România Liberă, august 1946 (Anul 4, Nr. 603-631)

1946-08-01 / nr. 603

AKVL 111 No. - 603 C. 4 PAGINI 200 LSI Taxa de francare plStHM írt numerar conf. aprobării Direcțiunii generale P.T.T. Nr. 108.828/15 Septembrie 1944. I ^ *#** i L-^^1- ?J­n­, i - M­s.Ä _'_'_i 'L |M ■ * j^­­ p| Redacția și Administrația ABONAMENTE: încep la 1 și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului REDACTORI RESPONSABILI* București. Str. Sărindar 5-7-9 CAPITALA ȘI PROVINCIA: MUNCITORI ȘI STUDENȚI: FIRME INDIVIDUALE: 60.000 lei Centrala telefonică: 6 34.93 6.34.94 l­­ună 4.500 lei 1 lună 4.000 lei AUTORIT. INSî SOCIET: 100.000 lei GR­IGORE PKtüTtAbil 6.34.95 Cont Cec poștal Nr. 7796 3 luni 12.000 lei. 3 luni 10.000 lei 12 luni NICULAE BELLU Umhin­i­mmmmmmmmm* Joi 1 August 1946 Pentru gospodărirea belșugului Problema­­ pâinii a­re­ JFÍI ■ devenit de actualitate. De mi 3 artă dată nu cu acuita­­tt H­tea cu care se punea in 11 3 zilele grele din iarna și Jf primăvara trecută, ci cu ** _X_Jx«a o febrilă și neastâmpăra­t!BM« ""*• ta pornire spre belșug, spre risipă S’a scurs urni an de nebănuite greutăți. Războiul cu șiragul lui de dezastre și durere, seceta cumplită, penuria mondiala de mărfuri, epui­zărea completă a stocurilor — toate acestea au dus la o oarecare istovire a oamenilor de pretutindeni. Bucata de pâine a lipsit de pe atâ­tea mese, rațiile au fost dureros mic­șorate în mai toate țările- Am străbătut desigur nesperat mai bine decât alte popoare această pe­rioadă de lipsuri și încercări. Româ­nul și-a avut pâinea lui, mălaiul lui. Șa noi nimeni n’a murit de foame. Dar puțini știu, puțini își dau seama câtă trudă, cu câte grei și nopți ne­dormite s’a asigurat această pâine. Când cerealele din depozite scădeau văzând cu ochii, când Capitala nu mai avea făină pentru pâinea de a treia zi, câte eforturi au trebuit de­puse. Și cât de zadarnice ar fi rămas toate eforturile dacă nu s-ar fi pro­­t acel gest unic când învingătorul, împotriva căruia ai dus război de­­opire, îți întinde mâna și îți ofe­ră nu numai o caldă­ înțelegere, ci și pâinea vieții. Nu­ trebuesc uitate acestea azi când câmpiile răsună de cântecul seceri­șului și al treerișului Nu vrem să umbrim cu nimic bucuria cu care a Întâmpinat toată lumea aurul holde­lor. Dar ar fi întristător să ne lăsăm pradă unor visuri de belșug cari sânt și departe de realitate și nepotrivite momentului prin care trecem, când milioane de oameni suferă încă în alte părți ala lumii. Din cifrele cari s’au publicat s’a putut desprinde că pâinea pentru a­­nul ce vine ne e asigurată în măsura în care vom ști să o folosim cu în­țelepciune. Nu știm încă dacă recol­ta de porumb ne va ajuta și ea la aceasta Oricum însă nu de un belșug nemăsurat este vorba. Căci dacă în unele părți ale I. Careta (Continuare în pag. ultimă) DUPĂ SEMNAREA PAGII ROMANIA VA DEVENI MEMBRĂ A NAȚIUNILOR UNITE Ce cup­rinde Tratatul de Pace PARIS, 30 (Undor). — A fost dat publicității textul pr­oectului tratatu­lui de pace cu România. In PREAMBUL se arată că deși România are partea sa de vină în războiul purtat împotriva Națiunilor Unite, totuși la 24 August 1944 a încetat complet toate ope­rațiile militare împotriva Uniunii Sovietelor, s’a retras din războiul contra Națiuni­lor Unite, a rupt relațiile cu Germania și sateliții săi și, încheind la 12 Septembrie 1944 armistițiu cu guvernele Uniunei Sovietelor, Angliei și Statelor Unite și acționând în interesul tuturor Națiuni­lor Unite, a participat activ la războiul contra Germa­niei. Puterile aliate au hotărît­­ deci să încheie actualul tratat de pace dându-se posibilitatea astfel spri­jinirii cererii României de a de­veni membră a Națiunilor Uni­te. COPII IN COLONIE DE VARĂ U. F. A. R.-ul a organizat în vara aceasta 3 mari colonii de vară pentru fetițele între 5 și 15 ani la Breaza, Tim­ișul de Sus și Carmen Sylva. In clișeu, un aspect de la o serbar­e organizată la colonia U. F. A. R­ din Breaza. PE STADIONUL P T.T. A AVUT LOC O MARE ÎNTRUNIRE A PARTIDULUI COMUNIST Peste 100.000 cetățeni au ascultăt cuvântul d~neî Ana Pauker ROLUL. PRECUM PR­IN DEMOCRAȚIE, POPORUL ROMAN ARE UNTOR IN LUPTA PENTRU PENTRU LI­­ERTAȚILE CETĂȚENEȘTI ȘI DREPTURILE NAȚIONALITĂȚILOR CONLO­­­­CUITOARE Eri­d­­a. a avut lo­c­ pe stadionul P. T T. un mak­e meeting organizat de Sectorul II Negru al Partidului Comunist Român, în cadrul campa­niei electorale.­­ Au luat cuvântul pe rând, secre­tarul comitetului regional și mem­bru în comitetul central al P. C. R­. d. Neaga Andrei, profesorul Matei Cristescu și secretara comitetului Central al P- C, R., d-na Ana Pau­ker O mare de oameni se îmbulzea spre stadion. Pe trotuare, prin mij­locul drumului, grupe compacte se amestecau cu cetățeni izolați, într-o mulțime sărbătorească, dinamizată pe alocuri de frumoasele cântece ale tinerilor. (Continuare în pag. III-a) Peste o sută de mii cetățeni au venit să asculte ori cuvântul d-nei Ana Pauker, FRONTIERELE ROMÂNIEI Primele articole ale tra­tatului de pace prevăd că frontierele României vor fi cele existente la 1 ia­nuarie 1041, cu excepția frontierei r­o­mân­o - un­gare: frontiera sovieto-româ­­nă este astfel fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iu­nie 1040 și acordul sovie­­to cehoslovac din 20 Iu­nie 1045. Hotărîrea dictatului de la Viena din 30 August 1040 este declarată nulă neavenită. Frontiera dintre Româ­nia și Ungaria existentă la 1 Ianuarie 1038 este astfel restabilită. In CLAUZELE POLITICE ale tratatu­­lui se prevede asigurarea libertăților fundamentale tuturor cetățenilor români: libertatea de exprimare, libertatea cul­­telor, libertatea opiniilor și de întru­nire. România sa angajează sa completeze și să nu promulge nici o lege in­compatibilă cu obligațiile impuse de acordul de ari snistiții, și să nu tolereze H0 viitor existentă orgă­­ Bstrafiilor de tip fascist.­­ . România se­­ angajează totodată să facă demersurile necesare pentru a­­restarea șî judecarea persoanelor acu­­te­ crime de război. In această privință orice dezacord cu privim la aplicarea acestor stipulații va fi su­pus prin guvernul respectiv șefi­­lor­ misiunilor diplomatice din Bucu­(Comtinuare în pag. ultimă) PE SALA PAȘILOR PIERDUT! Pa sala pașilor pierduți voiaim să întreb pe im demni cu servietă și In­signă de avocat la ce etaj e Parc­he­­tul Ilfov, când dintr’o fată cât un pumn mî-au clipit doi ochi tulburi de o duioșie de copil matur. Era el, Petrică, monitorul cîntei, cel mai lung și cel mai sărac elev d­­n liceul „Știrbey-Vodă”.­­r Eu sunt av­ocat. .TU Cg-ai ajuns? — Ziarist. — Unde scrii? r- La un ziar democrat. — La un ziar democrat? Cum, tu nu simți „românește”? Și în Petrîcă s a trezit avocatul și s-a vorbit ca la un proces. ( ....*!­«.­­ ..Nu Petrîcă, eu simt omenește. Să lăsăm minciuna patriotardă care a îmbogățit pe mulți demagogi ,din țara asta, să-i ridicăm din mocirlă pe muncitori, din întuneric pe ță­ran.". vezi. intelectualul întotdeauna la noi a trădat. i . — . A trădat!? — „Da. Petri­că a trădat. Și tu ai­­ trădat. Ai ajuns , domn” și-au uitat prânzurile post-negru din clasele de liceu. Ai uitat tunica kaki­roasă’n coate și prăjiturile pe care le mân­cau băieții de bani gata­ — când tu și eu și alții, înghițeam în sec sau scuipam cu amărăciune. La despărțire, Sala pașilor pierduți, hohotea ca o ocnă. Ne-a fost dat să ne întâlnim peste prăpastia a 15 ani, băr­bați la 30 de ani și în Locate din noi adolescenții au tresărit din Cr ptele memoriei și și-au svârlit pietre în obraz. ^ George Dan mr dpfcȘfj,-. i «ACUM TREIZECI DE ANI ERAM MAI BATRÂN­IA T­INEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE Interesante revelații asupra mecanismului vieții. Faust, un băiețaș neexperimentat de MARTIN BEAUVAIS INTR’UNUL DIN NUMERELE SALE, revista ,’Quatre et Trois” publică sub titlul “Vom putea în curând să trăim până la 150 de ani?“, un articol ce revela publicului francez descoperirea unui ser A.C.S., făcută de biologul rus Bogomolets, ser care, după afirma­țiile savantului, are proprietatea de a dubla durata existenței umane Iată că astăzi, un locuitor al Parisului. Georgia Knap afirmă că fără nici un fel de ser, cl lucrând numai asupra celu­­lei­ vii, el este în măs­ură să sporească nu­mărul anilor unei vieți umane, până la 1250 sau chiar 150. D. Georgia Knap este un­ personagiu ciudat. Pretinde „că a fost bătrân” la vârsta de 50 d­e ani. Ori el numără as­­tăzi,8P­'de primăveri, și nu pare decât 45. Viol,, fără prea multe riduri, dotat cu o extraordinară memorie, el are reflexele unui om t­ânăr și este capabil de un pre­lungit efort fizic. Ce înseamnă toate ac­e­stea, și care este secretul acestui Faust­odern?’ Osîtu­l ochid și«a scfu­mtat șiriripi și figuri» . E, foarte simplu,­ spune el. Totul se rezumă la o alimentație rațională și ra­­ționdtă. Eu sunt vegetarian și nu­ așa in­­terzis de mulți ani tutunul și alcoolul (e puțin probabil, adaugă el, ca autoritățile publice să mă urmeze în această cale, punând premizele unei cruciade pentru suprimarea consumului acestor produse. Ele aduc prea mari venituri Statului­. „Până la 50 de ani m’am hrănit și am trăit cu toată lumea. O puternică criză de reumatism mă­­ intui în pat pentru luni de zile. Am suprimat, atunci, din hrana mira, tot ceea ce v’am enumerat. M’am În­sănătoșit. Cum făcusem studii serioase de anatomie și de medicină, mi-am dat sea­ma in acel moment că acidul urle și toxi­nele, urme ale alimentației cu carat, in­trau în compoziția corpului omenesc. O­­dată descoperite, nimic nu era mai sim­plu, decât să le expulzez prin masagii, în fiecare dimineață, deci, îndeplinesc a­­ceastă mică formalitate și sunt proaspăt până seara”. în 1­­­0 minune în plus Georgia Knap avea 70 de ani când termină de compus­­,Theseu” pentru care făcu libretul, muzica și decoru­rile. ■ Dotat cu o voce­­ de bariton- el o transformă într’una de tenor, al că­rui timbru puternic face să tremure geamurile. Dar aceasta nu, e totul. Cu toate că nu are intenția să plece la Holly­wood să joace roluri de prim juna, i s’a propus lui Georgia Knap să turneze filmul vieții lui, începând de la data când la 17 ani,­­ nu și-a reușit sinuciderea din dragoste și tre­­când prin toate fazele invențiilor sale: prima motocicletă cu motorul deasupra, o trăsură automobilă o mulțime de aparate științifice și casnice, creații de plante noui obți­nute prin atrofia unora dintre ele și semănând sămânța lor, ceea ce a dat naștere unor plante uriașe, monstru­oase, pe care le cultivă cu dragoste într’un pământ tropical. Georgia Knap este capabil să-și câștige viața cu optzeci de profestünít diferite.­­— Numai că, spune el, nu soiul destul de bătrân și voiu realiza încă o mulțime­­ de lucruri interesante! (Continuare în pag. ultimă) DELEGAȚIA MILITARĂ ROMÂNĂ LA CONFERINȚA PĂCII Un memoriu va fi supus celor Trei Mari Aliați D. ce Ionel Protop,pescare șeful sec­ției l­a din Marele Stat Major, condu­cătorul c­omisiei militare­­ române la Conferința de Pace de la Paris a intoc­­*®,,t J**1 memoriu în care expune pune­­«Și «e vedere­ al autorităților noastre militare asupra nevoilor de efective ale armatei române pe timp de pace Acest memoriu va fi prezentat de expertul nostru militar în cadrul Con­ferinței de Pace și va fi supus exper­ților militari aliați. In această expunere se arată efecti­vele noastre armate înainte de confla­grație, în timp de răsboaie și du­pă aso­­ch­eierea armistițiului* B. col. Ptrotopopescu se va prezenta as­tăzi în audiență 8a d. general Vasî­­liu-Rășcanul, ministrul de războiw3 că­ruia îi va supune spre semnare me­morial de mai sus. Delegația militară română formată din d-na col. Prof .popesc­­n și maior Vasiliu Rășcanu. V­a părăsi Capitala o­­dată cu delegația politică la Confe­rința de Pace. ■ CARAVANELE SANITARE ALE 3F.D­F.RxA. AU PLECAT IERI SPRE: IALOMIȚA, VASLUI ȘI MUNȚII APUSENI Ieri ■ dimineața în Piața Națiunii ași de malaria: 800.000. Suntem întâi a avut loc în fața unui imens public festivitatea plecării mtâilor caravane sanitare în ajutorul populației sufe­rinde de la sate — caravane organi­zate din inițiativa „Federației Demo­crate a Femeilor­ din România’’. A luat cuvântul d-na d-tor Savu Elena, directoarea generală a Asistenței, ară­tând din­ ce se compune fiecare cara­vană, 4 medici, 2 surori 1 agent sa­nitar 1 moașă, 5 învățătoare din ,.F. C F. R.“ și 3 gestionari. D-1. dr. Cupcea, secretarul general al Ministerului Sănătății a făcut o prezentare a situației sanitare din satele noastre roase, de boli și lipsite de spitale, dispensare și de case de nașteri, arătând, în cifre, numărul bolnavilor d­e sifilis, 1­000.000, de tu­berculoză; 500.000, de peleagră; 400.000 țară din Europa ■- a spus d-sa care deținem numărul cel mai mare de mortalitate infantila. Au­­ mai vorbit d. Titu Stănescu, primarul sect. III Albastru și d-na Elena Livezeanu, care în cuvinte clo­cotitoare a înfierat delăsarea guver­nărilor trezute care au ținut satele în beznă și boli, mânând poporul, ca pe o turnă în prăpădul războiului. D-sa a mulțumit în numele guvernului me­dicilor și surorilor din Ministerul Să­nătății urându-le spor la muncă pen­tru realizarea păcii și ușurarea sufe­rințelor celor de la sate. Cele trei ca­ravane sanitare aclamate de popular­­ia Capitalei, au plecat în trei direcții: spre jud. Ialomița, Jud. Vaslui și re­giunea munților Apuseni,­­la S­iJu .. •0 .Mai multe unelte și mașini a­g­r­ic­o­l­e. Sub această lozincă s’3 deschis ori conferința președinților cx Uniteregslogi­ de fabrică din toate întreprinderile în­ care se lucrează unelte și mașini agricole. (Reportajul în corpul ziarului).

Next