România Liberă, iunie 1946 (Anul 4, Nr. 553-576)

1946-06-10 / nr. 560

ANUL 111—Nr. 560 C. Redacția țt Administrația București, Str. Sărindar 5­7-9 Centrala telefonică: 6.34.95 Cont Cec poștal Nr. 1378­4 PAGINI 200 LL fon­dk Iran care proftfS tip numeral cord­ aprobării Direcțiunii genoveze P.T.T. Nr. 108.828/15 Septembrie 1994 1 "ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIA: MUNCITORI ȘI STUDENȚI: AUTORITĂȚI, INSTITUTE, SOCIETĂȚI: 1 lună 4.500 lei­­ .și lună 4.000 lei —3 luni 10.000 lei .100.000 lei pe an 3 luni 12.000 lei Abonamentele încep la 1 și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului REDACTORI RESPONSABILI s grigorg preoteasa NICULAE BEUIU UUIIIIIIIllIIIIIIIÍHUUlllllIIUlllllllillHIIIIIIIIIIllIIIIIIIlUIIIIUIllIiHIIIlllllllllIllllUIltílUIHIIIIIlllUUHIIIIIIIIHIlUHUlUHIIIHIIIIinBUMIIIIIIlHIIIIIllIIIIIIUIHUUllSIIIIlUiUllllIIIIIlUinilllIIIIUIIIIUIIIIHIIllllIHllUllllIIS CALCULELE ÍSTORICIL OR aflBfl mm m MM |f MM B S mEL* m Răspunsul pe care gu­­vernul român l-a dat no­­telor trimise de guvernele din Statele Unite și Ma­­rea Brîtcinie privitoare la* aplicarea hotărârilor de la Moscova, a arătat — sub o formă oficială — ca face fiecare cetățean știa de mult despre felul în care partidele “istorice” în­­țeleg să practice opoziția. "‘Violența politică care se manifes­tă, uneori, cu prilejul întrunirilor și manifestărilor publice — spune răs­punsul guvernului — este datorită, în cea mai mare parte, campaniilor d­e agitare și de ură care au fost por­­nite, în ultimul timp, de partidele de opoziție împotriva guvernului și a membrilor săi’’. Campania de agitare și de ură a pornit-o opoziția de la început, adică tie când partidele istorice au fost in­lăturate de la putere de voința popu­lara și înlocuite cu guvernul Groza. De atunci aceste partide căutat să compenseze lipsa lor de popularitate c­u agitația și lipsa lor de forță poli­ti­că cu violența. Așa au făcut, dealtfel, la început și fasciștii de pretutindeni. Așa au făcut și cuziștii și legionarii, la noi. Ne­având aderență la masele popu­­lare sănătoase, au agitat sentimentele inferioare ale declasaților și ale tu­turor desorientaților. Ne­având forța politică necesară obținerii puterii au recurs la violență pentru a impresio­n­a pe unii și a intimida pe alții. Brătieniștii și maniștii simt — de mult — simpli strigoi ai istoriei. Po­porul nu-i mai vrea, împrejurările nu le mai acceptă faimoasele “solu­ții”. Ne­având posibilități sociale de a relua puterea, ei recurg la agitație și violență asemeni tuturor impostori­­lor politici. De un an, ei încearcă să agite țara cu lozinci de ură. Au scos din vechiul arsenal fascist parolele antisemite și cele șovine. Acolo unde pot, lansează —­ fățiș — parole anti­­sovietice. Acolo unde nu Po t, le întînuiază pentru a agita resturile fasciste și reacționare compromise în cursul războiului antisovietic, resturi ce nu văd salvarea lor decât într'un regim reacționar care să sisteze pedepsirea vinovaților.­­ De câtva timp, la agitație au­ a­dăugat violențele. Prima încercare au făcut-o la Cluj, cu prilejul reveni­rii victorioaselor trupe românești ca­re luptaseră in Ungaria și Ceho­slovacia De atunci, violențele se țin lanț, E­i e ucis, cu furcile, un preșe­­dinte al unei comisii de reformă a­­grară, dincolo e pândit un membru al vre­ unui partid democrat și atacat după toate­­ regulile lașității fasciste, SA Breaza tineretul socialist e stâl­­cit in bătăi, la Cluj, tineretul legio­­nar al partidelor istorice a reînviat în Universitate, faimoasele vremuri cuziste. Credeți, poate, că această schițare a metodelor istorice e o exagerare și că oamenii sunt mai de treabă de­cât apar? Credeți, poate, că măcar la conducerea partidelor­­ istorice e­­xistă oameni onorabili pe care îi compromit excesele fasciștilor peri­­ferici pătrunși în aceste partide? 'Iată care e realitatea “la centru", în cadrele conducerii acestor parti­de. Iată care sunt oamenii și către “comandamentele” după care acești oameni dirijează activitatea acestor partide. iată ce spune, despre ei, un fost membru marcant al partidului național țărănesc, un intim­­ prieten și vechi tovarăș politic, de ai d-lui Mihalache, un om care a luptat­ 27 de ani în rândurile partidului națio­­nal țărănesc luând parte la toate ac­țiunile conducerii. Iată ce spune despre oamenii aces­­tei conduceri d. Nicușor Graur, mem­bru­ al delegației permanente a par­tidului național țărănesc: “Acum două săptămâni ne găseam in plină ședința a delegației noastre permanente; priveam participanții din sală, o mărturisesc ca o spove.r A. C. Constsschineson I (Conti citare ..în paginaa ultimă) omul BINE INFORMAT ȘTIE CĂ: • Legea u­mmnpolurilor a fost modificată­• In cartierul Bursei s’a efectuat o razie de mari proporții. • Sindicatele franceze, olandeze și sud­ameri­­cane sprijină pe gre­viștii americani. • Eri a avut loc la Lon­dra Parada Victoriei FARMACIȘTII >— Sulf amide averî ? __In prăvălie nu dar fr, pivniță mai avem, ceva... — ! ? ! ? |* — Le tinem la întuneric, ca să le­­ putem vinde la negru.. Cum putea Franța să câștige războiul Inest. din anul 1939 DATORITĂ­ GLONTELUI PILFORANT, SOLDAȚII FRANCIZ­ AR FI PUTUT ©PII CELE MAI MARI TANCURI ALI INAMICULUI... DAR MINISTERUL ARMAMENTULUI A OPRIT FABRICAREA ACESTUI RROECOIL In Mai­ 1936, generalul Clement Grancgur, într’un articol publicat în ,Lia’France Milltaire“ și întitulat „Infanteria la dispoziția­­ tancurilor ina­­mice“, susținea că acolo unde lupta se va da cu care de asalt, niciodată nu­­ vor fi destule arme anticar, să se op­ună. Și el concludea că cerând orien­tarea cercetărilor spre găsirea unui proectil perforant, utilizabil la ar­­­mele portative ale infanteriei, și cur­i va îngădui soldatului să acționeze sin­­­gur, fără să mai aștepte ajutorul ar­melor anticar. , „Davit*?» e făcut­ sub­­­sisii noștri” Ancheta pe care a întreprins-o de curând săptămânalul francez „Scl Pa­ris” a făcut cunoscută, o convenție dintre autoritățile militare și fabri­cile de armament, convenție care pre­vedea construirea unu­i gilant © per­­forater destinat armelor portative ale infanteriei. In anumite cercuri competente se susținea că proed­ilul nu era superior unui proectil ordinar. Dornici sa cunoaștem realitatea, corii săptămân­ului parizian, ne-am adresat inventa­torului, care ne-a răs­puns: — „Ca să vă faceți o părere exac­tă să fa­c an acum o experiență. Pro­curați-vă o pușcă de 8 nan, și 6 pa­chete de cartușe cu gloanțe perfo­ra­ntce reglementare așa clar au fost fabricate înainte de 1937 și veniți pe­ste opt zile, timp în care eu îmi voi procura gloanțele perforatoare de tip nou. Peste opt zile zic-am prezentat d­ruhii Paul Greneux. Puștile au fost controlate. Erau oa­recum uzate, utilizabile Insă pentru experimentarea gloanțelor perforatoa­re. Acestea, de aceiași greutate cu proectilele obicinuite (și nes­odificând deci pentru nimic încărcătura), de­­­ care nu se deosebește decât culoarea, sunt introduse în arm­ă-încercările se fac de la o distanță­­ de 50 m. Iată rezultatele: A. Blindaj de tacic german (grosi­me 71 mm.). 1. La incidență normală: a) Glonțul obicinuit v produce un­­prente­mepermeabile, adânci de 13-14 mm. b) Glonțul P. G. (noul proectil per­foratt) străbate placa. 2. Ca incidente oblice: a) Glonțul obicinuit ricoșează în o incidență d­e 3 gr.—5 gr. b) Glonțul P. G. pătrunde până la o intei de rață de 20 gr.—22 gr. B. Blindaj de tanc german (grosime 27 mm.). 1) La incidență normală: a) Glonțul obicinuit produce­­ am­prente nepermeabile, adânci de 14-15 mm. b) Glonțul P. G. străbate de 3 ori din: 5, 2. La incidențe oblice: a) Glorațul obicinuit ricoșează la o incidență de 5 gr.—6 gr.­ b) Glonțul P. G. nu perforează, dar pătrunde în placa blindată până la o incidență de 22 gr. C. Placă franceză fabricată la Creu- Eot în 1939. Oțel laminat (presimne 46 mm.). 1. La incidență normală: a) Glonțul obicinuit se sfărâmă. b) Glonțul P. G. produce amprente adânci de 24-22 mm­ La incidențe oblice, o grupare de gloanțe P. G., așezate într’un aranmit (Continuare in pagina ultimă) ' CUM AU ARS DE VII MARIA ȘI MIHAI ARGODAN NENOROCIREA DE ERI SEARĂ DIN CARTIERUL COTROCENI Eri sează Intre cele­ 9 și 10 locuitorii de pe strada dr. Teohari din­ cartierul Cotroceni, au fost martorii­ unei tragedii înfiorătoare. La un moment dat, o bubuitură Înfun­dată,­ însă destul de puternică, a atannat întreaga stradă cât și locuitorii srăzilor vecine. . ..­ ­ Torțele vii N’au trecut decât câteva clipe și din imobilul ca j.1. 17 au apărat doi tineri cuprinși în întregime de flăcări. Inebunifi de durere, «a pornit-o într’o faijă înspăimântătoare dealungul și dea­­latul străzii, scoțând strigăte înfiorătoare. Intr’o clipă întregul cartier a sosit la fața locului, urmărind fără nici o posibi­litate de a veni în ajutor, cele două făclii vii, care nu ședeau nici un pic locului, executând mie mai sinistre, sărituri. Cu mare greutate, cineva a putut a­­runca peste una din victime un pardesiu, înăbușind focul. Cealaltă victimă, un­­ tâ­năr, a continuat să ardă până ce întreaga îmbrăcăminte s-a transformat în scrum. Explozia unui primus Cele două victime­ sunt soții Maria și Mihai Orghidan, amândoi­ studenți la Fa­cilitatea de Drept. _ . • Acum, câteva zile hotărîseră ca cele două sărbători de azi și mâine să le pe­treacă la o soră a lui Mihai de la Vălenii de Munte. In acest scop își pregătiseră un geamantan care urma să fie închis după ce Maria își va spăla și usca din rochiile de vară. A umplut primusul cu benzină și "i-a dat foc, lăsând însă în apropiere sticla de benzină. Fie că primusul a fost defect", fie că sticla cu benzină a fost prea aproape, fapt este că atât primusul câț­ și sticla au făcut explozie, umplând pe Maria Qighi­dan cu benzină aprinsă. Mihai, care șe­dea­ui spre ușă, neținând seamă de peri­colul la care se expunea,­a sărit imediat in ajutorul soției sale. Flăcările, care între timp se întinse­seră,­­l-au cupins imediat și pe el. Trans­formați­­ în două torțe vii, au fugit dis­perați pe stradă. Cu un automobil au fost transportați la spitalul Brâncovenesc, unde au fost internați. Cu toate îngrijirile ce li s’au dat, sunt foarte puține speranțe că voi mai putea scăpa cu viața. Desființarea examenu­lui de admitere în liceu Cu privire la examenul de ad­mitere în clasa La de liceu,­­ se precizează că acest examen se desființează definitiv, urmând a fi înlocuit cu un examen de ab­­solvire pe care­­ elevii de curs Pri­mar îl vor da la terminarea celor patru clase primare*, v­­.......-wâL, ä­sssa S 2 © Bunic SS46 CONGRESUL­ ­ de NICULAE atitulându-ne în e închipuim că felul acesta articolul de față, cel puțin studenții ar fi în drept să aștepte o trecere in revistă a mul­tiplelor preocupări și nevoi care apasă viața. Și drept ar fi să fie așa. Pentui că sunt prea multe covexele u­nei vieți de student, prea aparent fără eși are consacrata stare de lipsuri și foame, până acum indisolubil le­gată de perioada studenției. Normal este atunci ca pe acest tă­râm să se ducă o luptă neostenită, pentru modificarea unor date deve­­nite de legendă. Burse, cămine, can­tine, cooperative studențești, asistența medicală serioasă și gratuită, și câte alte elemente de permanentă însemnătate pentru oamenii aceștia în formare nu vor constitui unul din subiectele centrale ale Congresului de azi! Dar merită să fie notat aci, ală­turi de salutat datorat acestui Con­gres de oameni tineri ce promit să desmintă ren­um­ele unor alte „genera­ții”, și un aspect nu tocmai necu­noscut a­l trecutei noastre vieți stu­dențești despre care s’a vorbit însă puțin, sau poate nu îndeajuns. O întreagă perioadă, lungă de a­­proape două decenii și jumătate, a a­­vut darul să creeze studențimii noa­stre o „tradiție” și un „prestigiu” care fără îndoială, nu-i pot face cinste, împrejurările sunt cunoscute și nu vom insista.. Ceea ce revendică însă atenția noastră, și cu deosebire pe aceea a nouilor generații de studenți, este poziția cu totul defavorabilă pe care am izbi­tit să ne­ o creem, în ra­port cu studențimea altor țări, cu tra­diția și prestigiul ei. Era de altfel normal să fie așa; era normal să ajungem în situația de a ne găsi — din acest punct de vedere — izolați și indezirabili față de uria­șa viață studențească a lumii, care departe de a-și fi făcut vreodată un crez din gama ideilor reacționare, stăteau — dimpotrivă — mereu și fără ezitare de partea celor mai lu­minoase, mai umanitare și generoase idealuri. In faptul de a nu fi izbutit să se ridice la aceeași Înălțime, stă întreaga STUDENTISC BELLI­ tragedie a multor generații de stu­­denți români. Va trebui, odată, să se judece, fe­nomenul acesta cu mic’iă înțelepciu­ne, să i se lămurească izvoarele,­­ i se determine consecințele mai mult decât imediat politice, morale și spi­rituale. Nu este îngăduit însă, în »lin­ia«­,asta, a unui nou și altfel de Go­ i­­gros studențesc, să nu subliniem as­pectul acesta tragic și umilitor, trăit de atâtea generații. E drept, fenomenul acesta nu a fost (Continuare în pagina, ultimă) DE VOmA cu ELIZA PIsTRĂCHESCU DESPRE T­E­A­T­R­U, A­CTOR I SI PUBLIC „SĂ SPERAM CA PÂNĂ LA URMĂ?, CALITATEA VA ÎNVINGE INERȚIA“ spursă i superpreta «îD © nuncșc ar@ii Nestasia» vorbind actuala situație a Teatru­lui nostru Când am văzut-o pe Eliza Petrăchescu în „Domnișoara Nastasia” — piesa regretatului Gemi Zamfirescu, — am știut că așa cum François Villon este pentru singurătatea mea autorul, ea va fi­ actrița. Și aidoma unei scene, pe care se perindă personagiile, unele cu­ amără­ciune, altele cu haza pe ecranul meu se adăogase încă unul.­­*­" In sfârșit am rămas cu Eliza Petră­­che­,cu Mă vedea pentru prima dată. Și mi-a făcut cea mai mare favoare: a stat de vorbă cu mine, așa cum ar fi stat de vorbă cu publicul. Zeci de întrebări se îmbulzeau pe bu­­­zele mele.. . a fost nevoi să pun­cteze una. Eliza Petrăchscu­ e actriță și ac­torii știu sa vorbească despre teatru: — „După o stagiune, in care teatrele s’au întrecut in premiere pot spune des­chis: trăim una din cele mai pem­bre Un personagiu, pe care aveam să mi-l închipui bun și rău, sensibil și o­­pac, calm și deslănțuit. Un personagiu, pentru care drama­turgii lumii au scris despre viață. Personal, n’o cunoșteam pe Eliza Pe­trăchescu. O văzusem de două ori pe stradă, ascunsă în umbra unor ochelari mari și negri. Am privit-o cu ochii aceia iscoditori ai omului care ar vrea să afle d­e mers, din grabă, din privire sensuri cât mai multe, cât mai tăinuite. Cu aceeași impresie cu care am lă­sat-o acolo, la colțul acela de stradă, în învălmășală, am regăsit-o acum două zile, când înconjurată de o droaie de pisici a a venit să-mi deschidă ușa. Ași vrea să vorbesc întâi despre Eli­za Petrăchescu. Dar pisicile ei n'au de­cât două luni și’a­tare jucăușe, îmi sar în poală, își bagă urechile printre de­getele mele, se lingușesc, miaună... până când un colț de covor le atrage atenția și zdup!... S­­atira M­­­a­xy (Continuare in pagina ultimă) Elîza Petrăchescu ~a WdJYWjâ D-LUI M ÎN­STRU C H E 0 R 0 H! II - D £ J ' M. S, REOELE Suveranul a reținut la d­ej șjin pe ministrul ln­ GFau*Ii © 2* publice, și cc­­­municațiile I* D Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul comunicațiilor și lucrărilor publice a fost primit ori, 8 Iunie la ora 11, in audiență de lucru de M. S. Re­gele la Sinaia. După audiență, d. ministru Gh. Gheorghiu-Dej a însoțit pe M­S. Regele într’o plimbare cu automo­bilul, în cursul căreia Suveranul a binevoi a-i da prețioase indica­­țiuni cu privire la lucrările de re­facere a­ șoselelor naționale. După înapoiere la Sinaia, Maies­tatea Sa a reținut la dejun pe d. ministru Gh. Gheorghiu-Dej. Libertatea Ciocanul 5-4 (1 - 2) O fază a matchului. Reportajul în corpul ziarul? ORGANELE DE AU DISCOPILIT ' é S 0 B' é Organizații teroriste PRINTRE ARESTAȚI SE ARĂ GENERALUL ALDIA, FOST MINISTRU DE INTERNE PRECUM ȘI MAI MULȚI MOȘIERI ȘI INDUSTRIAȘI. - ROȘCA MĂLIN, NORAȚIA mOAMIEEI S5 ALTSB ARI BEBKS SAsS­URMAM ® de tip legionar 1 ' Ministerul de interne comunică: Organele de Siguranță și Poliție ale Statului­, au des­coperit exitența,­ pe teritoriul țării, a unor organizații teroriste cari purtau denumirile de: M.N.R.,­­Haiducii lui Avram Iancu, Divizia sumanelor megre, Glasul Sângelui, Grupul Diversionist Elena Basa­rabeanu­, legate între ele și dirijate de uan comandament central. Pe baza unor minuțioase verificări și documentări, guvernul a hotărît să treacă în arestarea elementelor principale din aceste organisțNții. Operați­unile au început ioi ziua de 27 Mai și sunt în curs de executare. Au fost arestați până în prezent: G-ral C. A. rezervă Aldea Aurel; Alexandrescu N. Av.; Basarabeanu­ Elena, fostă secretară a lui Ion Antonescu­; Kintescu Gh., fost subdirector general al S.S.I. pe tim­­pul guvernării Bădescu; Capră Anghel, mocier; It. col, rezervă Corid­eaiinescu Victor; It. Coif­an Virgil; • Crețoiu Magda, fostă <?,pe ikcrița la Radio; Calleya N., industriaș; căp. Cochinos Mircea; Demcco? Ion, industriaș; Teodor­’ cine Octav, avocat; Mcfoiami Karie, avocat;'general' bri­­gadă Moșo­h; Olteanu Gabriel, fost comadtirat rol*bata­lionului „I­ulia Maniu” condamnat la 25 ani mresă sil­nică; Olteana Elvira, nepoata lui Gavrilă Olteanu, func­­ționară la Rep:« «entanța Americană;' Poleaca Nicolae zis Moldoveanu f­icolae, fost coras-uar.iii legionar; Pop Cornelia, «avocat; ii. cd rezc::­rs .‘.'c­a­’ă linge::; Steauujl,­ j Dumitra ria Oprea Dumitra zis Biițiuș, căp. parașut Ța­nț­a Mîn­ai, dezertor și alții. Sunt puși în urm­ăril­e: Boșca Măi:©, ziarist epurat; Maureați de Teodor, . ționar la Misiunea A...nerm­ană; Horațiu Comanîcin­, cat. dSeehi Bălan Iuliu, inghati și alții.­­ "­ Cercetării ® continuă.

Next