România Liberă, august 1946 (Anul 4, Nr. 603-631)
1946-08-01 / nr. 603
Joi 1 August 1946 bătălia alegerilor „Dragi tovarăși și prieteni, frați și suriori Ne de fparte scurtă vreme de ziua când vom fi chemați să alegem bărbații și femeile care să ne reprezinte interesele în Parlamentul țării Deosebirea dintre această Adunare a Deputaților și cele ale trecutului, constă în felul în care se vor face alegerile. De data aceasta, spre deosebire de trecut, vor vota liber cetățenii țării de toate categoriile sociale și de toate naționalitățile, excepție făcând numai cei ce au făcut parte din organizațiile hitleriste sau pro-hileriste, au fost voluntari în războiul antonescian sau sunt criminali de războiu. De data aceasta nu va mai exista despărțirea umilitoare între cetățeni maturi — bărbații și cetățenii minori — femeile. Deosebirea mai constă și în ceea ce va reprezenta acest Parlament și ceea ce reprezentau adunările parlamentare trecute. Deputații partidelor democrate, pe care alegătorii îi vor trimite acum în Parlament se leagă în fața poporului să respecte’ Și să înfăptuiască platforma-program a Blocului Partidelor Democrate, platformă de unire a forțelor democrate și program de înfăptuire ce pornește de la nevoile actuale ale locuitorilor țării. Ip. trecutele campanii electorale ne aflăm în fața unor programe de promisiuni, în care unii puteau avea încredere, alții nu. Iar în timpul guvernării partidului care se alegea, promițând înainte de alegeri marea și sarea, poporul își dădea seama cât de amar a fost înșelat. Guvernul alcătuit din reprezentanți ai partidelor democrate care constitue Blocul, cârmuește de aproape un an și jumătate. Cunoaștem cu toții greutățile pe care le-a întâmpinat și pe care le-a învins țara și guvernul ei în acest timp. Cele mai mari greutăți au putut fi îminse datorită tăriei Frontului Unic Muncitoresc, și colaborării între popor și guvern și între guvern și rege, unității între partidele componente ale guvernului. Știm că lipsuri și greutăți mai sunt încă DISCURSUL D-NEI ANA PAUKER (URMARE DIN PAGINA I-a) Era o întrecere de entuziasm, de elan. Pe străzi, ca la paradă, cetățenii ieșiseră să privească. Dar nu numai atât. Gardurile și porțile erau rodurile cele mai căutate. Gospodine cu copii în brațe, bătrâni cu mâna tremurândă pe un baston de multe ori tocit, fetițe și băiețași se simțeau în fotoliile de orchestă ale Străzii. Parada trecea pentru ei. Intrarea pe stadion era dată în seama oamenilor de ordine. Și astfel în mai puțin de o oră și jumătate, tot câmpul a fost plin de cei veniți sa asculte și să-și dovedească odată mai mult încrederea în biruința democrației în alegeri. Tribuna, îngrijită pavoazată cu portrete, drapele și flori mai ales flori, primea o nu mai puțin armonioasă replică, din partea stadionului. Orchestrele Malaxa și C. P. R., lăsau între ele un loc gol, în care, pe inițialele Partidului Comunist Român, erau așezate, în forma unui tabou viu, fete în costume naționale, din toate regiunile țării, lucrătoare în bluze roșii, galbene, albastre și lucrători în ițari și cămașe națională, purtând steagurile Națiunilor Unite. Corurle diferitelor organizații din Sector se mispândeau pe întinsul stadionului, prin public. Ochiul avea senzația unui tablou uluitor, în care bunul gust« egala entuziasmul, și relațsa enormă »a gurilor nu depășea încrederea ce se cerea în trăsăturile lor Lozincile sunt scrise cu litere enorme pe cele trei laturi din fața și lateralele tribunei Lozincile sunt leit-motivul întrunirii, sunt becurile ce se aprind din ce în ce mai des, din ce in ce mai omogen peste capetele oamenilor răsărind totodată din ei. Și astfel Trăiască Blocul Partidelor Democratice, trăiască Partidul Comunist Român, trăiască Armata poporului, se aude din toate colțurile. La un moment dat, atenția oamenilor părăsește muzica celor două orchestre, ce cântau alternativ. Sosește ministrullor Teohari Georgescu. La fel se întâmplă când sosește ministru de război Vasiliu-Rășcanu. Dar entuziasmul nu poate fi cu nimic reținut, când se anunță sosirea d-nei Ana Pauker. Urcându-se pe tribună cu un imens buchet de flori roșii, d-na Ana Pauker este îndelung ovaționată. In urma d-sale sosesc membrii Comitetului Central al PC. R., d-nii Vasilschi și Miron Constantinescu. Cetățenii nu-și precupețesc aclamațiile nici pentru aceștia. întrunirea la care participă peste 100.000 de oameni este deschisă de d. Neagu Andrei, în sunetele Internaționalei. D-sa face o scurtă prezentare a problemelor ce se vor desfoaie la întrunire și dă cuvântul profesorului Matei Cristescu. Apoi în aplauzele mulțimii ia cuvântul d-na Ana Pauker. I și că de ele suferă marea majoritate a populației. Cele mai multe greutăți se datoresc moștenirii lăsată țării de cei ce au scârmuit-o timp de zeci de ani. * Este o deosebire fundamentală între suferințele, greutățile și lipsurile îndurate de popor în trecut și cele îndurate acum. In trecut oamenii muncii erau împiedicați să se organizeze pentru a înfăptui cererile lor; erau opriți să se adune pentru a-și spune cuvântul și păsul; le era interzis să-și scrie gândul și să-și apere dreptul. Acum, guvernul de concentrare democratică Dr. Petru Groza garantează libertățile cetățenești.” Discutând, mai departe, opera de sabotaj, și de distragere începută de reacțiune, d-na Ana Pauker precizează: Istoricii încearcă să-șî salveze averile jefuite .Trecerea la organizarea unor formațiuni teroriste, cum sunt „Sumanele negre” (aceasta în amintirea cămășilor negre ale lui Mussolini, se vede), „Vocea sângelui” și celelalte, dovedește că partidele „istorice” au înțeles că și-au trăit traiul și și-au mâncat mălaiul. (Aplauze, râsete). Ele și-au dat seama că politica lor de minciuni, defăimări și ațâțări devine tot mai odioasă masselor populare. Am greși însă dacă, mulțumindu-ne cu constatarea că partidele „Istorice" au încetat de a mai fi partide cu aderenți la massa, am privi cu ușurință activitatea lor clandestină și teroristă. Conducătorii clicilor „istorice”, care au pescuit mari averi în apa tulburată de sângele curs în războiul antonescian, încearcă acum să-și salveze averile jefuite, în apa pe care vor s'o tulbure cu sânge vărsat în război civil. Căci război civil plănuiseră ei să deslănțuie prin bandele lor teroriste. Dreapta indignare și judecată a poporului va învăța aceste clici că fărădelegile lor nu vor fi tolerate. Guvernul Dr. Petru Groza își face datoria, așa cum s’a angajat în fața poporului în programul pe baza căruia a venit la cârma țării în 6 Martie 1945. Până acum au fost descoperite de Ministerul de Interne 34 de organizațiuni teroriste; 546 de teroriști au fost identificați, cercetați și deferiți instanțelor judecătorești”. auzi și nevoi? L-a vrut soața lui? L-au vrut Petre Vasile sau Vereș István, care lucrează alături unul de altul în fabrică sau birou? L-ați vrut voi? țărance, muncitoare, gospodine? Ați vrut și vreți să fie război, voi merge și neveste? Nu, muncitorii, țăranii, cărturarii, milioanele de oameni din România, care muncesc pentru a trai, pentru a trăi liber ei și copiii lor, ei n‘au vrut și nu vor război. Asta au vrut-o propușii marilor stăpâni de trusturi, de bănci și moșii, Hitler, Mussolini și Antonescu. Ei ne-au târît în războiul lor mitelesc. Complicim războiul criminal împotriva Uniunii Sovietice, a Angliei și Statelor Unite, a avut și Antonescu la noi. In procesul lui Antonescu la Tribunalul Poporului, i-am văzut față în față pe Antonescu și ceilalți, cu complicii lor. S-au purtat „cavalerește“ principalii faptași și complicii lor între ei, nu au desvăluit nici unii, nici alții toate fărădelegile și întreaga legătură ce a existat între ai. Dar nici nu au putut de tot ascunde odgoanele cu care erai legați între ei. Dinu și Gheorghe Brătianu, ca și Maniu au trebuit să recunoască că ei au dat sprijin guvernului Antonescu, pentru a-i ajuta să ducă războiul lui criminal. I-au dat oameni din partidele lor, „tehnicieni“ care să-i ajute să jefuiască cât mai mult nu numai teritoriile vremelnic ocupate din Uniunea Sovietică, ci și teritoriul româcesc. ocupat de nemți Au recunoscut că au pus la dispoziția guvernului Antonescu avutul țării, Banca Națională și altele, care se aflau în mâinile brâtienițtilor și maniștilor. Ei au trebuit să recunoască că au fost sfetnii de preț si Antonescu și deci și a nemților in tot timpul războiului. Caim a fost pregătit răstears! Războiul ca și pacea nu sunt fenomene întâmplătoare. Unul, ca și celalalt, se pregătesc din vreme. Sa judecăm, politica dusă de guvernele țării dintre cele două războae mondiale și să vedem dacă aceasta a fost o politică de pace sau una de pregătiri agresive. . Au avut oare aceste guverne o linie conducătoare în politica externa? Da, o astfel de linie a existat, toate partidele care au fost la cârma tarii, au legat țara noastră de acea sau acele puteri care in momentul dat [UNK]arau puteri fruntașe ale politicei anti-sovietice. Partidul lui Manîu, legionarii, Goga, Cuza veniți mai târziu în arena politică a României și luptând să-și creeze și să-și lărgească pozițiile in exploatarea populară, erau legați în mod special de Germania lui Hitler. Capitalurile manisto-ungurești și ale moșierilor din partidul naționalțărănesc au mers spre o colaborare tot mai strânsă cu capitalul german. In împletirea capitalurilor național-tărăniste și cele germane și ungare, găsim în maremăsură explicația colaborării dintre maniști și legionari, a proslăvirii lui Hitler și Mussolini de către Maniu și Mihalache ca și a continuării colaborării lor cu nemții în timpul răsboiului antonescian. Nu întâmplător recunoaștem în frazele găunoase despre „Statul țărănesc al lui Mihalache, planul mai brutal și n concret exprima de către Hitler și „ehnicienii“ lui, acela de a face din România o țară agrară inapoină. „Hinterland“ al Germaniei fasciste. Politica externă a României a fost o politică împotriva intereselor poporului român, ca a fost o politică care corespunde numai intereselor înguste ale unor clici lacome și jefuitoare. Ca și Polonia lui Beck, România de sub conducerea brătîeniștilor și maniștilor, a legionarilor și a lui Antonescu, s’a oferit oricui ca berbec de lovire împotriva Uniunii Sovietice, România nu a avut nici înăuntru, nici în afară o poltică de apărare a intereselor naționale, o politică de demnitate și de neatârnare națională. Partidele reacționare au pregătit astfel războiul căruia Antonescu cu care au colaborat, i-a dat drumul. Politica externă a Partidului Combrcistis. Partidul nostru în tot timpul exstenței sale, a chemat la luptă și a organizat lupta împotriva politicii reacționare interne și externe. El a mobilizat la luptă împotriva fascismului, împotriva lui Hitler și a războiului lui, pentru pace. Pentru această politică a sa, Partidul Comunist a fost scos afară din lege, iar militanții lui au fost ținuți ani și ani de zile în închisori, unii din ei fiind uciși. Partidul nostru a fost prigonit și scos afară din lege de regimurile reacționare și de regimurile de dictatură carlistă și antonescian-legionar. Nu este oare și aceasta încă o dovadă a pregătirilor de războiul criminal împotriva poporului român și a celorlalte popoare iubitoare de pace’, o dovadă a continuității acestei politici criminale antinaționale? Poporul român, trezit după marile suferințe și nenorociri nedurate vede tot mai limpede că între interesele populare și interesele reacțiunii nu poate fi nici un punct de contact. Nl vede tot mai limpede că interesele populare nu se pot apăra decât lov.noi fără cruțare în cei ce vor să-și satisfacă interesele în dauna țării și a toporului. __In alegerile care vin, cetățenii țării, bărbați și femei, vin hotări prin votul lor caaxa să aibe regimul și guvernul care luptă și realizează politica de pace și de întărire a păcii. Noi cu toții trebue să luptăm pentru a îndepărta din viața publică pe cei care duc politica de vrăjmășie insinuări și minciuni împotriva țărilor vecine, pe cei care își leagă toate speranțele de visul înfiripat în ceața creerului lor, de visul posibilității unui război între marii aliați. Reconstrucția țării A doua problemă, cuprinsă in piatforma-program, de care vreau să voibesc azi în fața dvs., este aceia a reconstrucției și a dezvoltării economiei țării. O adevărată reclădire și creștere a gospodăriei țării noastre, nu este posibilă decât în regimul democrat, decât printr’o mobilizare și concentrare a tuturor forțelor constructive naționale. Rezolvarea cu cât mai mut succes a acestei probleme, cere mari sforțări abnegație și pricepere, cere mobilizarea tuturor energiilor. Zgâriind pojghița unui sabotor sau speculant, veți găsi de cele mai multe ori un brătienist, un manist, sau prieten de al lor. Așa cum trebue împiedecați să tulbure pacea țării noastre prin minciuni și calomnii, prin ațâțări șovine, rasiale, prin organizarea de acte teroriste, la fel trebue să-l impiedecăm să ne îngreuieze refacerea țării prin acte antipopulare pe tărâm economic. Comuniștii nu trebue să aibe a-și reproșa acte de indisciplină în muncă și neglijență sau indiferentă față de sarcina ce ne revine în procesul de producție. Admirabilele exemple de întrecere patriotică, admiraboarele exemple de inițiativă pentru găsirea și utilizarea resurselor locale, care au fost mai numeroase în cursul anului trecut, trebue să capete un nou avânt. Prin munca noastră devotată și pricepută înainte pentru succesul deplin al Blocului Partidelor Democrate în alegeri, pentru întărirea regimului democrat, pentru pacea trainică și prietenia între popoare. După ovațiile îndelungi ale mulțimii, d. Neagu Andrei începe hibonirea prin cetirea unor telegrame către P. C. R. și B. P. D. La plecare, fi bntașii întrunirii au fost purtați pe brațe de mulțime. * Adresându-se intelectualilor, G- prof. M. Cristescu susține teza înfrățirii între intelectuali, țărani și muncitori pentru realizarea adevăratei democrații „Omul de talent trebue să sufere, spun istericii”. Aceasta este încă o față a perfidiei bizantine a Brătianilor a perfidiei iezuite a lui Maniu, omul care a spus întotdeauna. ..dar când trebuia să spună „nu” Și a făcut întotdeauna când trebuia sa spună „nu”. Și mai departe: „In ajunul alegerilor P. C. R.î ți cheamă pe toți intelectualii români să asigure prezența lor în lupta pentru democrație”. Discutând apoi realizările Guvernului dr Petru Groza pentru intelectuali, și analizând punctele Platformei Blocului Partidelor Democratice, în aceeași problemă, d-sa conchide că niciodată în țara aceasta, intelectualii nu au avut atâtea avantagii. Iată de ce, spune domnia sa, „trebue să ne integrăm în lupta dreaptă a poporului nostru”._____ ȘTIRI POLITICE Ședința Comisiei centrale electorale Eri. Comisiunea electorală centrală s-a întrunit, pentru prima dată de la numirea ei, la ministerul de justiție, sub președinția d-lui Oconel Cireș, prim președinte al înaltei Curți de Casație și Justiție. Au participat la această ședință d-nll. Neculai Negru, loan Romulus Frumușanu,Iosif Munteanu, consilieri la înalta Curte de Casație și Justiție, membrii, Const. Lirevici, consilier la aceeași înaltă Curte, supleant, în locul d-lui Vasile Panu, care lipsește din Capitală și d. Nicolae E. Dumitrescu, directorul lucrărilor judiciare din ministerul justiției, secretarul comisiei. A fost o ședință de constituire, membrii care o compun stabilind un prim contact între ei și a-și fixa atribuțiile. Comisia urmează să treacă la întocmirea tabloului semnelor electorale ce urmează a fi atribuite partidelor politice ce candidează în alegeri deoarece, conform dispozițiilor legii electorale, până la 14 August, ele urmează a fi stabilite și publicate în „Monitorul Oficial”. Zaharia Stancu, scriitor care a arata că nî lupta sa, muncitorimea are alături pe lângă țărănime, pe cei mai de frunte intelectuali ai țării intrevederi D. dr. Petru Groza, președintele Consiliului de miniștri, a primit azi pe d. V. V. Stanciu, însărcinatul cu afaceri al României la Berna. Deasemeni a primit pe d. Victor Brabețeanu, secretarul general al departamentului afacerilor străine. Tot azi, au fost primiți și d-nii dr. Ciuca, secretar general al ministerului asigurărilor și asistenții sociale și Ovidiu Ciortaș, fost deputat. * D. dr. Petru Groza, președintele Consiliului de miniștri a primit în audiență pe d-nii. Th. Iordăchescu secrear general al PSD-ului, o delegație a uzinelor de stat Hunedoara, împreună cu Marginea Reșița, conduse de d. C. Sencovici de la CGM. Erij la prânz, d. ministru a primit pe d. Lucrețiu Pătrășcanu, ministrul Justiției, Psua F.N.P. Astăzi, Miercuri și Iulie, la orele 18, va avea loc în sala de festivități a Corpului Contabililor din Str. Ion Ghica Nr. 5, o mare întrunire a funcționarilor publici și pensionarilor din Partidul Național Popular. Astăzi, Miercuri 31 Iulie, are loc ședința Cercului de Studii al profesorilor secundari din Partidul Național Popular. Ședința va începe la orele 18,30 și se va ține în str. Alex. Lahovary nr. 4, încercul de studii al învățătorilor din Partidul Național Popular ține ședință săptămânală astăzi, Miercuri 31 Iulie, orele 15 p. m. la sediul Sectorului I Galben din Str. Alex. Lahovary Nr. 4. Sunt rugați a lua parte toți învățătorii, membri și simpatizanți ai partidului, lui Nimiră Le P«G.K.-ussi»! Duminică, la întrunirea convocată de PCR la Călărași, au luat cuvântul d-na Tina Sticî, și d nîi Șt. Bâtlan. Ch. Iorga Gh. Barbu și Neagu Andrei, membru în CC al PCR, care a declarat că ..orice încercare a partidelor istorice“ de a provoca răsboi civil, va fi înăbușită in fașe". La întrunirea ținută tot Duminică la Alexandria, au luat cuvântul d-nic Vasile Nicolau, Ion Iiioci și Delia P.IȚ. (Anton Alexandrescu) Vineri a avut loc ședința Comitetului Central Executiv al Tineretului Național Țărănesc, în care Dl. Daniel Cantemir, delegat cu organizarea tineretului pe Țară, a făcut o amplă dare de seamă asupra situației organizatorice din Țară. D. Constantinescu-Iași, ministriei Informațiilor sosește azi în Capitală D. Constantinescu-Iași, ministrul Informațiilor sosește azi la ora 10 dim. In Capitală, venind de la Paris. * _ ministru Anton Alexandrescu. Președintele P. N. Ț. a primit Sâmbătă 27 Iulie a. c. o delegație a tineretului național țărănesc. Vorbind în numele delegației DL Prof. Petre Ionescu a spus, ca motivele care au determinat pe Dl. Ministru Anton Alexandrescu de a nu mai recunoaște pe vechii conducători ai Parcului National Țărănesc sunt perfect valabii, și pentru Tineretul Național Țărănesc. Intreținându-se cu membrii delegației Dl. Ministru Anton Alexandrescu » mulțumit spunând între altele. ..Sunt unul din fondatorii tineretului național-țârănesc. Revendicările tineretului m’au preocupat tot trecut și azi urmăresc și iau part» >* frământării» tineretul ai.“ GUVERNUL DE DEMOCRATĂ ȘI A Și apoi mai departe: „Partidele democrate s’au angajat să îndepărteze o mare plagă pentru țărănimea și o piedică însemnată în desvoltarea economiei naționale: stăpânirea și exploatarea moșierească. Guvernul de concentrare democrată și-a ținut angajamentul, a realizat reforma agrară și până azi aproape jumătate dintre nouii împroprietăriți sa și primit titlurile de proprietate. Vorbind apoi, despre celelalte realizări ale guvernului, d-sa nu uită să amintească politica de prietenie cu U. R. S. S. care a dus la reluarea legăturilor cu Marii Aliați și țările vecine, la reîncadrarea Ardealului și întoarcerea acasă a mii de prizonierii. Dar o problemă pe care o studiază mai adânc este aceea a legăturilor cu naționalitățile conlocuitoare: „Realizările guvernului Groza stau mărturie concordanței depline dintre vorbele și faptele sale atât în problemele generale ale țării, cât și în politica sa față de naturalitățile conlocitoare” — spune secretarul general al partidului nostru, tovarășul Gheorgu.Bej. ,așa cum nu putea fi conceput fascismul și reacțiunea fără ațâțare la ură între popoare, fără asuprirea naționalităților conlocuitoare, tot așa nu poate fi concepută democrația fără trai frățesc între popoare, fără libertate și egalitate de drepturi pentru naționali- CONCENTRARE FĂCUT DATORIA tățile conlocuitoare. Sarcina de a apăra și întări tânăra desmo«a*afa ® românească îi revine înra primul rând poporului român. Aceasta este condiția fundamentală de viață liberă și de trainica sa desvoltere. Răspunzând pentru propria sa cauză și soartă, poporul român trebme să fie principalul luptător pentru asigurarea libertățlor cetățenești, poporul român trebie să fie hotărît apărător al eg ® 6ității de dreptur, a naționalitățiior conlocuitoare. In jurul poporului român prim și convins luptător pentru menținerea, apărarea și întărirea regimului democrat, se vor strânge cu încredre naționalitățile conlocuitoare, vnte interstate și ele în dăinuirea și consolidarea democrației în Statul român. Având sprijinul plin de abnegație al muncitorimii puternică prin Front Unic Muncitoresc, Guvernul Dr. P. Groza a înregistrat succese importante în munca de refacere, mai cu deosebire la căile ferate și la celelalte căi de comunicații și în industria cărbunelui. D-na Ana Pauker amintește apoi de sprijinul dat de organizațiile democrate mamei și copilului, crezănd creșe, crime, colonii de vară și maternități. Tot cu sprijinul organizațiilor democratice, au luat ființă 4.750 de școli pentru analfabeți, cu 450.000 de elevi. Dintre aceste școli, 4350 cu 415.000 elevi sunt la țară. S-au creiat 2500 de biblioteci cu peste 600.000 de volume. Numai in județele Ilfov și Vla șca s-au organizat 300 de biblioteci la sate. Iubiți ascultători și ascultătoare. Cântărind realizările guvernului Dr. Petru Groza după angajamentele luate de forțele democrate care compun guvernul de la 6 Martie 1945, putem trage următoarele concluzii: 1) Programul pe baza căruia au venit la guvern partidele democrate cari compun azi Blocul, a fost un program cu probleme și soluții care corespund realității tinerei noastre democrații. 2) Acest program pentru popor și susținut de popor, a fost realizat în principalele lui puncte. 3) Mari sarcini de îndeplinit și probleme de rezolvat mai stau în fața noastră. 4) Din realizările îndeplinite, precum și din lipsurile și scăderile ivite în munca noastră, vom putea învăța a lucra mai bine. 5) Ceea ce forțele unite ale democrației au reușit să înfăptuiască în scurtul timp al regimului democrat din România, ne arată că unirea forțelor democrate corespunde intereselor populare; ne arată că Blocul Partidelor Democrate, continuând politica sa, va și rezolva, împreună cu poporul, problemele puse și va îndeplini angajamentele luate de platforma-program. Mai departe d-sa adaugă : Asigurarea și consolidarea păcii „Problema de căpetenie care stă azi In fața popoarelor lumii este asigurarea și consolidarea păcii, j A vrutoare războiul badea loan stet*»«« da ««sa* de sec*» A LIBERĂ VIAȚA ECONOMICĂ _ IMPORTANTE CANTITĂȚI DE MĂRFURI DOSITE DE COMERCIANȚI. — S.S. Aprovizionării a dat o decizie prin care blochează la dispoziția coop. de consum „Victoria" următoarele cantități de mărfuri dosite de diferiți comercianți pentru speculă Și identificate de Dir. Controlului: 6617 kg. cuie diferite mărimi, 1720 kg. tablă neagră, 9600 kg. fier laminat, 540 kg. piatră acră, 34500 kg. piper boabe negru, 440 kg. piatră vânătă, 60 kg. săpun de toaletă, 28 pachete caele, 14 m. c. cherestea, 1500 kg. gips și 500 buc. țiglă. e COOP. VICTORIA — distribuie pește sărat. Economatele vor trimite delegațiilor direct la platoul de pește Obor, compartimentul Victoria, iar cooperatorii individuali se vor apoviziona prin magazinele de desfacere ale cooperativei. S’A ACORDAT UN ULTIM TERMEN PENTRU RIDICAREA FORMULARELOR DE CĂTRE ECONOMATE. — S.S. Aprovizionării—Direcția Economatelor, atrage în mod riguros atenția economatelor din Capitală cari nu au ridicat formulare de la Oficiul Economic al Municipiului București, Str. Vasile Boerescu Nr. 13—15, că 1i se acordă un ultim termen până la 3 August 1946 cel mai târziu, pentru a-și ridica și complecta formularele respective, după care vor fi trecute în noul plan de aprovizionare pe anul 1946-947. TRANSPORTURI BUCUREȘTI-BRAȘO- CAMION 4 TONE TeleFon 6341.S5 (Interior 98) de MĂRFURI si tefmis» execută silnic INGINERI DE MINE Angajează în condiții avantajoase pentru exploatările sale din Transilvania, Soc. „MINAUR”, Str. Bursei Nr. 1, etaj IV. Informațiuni între orele 8—14. 7092 I ATENȚIUNE persoana care a găsit recent un scaiet-manuscris al scriitorului Al. [ Domnie, este stăruitor rugată să depună manuscrisul la șeful ralonului de cărți românești, librăria CIOFLEC. Se declară nul în mâna ! oricui s-ar afla 7091 A FOST LANSAT UN VAL DE 900 TONE AL SOCIETĂȚII SOVROMTRANSPORT GALAȚI. 30. 1— Duminică 28 Iulie a avut loc la șantierele navale S. N. D. — Galați, solemnitatea lansării unui vas de 900 tone, construit în aceste șantiere pentru societatea „Sovromtransport“. Astfel încă un vas vine în ajutorul economiei noastre, ușurând transportul mărfurilor pe apă și îmbunătățind viața noastră economică. In acelaș șantier mai sunt în curs de construcție încă trei vase, din care unul va fi lansat la începutul lunii Septembrie A. c. (Agerpress). PAGE-£> I MINISTERUL apararii naționale Direcția Domeniilor Miitare PUBLICAȚIUNE 4 NT. 2.651.153 Se publică spre cunoștința amatorilor că în ziua de 17 August 1946, ora 9 se va ține licitație cu termen de urgența, în București, la Ministerul Apărării Naționale, camera de licitații din piața Valter Mărăcineanu, pentru executarea lucrărilor de refacere a pavilionului Școalei de Ofițeri Geniu (plafon și acoperiș), în valoare de lei 451.000.000 după prețurile devizului. Aceste lucrări vor trebui executate în termen de 4 luni de la primirea notei de comandă. Licitațiunea se va ține în conformitate cu art. 88—110 din legea asupra contabilității publice a Statului art. 31- 53 reg. de funcționare al Oficiului Central de licitații și condițiunile generale și speciale de ordine și administrație, prevăzute în caietul de sarcini, partea I-a, a Ministerului Apărării Naționale, Direcția Domeniilor Militare. Garanția provizorie, 5 la sută, prevăzută în condițiunile speciale de ordine și administrație din caietul de sarcini, partea I-a se va depune la Casa de Depuneri și Consemnațiuni, iar la licitație se va prezenta numai recipîsa. Ofertele însoțite de garanție în numerar sau efecte în natură nu vor fi primite. Dosarul special, compus din deviz, caietul de sarcini, condițiunile generale și speciale tehnice și de ordine și administrație etc., se pot vedea de doritori în toate zilele și orele de lucru, în București, la Minsterul Apărării Național camera 130, ctajul 4. Lucrările se vor efectua pe riscul adjudecatorului. Concurenții spre a fi admiși trebue să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 6—IX din caietul de sarcini, partea I-a de care vor lua cunoștință la Minister înainte de licitație. mi MULTE UNELTE ȘI MAȘINI AGRICOLE!» Conferiința președinților comitetelor de fabrică din toate întreghindee de mașini și unelte agricole pri* în sala contabililor, din str. Ghica 3, s’a deschis conferința președinților comitetelor de fabrică și a responsabililor cu producția din toate fabricile, în care se lucrează unelte agricole. Conferința a fost deschisă de d. L. Claudian, secretar general al Uniunii sindicatelor metalurgice din țară. Din partea Comisiei Locale a sindicatelor a luat cuvântul d. Mauriciu, care arată că problemele de bază ale conferinței trebue să fie: repartiția justă a materiilor prime pentru toate întreprinderile metalurgice și democratizarea oficiului de distribuire O. D . S.F.E.R. In numele secției economice B.P.D. a luat cuvântul d. Al. Sobaru. ..Problema cheie — spune d. AL Sobaru — este repartizarea justă a materiilor prime. Produsele prelucrate ale fierului au fost repartizate particularilor pentru construcția de blocuri. Nouă ne trebuesc blocuri pentru locuințe muncitorești, dar în momentul de față le lăsăm pe planul al doilea, căci se impune în primul rând fabricarea de unelte agricole pentru plugari“. Cuvântul Uniunii metalurgiștilor Reprezentând Uniunea sindicatelor metalurgice din țară, d. Abraham din presidiumul activ al conferinței spune: „Rostul acestei conferințe este de a găsi cele mai bune mijloace, ca noi metalurgiștii să contribuim cu toate forțele noastre la realizarea unei producții mai mari de unelte agricole. Pentru a arăta ce înseamnă creșterea producției de unelte agricole, d- Abraham încheie astfel: ,,Dacă ținem seama că o creștere de numai 10 la sută a producției medii la hectar ar însemna un plus de 100.000 de vagoane de produse agricole, ne putem da seama ce spor de bogăție înseamnă pentru noi ridicarea producției în agricultură. Lozinca noastră trebue să fie: Mai multe unelte și mașini agricole date țăranilor, înseamnă mai multe produse agricole, mai multe alimente pentru noi și pentru toți cei ce muncesc“. R ap.cr to! exisî tuge lanara In continuare d. ing. Iancu desfășoară problema uneltelor agricole într’un raport amănunțit: ..In regimul creiat de ultima reformă agrară cu 66,08 la sută proprietăți arabile sub 5 ha., condițiunile pentru ridicarea producției agricole sunt: specializarea profesională a agricultorilor și mecanizarea a Ț’fulturii“. 1 După ce dovedește cu cifre că în ceea ce privește inventarul agricol stăm în urma Bulgariei, Poloniei, Germaniei și Elveției, d-sa continuă„Planul de înzestrare al agriculturii se va întocmi în funcțiune de mărirea suprafețelor de care dispun gospodăriile țărănești, urmând ca înzestrarea acestora până la 5 ha.* să fie făcută într’un fel, iar principiile care vor călăuzi înzestrarea gospodăriilor peste 5 ha. să fie altele, aceste norme urmând a fi bine sabilite deoarece de ele depinde succesul mecanizării“. „Pentru realizarea programului de înzestrare pe primul an, apreciem că va fi nevoie pentru această primă etapă luând ca bază prețurile actuale ale acestor mașini, de suma de 300 miliarde lei. O sumă care transpusă în vagoane de grâu reprezintă cca. 30.000 vag. sau aproximativ 5 la sută din totalul recoltei de cereale“. Au luat apoi cuvântul d- ing. Prodan din partea Industriei de Stat și delegații întreprinderilor: I.A.R., Uzinele T.N.C., Nadrag, Hunedoara* Câmpia Turzii, Brătășanu, Mustaci (Timioșora) Bocșa Română, Industria Sârmei (Brăila), Rieger, Izbânda, Ciclop (Galați) Metalo-Chimic, Metalo- Globus, Wolf, etc. Toți delegații acestor întreprinderi metalurgie au arătat lipsa materiilor prime, rău distribuite de ODE S. F.E.R., capacitatea fabricilor de a lucra unelte agricole și hotărîrea muncitorilor de a răspunde cu dan la această mărire de producție. Conferința sindicatelor metalurgice cititeșră «cantinul AZI SE DISCUTA fOUL REGIM AL PÂINII Anit la ora 5 după arutaxă, se întrunește comitetul Consiluului Superior Economic care va examina propunerile Comisiei Interdepartamentale privitoare la noul regim al pâinei ce urmează «* intim in vigoare*