare­­ reală a problemei. Cu cât se vor tri­­­­mite mai multe produse la sate, cu­­ atât vor reintra in circuitul normal , mai mulți din banii cari zac azi ne­­­­productivi, ,­­ O acțiune hotărîtă va trebui por­­nită apoi spre a determina o schim­­bare a actualei politici de acordare a creditelor de către bănci. Și acea­­stă acțiune nu poate fi — trebue mai ales — pornită de îndată, chiar, înainte de etatizarea B.N.R.-ului. E vorba de o dirijare a creditelor spre investițiunile în producție și în opera de refacere și reconstrucție a țării. Să nu mai fie primite spre reescontare creditele acordate de către bănci decât dacă se face dova­­da că au mers în mod real spre a­­tingerea acestor scopuri. In sfârșit, să se înlesnească obține­­rea de credite cât mai însemnate u­­nităților cooperative, precum și băn­­cilor p­opulare și meșteșugărești, cari să fie astfel în măsură să pună la dispoziția micilor producători din câmpul muncii banii de cari au azi atâta nevoie. OMUL BINE INFORMAT ȘTIE f Ă: • Ambasadorul Iugo­slaviei a remis scriso­rile de acreditare. • Ziariștii bulgari au părăsit România. • Federația Democra­tă a Femeilor va lup­ta împotriva speculei. • O delegație a Apă­rării Patriotice a fost primită isi audiență de M. S. Regina­ IV* t“

Next