România Liberă, iunie 1946 (Anul 4, Nr. 553-576)
1946-06-10 / nr. 560
ANUL 111—Nr. 560 C. Redacția țt Administrația București, Str. Sărindar 57-9 Centrala telefonică: 6.34.95 Cont Cec poștal Nr. 13784 PAGINI 200 LL fondk Iran care proftfS tip numeral cord aprobării Direcțiunii genoveze P.T.T. Nr. 108.828/15 Septembrie 1994 1 "ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIA: MUNCITORI ȘI STUDENȚI: AUTORITĂȚI, INSTITUTE, SOCIETĂȚI: 1 lună 4.500 lei .și lună 4.000 lei —3 luni 10.000 lei .100.000 lei pe an 3 luni 12.000 lei Abonamentele încep la 1 și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului REDACTORI RESPONSABILI s grigorg preoteasa NICULAE BEUIU UUIIIIIIIllIIIIIIIÍHUUlllllIIUlllllllillHIIIIIIIIIIllIIIIIIIlUIIIIUIllIiHIIIlllllllllIllllUIltílUIHIIIIIlllUUHIIIIIIIIHIlUHUlUHIIIHIIIIinBUMIIIIIIlHIIIIIllIIIIIIUIHUUllSIIIIlUiUllllIIIIIlUinilllIIIIUIIIIUIIIIHIIllllIHllUllllIIS CALCULELE ÍSTORICIL OR aflBfl mm m MM |f MM B S mEL* m Răspunsul pe care guvernul român l-a dat notelor trimise de guvernele din Statele Unite și Marea Brîtcinie privitoare la* aplicarea hotărârilor de la Moscova, a arătat — sub o formă oficială — ca face fiecare cetățean știa de mult despre felul în care partidele “istorice” înțeleg să practice opoziția. "‘Violența politică care se manifestă, uneori, cu prilejul întrunirilor și manifestărilor publice — spune răspunsul guvernului — este datorită, în cea mai mare parte, campaniilor de agitare și de ură care au fost pornite, în ultimul timp, de partidele de opoziție împotriva guvernului și a membrilor săi’’. Campania de agitare și de ură a pornit-o opoziția de la început, adică tie când partidele istorice au fost inlăturate de la putere de voința populara și înlocuite cu guvernul Groza. De atunci aceste partide căutat să compenseze lipsa lor de popularitate cu agitația și lipsa lor de forță politică cu violența. Așa au făcut, dealtfel, la început și fasciștii de pretutindeni. Așa au făcut și cuziștii și legionarii, la noi. Neavând aderență la masele populare sănătoase, au agitat sentimentele inferioare ale declasaților și ale tuturor desorientaților. Neavând forța politică necesară obținerii puterii au recurs la violență pentru a impresiona pe unii și a intimida pe alții. Brătieniștii și maniștii simt — de mult — simpli strigoi ai istoriei. Poporul nu-i mai vrea, împrejurările nu le mai acceptă faimoasele “soluții”. Neavând posibilități sociale de a relua puterea, ei recurg la agitație și violență asemeni tuturor impostorilor politici. De un an, ei încearcă să agite țara cu lozinci de ură. Au scos din vechiul arsenal fascist parolele antisemite și cele șovine. Acolo unde pot, lansează — fățiș — parole antisovietice. Acolo unde nu Po t, le întînuiază pentru a agita resturile fasciste și reacționare compromise în cursul războiului antisovietic, resturi ce nu văd salvarea lor decât într'un regim reacționar care să sisteze pedepsirea vinovaților. De câtva timp, la agitație au adăugat violențele. Prima încercare au făcut-o la Cluj, cu prilejul revenirii victorioaselor trupe românești care luptaseră in Ungaria și Cehoslovacia De atunci, violențele se țin lanț, Ei e ucis, cu furcile, un președinte al unei comisii de reformă agrară, dincolo e pândit un membru al vre unui partid democrat și atacat după toate regulile lașității fasciste, SA Breaza tineretul socialist e stâlcit in bătăi, la Cluj, tineretul legionar al partidelor istorice a reînviat în Universitate, faimoasele vremuri cuziste. Credeți, poate, că această schițare a metodelor istorice e o exagerare și că oamenii sunt mai de treabă decât apar? Credeți, poate, că măcar la conducerea partidelor istorice există oameni onorabili pe care îi compromit excesele fasciștilor periferici pătrunși în aceste partide? 'Iată care e realitatea “la centru", în cadrele conducerii acestor partide. Iată care sunt oamenii și către “comandamentele” după care acești oameni dirijează activitatea acestor partide. iată ce spune, despre ei, un fost membru marcant al partidului național țărănesc, un intim prieten și vechi tovarăș politic, de ai d-lui Mihalache, un om care a luptat 27 de ani în rândurile partidului național țărănesc luând parte la toate acțiunile conducerii. Iată ce spune despre oamenii acestei conduceri d. Nicușor Graur, membru al delegației permanente a partidului național țărănesc: “Acum două săptămâni ne găseam in plină ședința a delegației noastre permanente; priveam participanții din sală, o mărturisesc ca o spove.r A. C. Constsschineson I (Conti citare ..în paginaa ultimă) omul BINE INFORMAT ȘTIE CĂ: • Legea ummnpolurilor a fost modificată• In cartierul Bursei s’a efectuat o razie de mari proporții. • Sindicatele franceze, olandeze și sudamericane sprijină pe greviștii americani. • Eri a avut loc la Londra Parada Victoriei FARMACIȘTII >— Sulf amide averî ? __In prăvălie nu dar fr, pivniță mai avem, ceva... — ! ? ! ? |* — Le tinem la întuneric, ca să le putem vinde la negru.. Cum putea Franța să câștige războiul Inest. din anul 1939 DATORITĂ GLONTELUI PILFORANT, SOLDAȚII FRANCIZ AR FI PUTUT ©PII CELE MAI MARI TANCURI ALI INAMICULUI... DAR MINISTERUL ARMAMENTULUI A OPRIT FABRICAREA ACESTUI RROECOIL In Mai 1936, generalul Clement Grancgur, într’un articol publicat în ,Lia’France Milltaire“ și întitulat „Infanteria la dispoziția tancurilor inamice“, susținea că acolo unde lupta se va da cu care de asalt, niciodată nu vor fi destule arme anticar, să se opună. Și el concludea că cerând orientarea cercetărilor spre găsirea unui proectil perforant, utilizabil la armele portative ale infanteriei, și curi va îngădui soldatului să acționeze singur, fără să mai aștepte ajutorul armelor anticar. , „Davit*?» e făcut subsisii noștri” Ancheta pe care a întreprins-o de curând săptămânalul francez „Scl Paris” a făcut cunoscută, o convenție dintre autoritățile militare și fabricile de armament, convenție care prevedea construirea unui gilant © perforater destinat armelor portative ale infanteriei. In anumite cercuri competente se susținea că proedilul nu era superior unui proectil ordinar. Dornici sa cunoaștem realitatea, corii săptămânului parizian, ne-am adresat inventatorului, care ne-a răspuns: — „Ca să vă faceți o părere exactă să fac an acum o experiență. Procurați-vă o pușcă de 8 nan, și 6 pachete de cartușe cu gloanțe perforantce reglementare așa clar au fost fabricate înainte de 1937 și veniți peste opt zile, timp în care eu îmi voi procura gloanțele perforatoare de tip nou. Peste opt zile zic-am prezentat druhii Paul Greneux. Puștile au fost controlate. Erau oarecum uzate, utilizabile Insă pentru experimentarea gloanțelor perforatoare. Acestea, de aceiași greutate cu proectilele obicinuite (și nesodificând deci pentru nimic încărcătura), de care nu se deosebește decât culoarea, sunt introduse în armă-încercările se fac de la o distanță de 50 m. Iată rezultatele: A. Blindaj de tacic german (grosime 71 mm.). 1. La incidență normală: a) Glonțul obicinuit v produce unprentemepermeabile, adânci de 13-14 mm. b) Glonțul P. G. (noul proectil perforatt) străbate placa. 2. Ca incidente oblice: a) Glonțul obicinuit ricoșează în o incidență de 3 gr.—5 gr. b) Glonțul P. G. pătrunde până la o intei de rață de 20 gr.—22 gr. B. Blindaj de tanc german (grosime 27 mm.). 1) La incidență normală: a) Glonțul obicinuit produce amprente nepermeabile, adânci de 14-15 mm. b) Glonțul P. G. străbate de 3 ori din: 5, 2. La incidențe oblice: a) Glorațul obicinuit ricoșează la o incidență de 5 gr.—6 gr. b) Glonțul P. G. nu perforează, dar pătrunde în placa blindată până la o incidență de 22 gr. C. Placă franceză fabricată la Creu- Eot în 1939. Oțel laminat (presimne 46 mm.). 1. La incidență normală: a) Glonțul obicinuit se sfărâmă. b) Glonțul P. G. produce amprente adânci de 24-22 mm La incidențe oblice, o grupare de gloanțe P. G., așezate într’un aranmit (Continuare in pagina ultimă) ' CUM AU ARS DE VII MARIA ȘI MIHAI ARGODAN NENOROCIREA DE ERI SEARĂ DIN CARTIERUL COTROCENI Eri sează Intre cele 9 și 10 locuitorii de pe strada dr. Teohari din cartierul Cotroceni, au fost martorii unei tragedii înfiorătoare. La un moment dat, o bubuitură Înfundată, însă destul de puternică, a atannat întreaga stradă cât și locuitorii srăzilor vecine. . .. Torțele vii N’au trecut decât câteva clipe și din imobilul ca j.1. 17 au apărat doi tineri cuprinși în întregime de flăcări. Inebunifi de durere, «a pornit-o într’o faijă înspăimântătoare dealungul și dealatul străzii, scoțând strigăte înfiorătoare. Intr’o clipă întregul cartier a sosit la fața locului, urmărind fără nici o posibilitate de a veni în ajutor, cele două făclii vii, care nu ședeau nici un pic locului, executând mie mai sinistre, sărituri. Cu mare greutate, cineva a putut arunca peste una din victime un pardesiu, înăbușind focul. Cealaltă victimă, un tânăr, a continuat să ardă până ce întreaga îmbrăcăminte s-a transformat în scrum. Explozia unui primus Cele două victime sunt soții Maria și Mihai Orghidan, amândoi studenți la Facilitatea de Drept. _ . • Acum, câteva zile hotărîseră ca cele două sărbători de azi și mâine să le petreacă la o soră a lui Mihai de la Vălenii de Munte. In acest scop își pregătiseră un geamantan care urma să fie închis după ce Maria își va spăla și usca din rochiile de vară. A umplut primusul cu benzină și "i-a dat foc, lăsând însă în apropiere sticla de benzină. Fie că primusul a fost defect", fie că sticla cu benzină a fost prea aproape, fapt este că atât primusul câț și sticla au făcut explozie, umplând pe Maria Qighidan cu benzină aprinsă. Mihai, care ședeaui spre ușă, neținând seamă de pericolul la care se expunea,a sărit imediat in ajutorul soției sale. Flăcările, care între timp se întinseseră,l-au cupins imediat și pe el. Transformați în două torțe vii, au fugit disperați pe stradă. Cu un automobil au fost transportați la spitalul Brâncovenesc, unde au fost internați. Cu toate îngrijirile ce li s’au dat, sunt foarte puține speranțe că voi mai putea scăpa cu viața. Desființarea examenului de admitere în liceu Cu privire la examenul de admitere în clasa La de liceu, se precizează că acest examen se desființează definitiv, urmând a fi înlocuit cu un examen de absolvire pe care elevii de curs Primar îl vor da la terminarea celor patru clase primare*, v.......-wâL, ässsa S 2 © Bunic SS46 CONGRESUL de NICULAE atitulându-ne în e închipuim că felul acesta articolul de față, cel puțin studenții ar fi în drept să aștepte o trecere in revistă a multiplelor preocupări și nevoi care apasă viața. Și drept ar fi să fie așa. Pentui că sunt prea multe covexele unei vieți de student, prea aparent fără eși are consacrata stare de lipsuri și foame, până acum indisolubil legată de perioada studenției. Normal este atunci ca pe acest tărâm să se ducă o luptă neostenită, pentru modificarea unor date devenite de legendă. Burse, cămine, cantine, cooperative studențești, asistența medicală serioasă și gratuită, și câte alte elemente de permanentă însemnătate pentru oamenii aceștia în formare nu vor constitui unul din subiectele centrale ale Congresului de azi! Dar merită să fie notat aci, alături de salutat datorat acestui Congres de oameni tineri ce promit să desmintă renumele unor alte „generații”, și un aspect nu tocmai necunoscut al trecutei noastre vieți studențești despre care s’a vorbit însă puțin, sau poate nu îndeajuns. O întreagă perioadă, lungă de aproape două decenii și jumătate, a avut darul să creeze studențimii noastre o „tradiție” și un „prestigiu” care fără îndoială, nu-i pot face cinste, împrejurările sunt cunoscute și nu vom insista.. Ceea ce revendică însă atenția noastră, și cu deosebire pe aceea a nouilor generații de studenți, este poziția cu totul defavorabilă pe care am izbitit să ne o creem, în raport cu studențimea altor țări, cu tradiția și prestigiul ei. Era de altfel normal să fie așa; era normal să ajungem în situația de a ne găsi — din acest punct de vedere — izolați și indezirabili față de uriașa viață studențească a lumii, care departe de a-și fi făcut vreodată un crez din gama ideilor reacționare, stăteau — dimpotrivă — mereu și fără ezitare de partea celor mai luminoase, mai umanitare și generoase idealuri. In faptul de a nu fi izbutit să se ridice la aceeași Înălțime, stă întreaga STUDENTISC BELLI tragedie a multor generații de studenți români. Va trebui, odată, să se judece, fenomenul acesta cu mic’iă înțelepciune, să i se lămurească izvoarele, i se determine consecințele mai mult decât imediat politice, morale și spirituale. Nu este îngăduit însă, în »linia«,asta, a unui nou și altfel de Go igros studențesc, să nu subliniem aspectul acesta tragic și umilitor, trăit de atâtea generații. E drept, fenomenul acesta nu a fost (Continuare în pagina, ultimă) DE VOmA cu ELIZA PIsTRĂCHESCU DESPRE TEATRU, ACTOR I SI PUBLIC „SĂ SPERAM CA PÂNĂ LA URMĂ?, CALITATEA VA ÎNVINGE INERȚIA“ spursă i superpreta «îD © nuncșc ar@ii Nestasia» vorbind actuala situație a Teatrului nostru Când am văzut-o pe Eliza Petrăchescu în „Domnișoara Nastasia” — piesa regretatului Gemi Zamfirescu, — am știut că așa cum François Villon este pentru singurătatea mea autorul, ea va fi actrița. Și aidoma unei scene, pe care se perindă personagiile, unele cu amărăciune, altele cu haza pe ecranul meu se adăogase încă unul.*" In sfârșit am rămas cu Eliza Petrăche,cu Mă vedea pentru prima dată. Și mi-a făcut cea mai mare favoare: a stat de vorbă cu mine, așa cum ar fi stat de vorbă cu publicul. Zeci de întrebări se îmbulzeau pe buzele mele.. . a fost nevoi să puncteze una. Eliza Petrăchscu e actriță și actorii știu sa vorbească despre teatru: — „După o stagiune, in care teatrele s’au întrecut in premiere pot spune deschis: trăim una din cele mai pembre Un personagiu, pe care aveam să mi-l închipui bun și rău, sensibil și opac, calm și deslănțuit. Un personagiu, pentru care dramaturgii lumii au scris despre viață. Personal, n’o cunoșteam pe Eliza Petrăchescu. O văzusem de două ori pe stradă, ascunsă în umbra unor ochelari mari și negri. Am privit-o cu ochii aceia iscoditori ai omului care ar vrea să afle de mers, din grabă, din privire sensuri cât mai multe, cât mai tăinuite. Cu aceeași impresie cu care am lăsat-o acolo, la colțul acela de stradă, în învălmășală, am regăsit-o acum două zile, când înconjurată de o droaie de pisici a a venit să-mi deschidă ușa. Ași vrea să vorbesc întâi despre Eliza Petrăchescu. Dar pisicile ei n'au decât două luni și’atare jucăușe, îmi sar în poală, își bagă urechile printre degetele mele, se lingușesc, miaună... până când un colț de covor le atrage atenția și zdup!... Satira Maxy (Continuare in pagina ultimă) Elîza Petrăchescu ~a WdJYWjâ D-LUI M ÎNSTRU C H E 0 R 0 H! II - D £ J ' M. S, REOELE Suveranul a reținut la dej șjin pe ministrul ln GFau*Ii © 2* publice, și ccmunicațiile I* D Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul comunicațiilor și lucrărilor publice a fost primit ori, 8 Iunie la ora 11, in audiență de lucru de M. S. Regele la Sinaia. După audiență, d. ministru Gh. Gheorghiu-Dej a însoțit pe MS. Regele într’o plimbare cu automobilul, în cursul căreia Suveranul a binevoi a-i da prețioase indicațiuni cu privire la lucrările de refacere a șoselelor naționale. După înapoiere la Sinaia, Maiestatea Sa a reținut la dejun pe d. ministru Gh. Gheorghiu-Dej. Libertatea Ciocanul 5-4 (1 - 2) O fază a matchului. Reportajul în corpul ziarul? ORGANELE DE AU DISCOPILIT ' é S 0 B' é Organizații teroriste PRINTRE ARESTAȚI SE ARĂ GENERALUL ALDIA, FOST MINISTRU DE INTERNE PRECUM ȘI MAI MULȚI MOȘIERI ȘI INDUSTRIAȘI. - ROȘCA MĂLIN, NORAȚIA mOAMIEEI S5 ALTSB ARI BEBKS SAsSURMAM ® de tip legionar 1 ' Ministerul de interne comunică: Organele de Siguranță și Poliție ale Statului, au descoperit exitența, pe teritoriul țării, a unor organizații teroriste cari purtau denumirile de: M.N.R.,Haiducii lui Avram Iancu, Divizia sumanelor megre, Glasul Sângelui, Grupul Diversionist Elena Basarabeanu, legate între ele și dirijate de uan comandament central. Pe baza unor minuțioase verificări și documentări, guvernul a hotărît să treacă în arestarea elementelor principale din aceste organisțNții. Operațiunile au început ioi ziua de 27 Mai și sunt în curs de executare. Au fost arestați până în prezent: G-ral C. A. rezervă Aldea Aurel; Alexandrescu N. Av.; Basarabeanu Elena, fostă secretară a lui Ion Antonescu; Kintescu Gh., fost subdirector general al S.S.I. pe timpul guvernării Bădescu; Capră Anghel, mocier; It. col, rezervă Corideaiinescu Victor; It. Coifan Virgil; • Crețoiu Magda, fostă <?,pe ikcrița la Radio; Calleya N., industriaș; căp. Cochinos Mircea; Demcco? Ion, industriaș; Teodor’ cine Octav, avocat; Mcfoiami Karie, avocat;'general' brigadă Moșoh; Olteanu Gabriel, fost comadtirat rol*batalionului „Iulia Maniu” condamnat la 25 ani mresă silnică; Olteana Elvira, nepoata lui Gavrilă Olteanu, funcționară la Rep:« «entanța Americană;' Poleaca Nicolae zis Moldoveanu ficolae, fost coras-uar.iii legionar; Pop Cornelia, «avocat; ii. cd rezc::rs .‘.'ca’ă linge::; Steauujl, j Dumitra ria Oprea Dumitra zis Biițiuș, căp. parașut Țanța Mînai, dezertor și alții. Sunt puși în urmările: Boșca Măi:©, ziarist epurat; Maureați de Teodor, . ționar la Misiunea A...nermană; Horațiu Comanîcin, cat. dSeehi Bălan Iuliu, inghati și alții. " Cercetării ® continuă.