România Liberă, august 1946 (Anul 4, Nr. 603-631)

1946-08-01 / nr. 603

Joi 1 August 1946 b­ătălia alegerilor „Dragi tovarăși și prieteni, frați și su­­riori Ne de fparte scurtă vreme de ziua când vom fi chemați să alegem bărbații­ și fe­meile care să ne reprezinte interesele în Parlamentul țării Deosebirea dintre această Adunare a De­putaților și cele ale trecutului, constă în felul în care se vor face alegerile. De data aceasta, spre deosebire de trecut, vor vota liber cetățenii țării de toate catego­riile sociale și de toate naționalitățile, ex­cepție făcând numai cei ce au făcut parte din organizațiile hitleriste sau pro-hi­le­­riste, au fost voluntari în războiul anto­­nescian sau sunt criminali de războiu. De data aceasta nu va mai exista despărțirea umilitoare între cetățeni maturi — băr­bații și cetățenii minori — femeile. Deosebirea mai constă și în ceea ce va reprezenta acest Parlament și ceea ce re­prezentau adunările parlamentare trecute. Deputații partidelor democrate, pe care a­­legătorii îi vor trimite acum în Parla­ment se leagă în fața poporului să res­pecte’ Și să înfăptuiască platforma-program a Blocului Partidelor Democrate, platfor­mă de unire a forțelor democrate și pro­gram de înfăptuire ce pornește de la ne­voile actuale ale locuitorilor țării. Ip. trecutele campanii electorale ne aflăm în fața unor programe de promisiuni, în care unii puteau avea încredere, alții nu. Iar în timpul guvernării partidului care se alegea, promițând înainte de alegeri marea și sarea, poporul își dădea seama cât de amar a fost înșelat. Guvernul alcătuit din reprezentanți ai partidelor democrate care constitue Blo­cul, cârmuește de aproape un an și ju­mătate. Cunoaștem cu toții greutățile pe care le-a întâmpinat și pe care le-a în­vins țara și guvernul ei în acest timp. Cele mai mari greutăți au putut fi îm­­­inse datorită tăriei Frontului Unic Mun­citoresc, și colaborării între popor și gu­vern și între guvern și rege, unității în­­tre partidele componente ale guvernului. Știm că lipsuri și greutăți mai sunt încă DISCURSUL D-NEI ANA PAUKER (URMARE DIN PAGINA I-a) Era o întrecere de entuziasm, de elan.­­ Pe străzi, ca la paradă, cetățenii ieșiseră să privească. Dar nu numai atât. Gardurile și porțile erau ro­durile cele mai căutate. Gospodine cu copii în brațe, bătrâni cu mâna tremurândă pe un baston de multe ori tocit, fetițe și băiețași se sim­țeau în fotoliile de orchestă ale Străzii. Parada trecea pentru ei.­ Intrarea pe stadion era dată în seama oamenilor de ordine. Și ast­fel în mai puțin de o oră și jumătate, tot câmpul a fost plin de cei veniți sa asculte și să-și dovedească odată mai mult încrederea în biruința democrației în alegeri. Tribuna, îngrijit­ă pavoazată cu portrete, drapele și flori mai ales flori, primea o nu mai puțin armo­nioasă replică, din partea stadionu­lui. Orchestrele Malaxa și C. P. R., lăsau între ele un loc gol, în care, pe inițialele Partidului Comunist Român, erau așezate, în forma unui tab­ou viu, fete în costume națio­nale, din toate regiunile țării, lu­crătoare în bluze roșii, galbene, al­bastre și lucrători în ițari și căma­­șe națională, purtând steagurile Na­țiunilor Unite. Corurle diferitelor organizații din Sector se m­is­pân­deau pe întinsul stadionului, prin public. Ochiul avea senzația unui tablou uluitor, în­­ care bunul gust« egala entuziasmul, și relațsa enormă »a gurilor nu depășea încrederea ce se cerea în trăsăturile lor Lozincile sunt scrise cu litere e­­norme pe cele trei laturi din fața și lateralele tribunei Lozincile s­unt leit-motivul întrunirii, sunt becuri­le ce se aprind din ce în ce mai des, din ce in ce mai omogen peste capetele oamenilor răsărind totoda­tă din ei. Și astfel Trăiască­­ Blocul Partide­lor Democratice, trăiască Partidul Comunist Român, trăiască Armata poporului, se aude din toate colțu­rile. La un moment dat, atenția oame­nilor părăsește muzica celor două orchestre, ce cântau alternativ. Sosește ministrul­lor­­ Teohari Georgescu. La fel se întâmplă când sosește ministru de război Vasiliu-Rășca­­­nu. Dar entuziasmul nu poate fi cu nimic reținut, când se anunță sosi­rea d-nei Ana Pauker. Urcându-se pe tribună cu un imens buchet de flori roșii, d-na Ana Pauker este îndelung ovaționată. In urma d-sale sosesc membrii Comitetului Cen­tral al P­C. R., d-nii Vasilschi și Miron Constantinescu. Cetățenii nu-și precupețesc aclamațiile nici pentru aceștia. întrunirea la care participă pes­te 100.000 de oameni este deschisă de d. Neagu Andrei, în sunetele Internaționalei. D-sa face o scurtă prezentare a problemelor ce se­ vor desfoaie la întrunire și dă cuvântul profesorului Matei Cristescu. Apoi în aplauzele mulțimii ia cuvântul d-na Ana Pauker. I și că de ele suferă marea majoritate a­­ populației. Cele mai multe greutăți se da­­­toresc moștenirii lăsată țării de cei ce au s­cârmuit-o timp de zeci de ani. * Este o deosebire fundamentală între su­ferințele, greutățile și lipsurile îndurate de popor în trecut și cele îndurate acum. In trecut oamenii muncii erau împiedi­cați să se organizeze pentru a înfăptui ce­rerile lor; erau opriți să se adune pentru a-și spune cuvântul și păsul; le era in­terzis să-și scrie gândul și să-și apere dreptul. Acum, guvernul de concentrare demo­cratică Dr. Petru Groza garantează liber­tățile cetățenești.” Discutând, mai departe, opera de sa­botaj, și de distragere începută de reac­­țiune, d-na Ana Pauker precizează: Istoricii încearcă să-șî salveze averile jefuite .Trecerea la organizarea unor forma­țiuni teroriste, cum sunt „Sumanele ne­gre” (aceasta în amintirea cămășilor ne­gre ale lui Mussolini, se vede), „Vocea sângelui” și celelalte, dovedește că parti­dele „istorice” au înțeles că și-au trăit traiul și și-au mâncat mălaiul. (Aplauze, râsete). Ele și-au dat seama că politica lor de minciuni, defăimări și ațâțări devine tot mai odioasă masselor populare. Am greși însă dacă, mulțumindu-ne cu constatarea că partidele „Istorice" au în­cetat de a mai fi partide cu aderenți la massa, am privi cu ușurință activitatea lor clandestină și teroristă. Conducătorii clicilor „istorice”, care au pescuit mari averi în apa tulburată de sângele curs în războiul antonescian, încearcă acum să-și salveze averile jefuite, în apa pe care vor s'o tulbure cu sânge vărsat în război ci­vil. Căci război civil plănuiseră ei să des­­lănțuie prin bandele lor teroriste. Dreapta indignare și judecată a poporu­lui va învăța aceste clici că fără­de­le­­gile lor nu vor fi tolerate. Guvernul Dr. Petru Groza își face datoria, așa cum s’a angajat în fața poporului în programul pe baza căruia a venit la cârma țării în 6 Martie 1945. Până acum au fost des­coperite de Ministerul de Interne 34 de organizațiuni teroriste; 546 de teroriști au fost identificați, cercetați și deferiți in­stanțelor judecătorești”. auzi și nevoi? L-a vrut soața lui? L-au vrut Petre Vasile sau Vereș István, care lucrează alături unul de altul în fabrică sau birou? L-ați vrut voi? ță­rance, muncitoare, gospodine? Ați vrut și vreți să fie război, voi merge și neveste? Nu, muncitorii, țăranii, căr­turarii, milioanele de oameni din Ro­mânia, care muncesc pentru a trai, pentru a trăi liber ei și copiii lor, ei n‘au vrut și nu vor război. Asta au vrut-o propușii marilor stă­pâni de trusturi, de bănci și moșii, Hitler, Mussolini și Antonescu. Ei ne-au târît în războiul lor mitelesc. Complici­m războiul criminal îm­potriva Uniunii Sovietice, a Angliei și Statelor Unite, a avut și Antonescu la noi. In procesul lui Antonescu la Tribu­nalul Poporului, i-am văzut față în față pe Antonescu și ceilalți, cu com­plicii lor. S-au purtat „cavalerește“ principalii faptași și complicii lor în­tre ei, nu au desvăluit nici unii, nici alții toate fărădelegile și întreaga le­gătură ce a existat între ai. Dar nici nu au putut de tot ascunde odgoanele cu care erai legați între ei. Dinu și Gheorghe Brătianu, ca și Maniu au trebuit să recunoască că ei au dat sprijin guvernului Antonescu, pentru a-i ajuta să du­că războiul lui crimi­nal. I-au dat oameni din partidele lor, „tehnicieni“ care să-i ajute să je­fuiască cât mai mult nu numai terito­riile vremelnic ocupate din Uniunea Sovietică, ci și teritoriul rom­âcesc. o­­cupat de nemți Au recunoscut că au pus la dispoziția guvernului Antonescu avutul țării, Banca Națională și altele, care se aflau în mâinile brâtienițtilor și maniștilor. Ei au trebuit să recu­­noască că au fost sfet­nii de preț si Antonescu și deci și a­ nemților in tot timpul războiului. Caim a fost pregătit răstea­­rs! Războiul ca și pacea nu sunt fe­nomene întâmplătoare. Unul, ca și celalalt, se pregătesc din vreme. Sa judecăm, politica dusă de gu­vernele țării dintre cele două răz­­boae mondiale și să vedem dacă a­­ceasta a fost o politică de pace sau una de pregătiri agresive. . Au avut oare aceste guverne o linie conducătoare în politica exter­na? Da, o astfel de linie a existat, toate partidele care au fost la cârma tarii, au legat țara noastră de acea sau acele puteri care in momentul dat­ [UNK]­arau puteri fruntașe ale politicei anti-sovietice. Partidul lui Manîu, legionarii, Goga, Cuza veniți mai târziu în arena politică a României și luptând să-și creeze­­ și să-și lăr­­gească pozițiile in exploatarea popu­lară, erau legați în mod special de Germania lui Hitler. Capitalurile manisto-ungurești și ale­­ moșierilor din partidul național­­țărănesc au mers spre o colaborare tot mai strânsă cu capitalul german. In­­ împletirea capitalurilor național-tă­­răniste și cele germane și ungare, găsim în mare­­măsură explicația co­laborării dintre maniști și legionari, a proslăvirii lui Hitler și Mussolini de către Maniu și Mihalache ca și a continuării colaborării lor cu nemții în timpul­ răsboiului antonescian. Nu întâmplător recunoaștem în fra­zele găunoase despre „Statul țărănesc­­ al lui Mihalache, planul mai bru­tal și n­­ concret exprima de către Hitler și „ehnicienii“ lui, acela de a face din România o țară agrară ina­­poină. „Hinterland“ al Germaniei fas­ciste. Politica externă a României a fost o politică împotriva intereselor poporu­lui român, ca a fost o politică care corespunde numai intereselor înguste ale unor clici lacome și jefuitoare. Ca și Polonia lui Beck, România de sub conducerea brătîeniștilor și maniștilor, a legionarilor și a lui Antonescu, s’a oferit oricui ca berbec de lovire îm­potriva Uniunii Sovietice, România nu a avut nici înăuntru, nici în afa­ră o poltică de apărare a intereselor naționale, o politică de demnitate și de neatârnare națională. Partidele reacționare au pregătit astfel războiul căruia Antonescu cu care au colaborat, i-a dat drumul. Politica externă a Parti­­d­ului Combrcistis. Partidul nostru în tot timpul e­­xstenței sale, a chemat la luptă și a organizat lupta împotriva politicii reacționare interne și externe. El a mobilizat la luptă împotriva fascismului, împotriva lui Hitler și a războiului lui, pentru pace. Pentru această politică a sa, Parti­dul Comunist a fost scos afară din lege, iar militanții lui au fost ținuți ani și ani de zile în închisori, unii din ei fiind uciși. Partidul nostru a fost prigonit și scos afară din lege de regimurile re­acționare și de regimurile de dictatu­ră carlistă și antonescian-legionar. Nu este oare și aceasta încă o dovadă a pregătirilor de războiul criminal îm­potriva poporului român și a celor­lalte popoare iubitoare de pace’, o dovadă a continuității acestei politici criminale antinaționale? Poporul român, trezit după marile suferințe și nenorociri nedurate vede tot mai limpede că între interesele populare și interesele rea­cți­un­ii nu poate fi nici un punct de contact. Nl vede tot mai limpede că interesele populare nu se pot apăra decât lov.noi fără cruțare în cei ce vor să-și satis­facă interesele în dauna țării și a­­ to­porului. __In alegerile care vin, cetățenii ță­­rii, bărbați și femei, vin h­otări prin votul lor ca­­axa să aibe regimul și guvernul care luptă și realizează po­litica de pace și de întărire a păcii. Noi cu toții trebue să luptăm pen­tru a îndepărta din viața publică pe cei care duc politica de vrăjmășie in­sinuări și minciuni împotriva țărilor vecine, pe cei care își leagă toate spe­ranțele de visul înfiripat în ceața creerului lor, de visul posibilității u­­nui război între marii aliați. Reconstrucția țării A doua problemă, cuprinsă in pi­at­fo­rma-program, de care vreau să voi­­besc azi în fața dvs., este aceia a re­­construcției și a dezvoltării economiei țării. O adevărată reclădire și creștere a gospodăriei țării noastre, nu este po­sibilă decât în regimul democrat, de­cât printr’o mobilizare și concentrare a tuturor forțelor constructive națio­nale. Rezolvarea cu cât­­ mai mut suc­ces a acestei probleme, cere mari sforțări abnegație și pricepere, cere mobilizarea tuturor energiilor. Zgâriind pojghița unui sabotor sau speculant, veț­i găsi de cele mai multe ori un brătienist, un manist, sau prie­ten de al lor. Așa cum trebue împie­decați să tulbure pacea țării noastre prin minciuni și calomnii, prin ațâ­­țări șovine, rasiale, prin organizarea de acte teroriste, la fel trebue să-l impiedecăm să ne îngreuieze reface­rea țării prin acte antipopulare pe tă­­râm economic. Comuniștii nu trebue să aibe a-și reproșa acte de indisciplină în muncă și neglijență sau indiferentă față de sarcina ce ne revine în pr­ocesul de producție. Admirabilele exemple de întrecere patriotică, admiraboarele exemple de inițiativă pentru găsirea și utilizarea resurselor locale, care au fost mai numeroase în cursul anului trecut, treb­ue să capete un nou a­­vânt. Prin munca noastră devotată și pri­cepută î­nainte pentru succesul deplin al Blocului Partidelor Demo­crate în alegeri, pentru întărirea re­gimului democrat, pentru pacea trai­nică și prietenia între popoare. După ovațiile îndelungi ale mulți­mii, d. Neagu Andrei începe hib­oni­­rea prin cetirea unor telegrame către P. C. R. și B. P. D. La plecare, fi bn­tașii întrunirii au fost purtați pe bra­țe de mulțime. * Adresându-se intelectualilor, G- prof. M. Cristescu susține teza în­frățirii între intelectuali, țărani și muncitori pentru realizarea adevă­ratei democrații „Omul de talent trebue să sufere, spun istericii”. Aceasta este încă o față a perfidiei bizantine a Brătia­­nilor a perfidiei iezuite a lui Ma­niu, omul care a spus întotdeauna. ..dar când trebuia să spună „nu” Și a făcut întotdeauna când trebuia sa spună „nu”. Și mai departe: „In ajunul alegerilor P. C. R.î ți cheamă pe toți intelectualii români să asigure prezența lor în l­upta pentru democrație”. Discutând apoi realizările Guver­nului dr Petru Groza pentru inte­lectuali, și analizând punctele Plat­formei Blocului Partidelor Demo­cratice, în aceeași problemă, d-sa conchide că niciodată în țara acea­sta, intelectualii nu au avut atâtea avantagii. Iată de ce, spune domnia sa, „trebue să ne integrăm în lupta dreaptă a poporului nostru”._____ ȘTIRI POLITICE Șed­ința Comisiei centrale electorale E­ri. Comisiunea electorală centrală s-a întrunit, pentru prima dată de la nu­mirea ei, la ministerul de justiție, sub președinția d-lui Oconel Cireș, prim președinte al înaltei Curți de Casație și Justiție. Au participat la această ședință d-nll. Neculai­ Negru, loan Romulus Frumușanu,­­Iosif Munteanu, consilieri la înalta Curte de Casație și Justiție, membrii, Const. Lirevici, consilier la aceeași înaltă Curte, supleant, în locul d-lui Vasile Panu, care lipsește din Capitală și d. Nicolae E. Du­­mi­trescu, directorul lucrărilor judiciare din ministerul justiției, secretarul comi­siei. A fost o ședință de constituire, membrii care o compun stabilind un prim contact între ei și a-și fixa atribuțiile. Comisia urmează să treacă la întocmi­rea tabloului semnelor electorale ce ur­mează a fi atribuite partidelor politice ce candidează în alegeri deoarece, conform dispozițiilor legii electorale, până la 14 August, ele urmează a fi stabilite și pu­blicate în „Monitorul Oficial”. Zaharia Stancu, scriitor care a ara­ta că nî lupta sa, muncitorimea are alături pe lângă țărănime, pe cei mai de frunte intelectuali ai țării i­n­tre­vederi D. dr. Petru Groza, președintele Consi­liului de miniștri, a primit azi pe d. V. V. Stanciu, însărcinatul cu afaceri al Ro­mâniei la Berna. Deasemeni a primit pe d. Victor Brabețeanu, secretarul general al departamentului afacerilor străine. Tot azi, au fost primiți și d-nii dr.­ Ciu­­ca, secretar general al ministerului asigu­rărilor și asistenții sociale și Ovidiu­ Cior­­taș, fost deputat. * D. dr. Petru Groza, președintele Consiliului de miniștri a primit în audiență pe d-nii. Th. Iordăchescu se­­crear general al PSD-ului, o dele­gație a uzinelor de stat Hunedoara, împreună cu Marginea Reșița, condu­se de d. C. Sencovici de la CGM. Erij la prânz, d. ministru a primit pe d. Lucrețiu Pătrășcanu, ministrul Jus­tiției, Psua F.N.P. A­stăzi, Miercuri și Iulie, la orele 18, va avea loc în sala de festivități a Corpului Contabililor din Str. Ion Ghica Nr. 5, o mare întrunire a funcțio­narilor publici și pensionarilor din Parti­dul Național Popular.­­ Astăzi, Miercuri 31 Iulie, are loc ședința­­ Cercului de Studii al profesorilor secun­dari din Partidul Național Popular. Ședința va începe la orele 18,30 și se va ține în str. Alex. Lahovary nr. 4, în­cercul de studii al învățătorilor din Partidul Național Popular ține ședință săptămânală astăzi, Miercuri 31 Iulie, o­­rele 15 p. m. la sediul Sectorului I Gal­ben din Str. Alex. Lahovary Nr. 4. Sunt rugați a lua parte toți învățătorii, membri și simpatizanți ai partidului, lu­i Nimiră Le P«G.K.-ussi»! Duminică, la întrunirea convocată de PCR la Călărași, au luat cuvân­tul d-na Tina Sticî, și d nîi Șt. Bâtlan. Ch. Iorga Gh. Barbu și Neagu An­drei, membru în CC al PCR, care a declarat că ..orice încercare a par­tidelor­­ istorice“ de a provoca răsboi civil, va fi înăbușită in fașe". La întrunirea ținută tot Dumini­că la Alexandria, au luat cuvântul d-nic Vasile Nicolau,­ Ion Iiioci și Delia P.I­Ț. (Anton Alexandrescu) V­ineri a avut­ loc ședința Comitetului Central Executiv al Tineretului Na­țional Țărănesc, în care Dl. Daniel Cantemir, delegat cu organizarea tineretu­lui pe Țară, a făcut o amplă dare de seamă asupra situației organizatorice din Țară. D. Constantinescu-I­ași, ministriei Informațiilor sosește azi în Capitală D. Constantinescu-Iași, ministrul In­formațiilor sosește azi la ora 10 dim. In Capitală, venind de la Paris. * _ ministru Anton Alexandrescu. Pre­­­­ședintele P. N. Ț. a primit Sâmbătă 27 Iulie a. c. o delegație a tineretului na­țional țărănesc. Vorbind în numele delegației DL Prof. Petre Ionescu a spus, ca motivele care au determinat pe Dl. Ministru Anton A­­lexandrescu de a nu mai recunoaște pe vechii conducători ai Par­cului National Țărănesc sunt perfect valabii, și pentru Tineretul Național Țărănesc. Intreținându-se cu membrii delegației Dl. Ministru Anton Alexandrescu » mul­țumit spunând între altele. ..Sunt unul din fondatorii tineretului național-țârănesc. Revendicările tineretului m’au preocupat tot trecut și azi urmăresc și iau part» >* frământării» tineretul ai.“ GUVERNUL DE DEMOCRATĂ ȘI­ A Și apoi mai departe: „Partidele democrate s’au angajat­ să în­depărteze o mare plagă pentru țărănimea și o piedică însemnată în desvoltarea eco­­nomiei naționale: stăpânirea și exploatarea moșierească. Guvernul de concentrare democrată și-a ținut angajamentul, a realizat reforma a­­grară și până azi aproape jumătate din­tre nouii împroprietăriți sa și primit tit­lurile de proprietate. Vorbind apoi, despre celelalte realizări ale guvernului, d-sa nu uită să amintea­scă politica de prietenie cu U. R. S. S. care a dus la reluarea legăturilor cu Marii Aliați și țările vecine, la reînca­drarea Ardealului și întoarcerea acasă a mii de prizonierii. Dar o problemă pe care o studiază mai adânc este aceea a legăturilor cu națio­nalitățile conlocuitoare: „Realizările guvernului Groza stau măr­turie­­ concordanței depline dintre vor­bele și faptele sale atât în problemele ge­nerale ale țării, cât și în politica sa față de nat­uralitățile conloc­i­toare” — spune secretarul general al partidului nostru, tovarășul Gheorg­­­u.Bej. ,așa cum nu pu­tea fi conceput fascismul și rea­cțiunea fără ațâțare la ură între popoare, fără asuprirea naționalităților conlocuitoare, tot așa nu poate fi concepută democrația fără trai frățesc între popoare, fără libertate și egalitate de drepturi pentru naționali- CONCENTRARE FĂCUT DATORIA­ tățile conlocuitoare. Sarcina de a apăra și întări tânăra desmo«a*afa ® românească îi revine înra primul rând poporului ro­mân. Aceasta este condi­ția fundamentală de viață liberă și de trainica sa des­voltere. Răspunzând pentru propria sa cauză și soartă, poporul român trebme să fie principalul luptător pentru asigura­rea libertăț­lor cetățenești, poporul român trebie să f­ie hotărît apărător al eg ® 6­ități­i de dreptur, a națio­­nalitățiior conlocuitoare. In jurul poporului român prim și convins luptător pentru menținerea, apă­rarea și întărirea r­egimu­­­lui democrat, se vor strân­ge cu încredre naționali­­tățile conlocuitoare, vnte­ interstate și ele în dăinui­rea și consolidarea demo­crației în Statul român. Având sprijinul plin de abnegație al muncitorimii puternică prin Front Unic Muncitoresc, Guvernul Dr. P. Groza a în­­registrat succese importante în munca de refacere, mai cu deosebire la căile ferate și la celelalte căi de comunicații și în industria cărbunelui. D-na Ana Pauker amintește apoi de sprijinul dat de organizațiile demo­crate mamei și copilului, crezănd cre­­șe, cr­im­e, colonii de vară și mater­nități. Tot cu sprijinul organizațiilor de­mocratice, au luat ființă 4.750 de școli pentru analfabeți, cu 450.000 de elevi. Dintre aceste școli, 4350 cu 415.000 e­­levi sunt la țară. S-au creiat 2500 de biblioteci cu pe­ste 600.000 de volume. Numai in ju­dețele Ilfov și Vla șca s-au organizat 300 de biblioteci la sate. Iubiți ascultători și ascultătoare. Cântărind realizările guvernului Dr. Petru Groza după angajamentele luate de forțele democrate care compun gu­vernul de la 6 Martie 1945, putem tra­ge următoarele concluzii: 1) Programul pe baza căruia au ve­nit la guvern partidele democrate cari compun azi Blocul, a fost un program cu probleme și soluții care corespund realității tinerei noastre democrații. 2) Acest program pentru popor și susținut de popor, a fost realizat în principalele lui puncte. 3) Mari sarcini de îndeplinit și pro­bleme de rezolvat mai stau în fața noastră. 4) Din realizările îndeplinite, pre­cum și din lipsurile și scăderile ivite în munca noastră, vom putea învăța a lucra mai bine. 5) Ceea ce forțele unite ale democra­ției au reușit să înfăptuiască în scur­tul timp al regimului democrat din România, ne arată că unirea forțelor democrate corespunde intereselor populare; ne arată că Blocul Parti­delor Democrate, continuând politica sa, va și rezolva, împreună cu poporul, problemele puse și va îndeplini an­gajamentele luate de platforma-pro­gram. Mai departe d-sa adaugă : Asigurarea și consolida­­rea păcii „Problema de căpetenie care stă azi In fața popoarelor lumii este asigu­rarea și consolidarea păcii, j A vrut­oare războiul badea loan­­ stet*»«« da ««sa* de sec*» A LIBERĂ VIAȚA ECONOMICĂ _ IMPORTANTE CANTITĂȚI DE MĂR­FURI DOSITE DE COMERCIANȚI. — S.S. Aprovizionării a dat o decizie prin care blochează la dispoziția coop. de consum „Victoria" următoarele cantități de mărfuri dosite de diferiți comercianți pentru speculă Și identificate de Dir. Controlului: 6617 kg. cuie diferite mărimi, 1720 kg. tablă neagră, 9600 kg. fier laminat, 540 kg. piatră acră, 34500 kg. piper boabe negru, 440 kg. piatră vânătă, 60 kg. săpun de toaletă, 28 pachete caele, 14 m. c. cheres­tea, 1500 kg. gips și 500 buc. țiglă. e COOP. VICTORIA — distribuie pește sărat. Economatele vor trimite delegații­lor direct la platoul de pește Obor, com­partimentul Victoria, iar cooperatorii in­dividuali se vor apoviziona prin magazi­nele de desfacere ale cooperativei.­­ S’A ACORDAT UN ULTIM TERMEN PENTRU RIDICAREA FORMULARELOR DE CĂTRE ECONOMATE. — S.S. Apro­vizionării—Direcția Economatelor, atrage în mod riguros atenția economatelor din Capitală cari nu au ridicat formulare de la Oficiul Economic al Municipiului Bucu­rești, Str. Vasile Boerescu Nr. 13—15, că 1i se acordă un ultim termen până la 3 August 1946 cel mai târziu, pentru a-și ridica și complecta formularele respecti­ve, după care vor fi trecute în noul plan de aprovizionare pe anul 1946-947. TRANSPORTURI BUCUREȘTI-BRAȘO- CAMION 4 TONE TeleFon 6­341.S5 (Interior 98) de MĂRFURI si t­efmis» execută silnic INGINERI DE MINE Angajează în condiții avan­tajoase pentru exploatările sale din Transilvania, Soc. „MI­NAUR”, Str. Bursei Nr. 1, etaj IV. Informațiuni între orele 8—14. 7092 I ATENȚIUNE persoana care a găsit recent un s­caiet-manuscris al scriitorului Al. [ Dom­nie, este stăruitor rugată să­­ depună manuscrisul la șeful ralo­­­nului de cărți românești, librăria­­ CIOFLEC. Se declară nul în mâna ! oricui s-ar afla 7091 A FOST LANSAT UN VAL DE 900 TONE AL SOCIETĂȚII SOVROMTRANSPORT GALAȚI. 30. 1— Duminică 28 Iulie a avut loc la șantierele navale S. N. D. — Galați, solemnitatea lansării unui vas de 900 tone, construit în aceste șantiere pen­­tru societatea „Sovromtransport“. Astfel încă un vas vine în ajutorul economiei noastre, ușurând transportul mărfurilor pe apă și îmbunătățind viața noastră e­­conomică. In acelaș șantier mai sunt în curs de­­ construcție încă trei vase, din care unul va fi lansat la începutul lunii Septembrie A. c. (Agerpress). PAG­E-£> I MINISTERUL apararii naționale Direcția Domeniilor Miitare PU­BLICAȚIUNE 4 NT. 2.651.153 Se publică spre cunoștința amatorilor că în ziua de 17 August 1946, ora 9 se va ține licitație cu termen de urgența, în București, la Ministerul Apărării Na­­ționale, camera de licitații din piața Valter Mărăcineanu, pentru executarea lucrărilor de refacere a pavilionului Școalei de Ofițeri Geniu (plafon și aco­periș), în valoare de lei 451.000.000 după prețurile devizului. Aceste lucrări vor trebui executate în termen de 4 luni de la primirea notei de comandă. Licitațiunea se va ține în conformi­tate cu art. 88—110 din legea asupra contabilității publice a Statului art. 31- 53 reg. de funcționare al Oficiului Cen­tral de licitații și condițiunile generale și speciale de ordine și administrație, prevăzute în caietul de sarcini, partea I-a, a Ministerului Apărării Naționale, Direcția Domeniilor Militare. Garanția provizorie, 5 la sută, prevă­zută în condițiunile speciale de ordine și administrație din caietul de sarcini, partea I-a se va depune la Ca­sa de Depuneri și Consemnațiuni, iar la lici­tație se va prezenta numai recipîsa. Ofertele însoțite de garanție în nume­­rar sau efecte în natură nu vor fi pri­mite. Dosarul special, compus din deviz, caietul de sarcini, condițiunile generale și speciale tehnice și de ordine și admi­­nistrație etc., se pot vedea de doritori în toate zilele și orele de lucru, în București, la Min­sterul Apărării Națio­nal camera 130, ctaju­l 4. Lucrările se vor efectua pe riscul ad­­judecatorului. Concurenții spre a fi admiși trebue să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 6—IX din caietul de sarcini, partea I-a de care vor lua cunoștință la Mi­nister înainte de licitație. mi MULTE UNELTE ȘI MAȘINI AGRICOLE!» Conferiința președin­ților comitetelor de fabrică din toate întregh­inde­­e de mașini și unelte agricole pri* în sala contabililor, din str. Ghica 3, s’a deschis conferința pre­ședinților comitetelor de fabrică și a responsabililor cu producția din toa­te fabricile, în care se lucrează unel­te agricole. Conferința a fost deschisă de d. L. Claudian, secretar general al U­­niunii sindicatelor metalurgice din țară. Din partea Comisiei Locale a sin­dicatelor a luat cuvântul d. Mauriciu, care arată că problemele de bază ale conferinței trebue să fie: repartiția justă a materiilor prime pentru toate întreprinderile metalurgice și demo­cratizarea oficiului de distribuire O. D . S.F.E.R. In numele secției economice B.P.D. a luat cuvântul d. Al. Sobaru. ..Problema cheie — spune d. AL Sobaru — este repartizarea justă a materiilor prime. Produsele prelucra­te ale fierului au fost repartizate particularilor pentru construcția de blocuri. Nouă ne trebuesc blocuri pen­tru locuințe muncitorești, dar în mo­mentul de față le lăsăm pe planul al doilea, căci se impune în primul rând fabricarea de unelte agricole pentru plugari“. Cuvântul Uniunii meta­­lurgiștilor Reprezentând Uniunea sindicatelor metalurgice din țară, d. Abraham din presidiumul activ al conferinței spune: „Rostul acestei conferințe este de a găsi cele mai bune mijloace, ca noi metalurgiștii să contribuim cu toate forțele noastre la realizarea u­­nei producții mai mari de unelte a­­gricole. Pentru a arăta ce înseamnă creș­terea producției de unelte agricole, d- Abraham încheie astfel: ,,Dacă ținem seama că o creștere de numai 10 la sută a producției me­dii la hectar ar însemna un plus de 100.000 de vagoane de produse agri­cole, ne putem da seama ce spor de bogăție înseamnă pentru noi ridica­rea producției în agricultură. Lozinca noastră trebue să fie: Mai multe unelte și mașini agricole date țăranilor, înseamnă mai multe pro­duse agricole, mai multe alimente pentru noi și pentru toți cei ce mun­cesc“. R­ ap.cr­ to! exisî tuge lanara In continuare d. ing. Iancu desfă­șoară problema uneltelor agricole într’un raport amănunțit: ..In regimul creiat de ultima re­formă agrară cu 66,08 la sută pro­prietăți arabile sub 5 ha., condițiu­­nile pentru ridicarea producției agri­cole sunt: specializarea profesională a agricultorilor și mecanizarea a­­ Ț’­fu­lturii“. 1 După ce dovedește cu cifre că în ceea ce privește inventarul agricol stăm în urma Bulgariei, Poloniei, Germaniei și Elveției, d-sa continuă­„Planul de înzestrare al agricul­turii se va întocmi în funcțiune de mărirea suprafețelor de care dispun gospodăriile țărănești, urmând ca în­zestrarea acestora până la 5 ha.* să fie făcută într’un fel, iar principiile care vor călăuzi înzestrarea gospodă­riilor peste 5 ha. să fie altele, aceste norme urmând a fi bine s­­abilite deoarece de ele depinde succesul me­canizării“. „Pentru realizarea programului de înzestrare pe primul an, apreciem că va fi nevoie pentru această primă e­­tapă­ luând ca bază prețurile actuale ale acestor mașini, de suma de 300 miliarde lei. O sumă care transpusă în vagoane de grâu reprezintă cca. 30.000 vag. sau aproximativ 5 la sută din totalul recoltei de cereale“. Au luat apoi cuvântul d- ing. Pro­­dan din partea Industriei de Stat și delegații întreprinderilor: I.A.R., U­­zinele T.N.C., Nadrag, Hunedoara* Câmpia Turzii, Brătășanu, Mustaci (Timioșora) Bocșa Română, Industria Sârmei (Brăila), Rieger, Izbânda, Ci­clop (Galați) Metalo-Chimic, Metalo- Globus, Wolf, etc. Toți delegații acestor întreprinderi metalurgie au arătat lipsa materii­lor prime, rău distribuite de O­D­E S. F.E.R., capacitatea fabricilor de a lu­cra unelte agricole și hotărîrea mun­citorilor de a răspunde cu dan la a­­ceastă mărire de producție. Conferința sindicatelor metalurgice citit­eșră «cantinul AZI SE DISCUTA f­OUL REGIM AL PÂINII Anit la ora 5 după a­­rut­axă, se întrunește comitetul Consiluulu­i Superior Economic care va examina pro­punerile Comisiei In­terdepartamentale pri­vitoa­re la noul regim al pâinei ce urmează «* intim in vigoare*

Next