România Liberă, noiembrie 1946 (Anul 4, Nr. 685-710)
1946-11-01 / nr. 685
redacția $1 ADMINISTRAȚIA București* Str. Sărindar 5-7-9, Centrala telefonică: 6.34.93 6.34.94 6.34.95 Cont Cec poștal Nr. 7796 ABONAMENTEs încep la 1 $115 aleluni» șî sa fac sub rezervayresin prefulul CAPITALA $1 PROVINCIA S • MUNCITORI ȘI STUDENȚI: FIRME INDIVIDUALE: 100.000 Tei O lună 7.000 Zei. m , fii lună «.000 Iei. AUTORIT., INST., LOC.:150.000 Zei 3 luni 18.000 Iei, ii j ^ 3 luni 15.000 Zei. V, Iii!2 luni REDACTORI RESPONSABIL GRIGORE PREOTEASA NICUI.RE BELLII itiiiiiiiiiuiiiiiiiuiiiijiiiiiiiiiiiiiiiiuiuauijiiiuDiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiKJiiiiiuimiiiiuiiiiiiuiii iiiiuiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiHiiiiiiuuiiiiniiiiiiJUiiiiHUiiiiiiiniiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiKiiiiis ^ Coloanele gazetelor din figig întreaga lume au pre-Mmp rentat cu titluri mari și flwn cu nenumărate comenzi Ja țării, interview-ul acord 11, dat de primul ministru gl sovietic. Citind articolele ce s’au scris în aces ■te două zile pe marginea declarațiilor lui Stalin, și observând fie din relatări, fie din ziarele primite, felul S3, care ele au fost prezentate, va fi normal să deducem că li s’a acordart mi numai o mare atențiune, dar și maximum de însemnătate. Mi se pare dealtfel că dintre gazetarii români, cel care a reușit să definească cu mai multă plasticitate însemnătatea ce se acordă interviewuiilor sau declarațiilor generalissimului sovietic, este d. Brăniștea MB care noteză lapidar: cuvintele lui Stalin sunt echivalente cu fapte politice’’. Și e firesc sa fie așa după toate evenimentele din ultimul pătrar de veac, la care omenirea a fost părtașe iar Stalin, în calitatea sa de conducător al popoarelor sovietice, factor determinant. Nimeni nu va fi putut uita, de pildă, rolul covârșitor jucat de personalitatea premierului sovietic în toată perioada ducerii ultimului război, când atenția lumii se concentrase ca niciodată până atunci asupra declarațiilor și perspectivelor înfățișate de Stalin și poate nu e lipsit de interes să reamintim aci un aspect care prin conținutul său subliniază în parte valoarea lor indiscutabilă. Era în toamna 1952, când trupele germane, vizând încercuirea capitalei sovietice, ajungeau spre Volga amenințând Stalingradul. La ordinea de zi se punea necesitatea celui de al doilea front european, în privința căruia propaganda nazistă făcuse totul pentru a-l prezenta ca nerealizabil. Unele ezitări în această direcție, venite din lagărul coaliției antihitleriste, ușurau sarcinile acestei propagande. Se poate spune că susținerile din sursă germană, necontracarate de nici o luare de atitudine formală, căpătau ecou producând o anumită stare de îndoială, de nesiguranță și scepticism în rândurile popoarelor cotropite, ceea ce convenea politicei de război germane. E tocmai momentul când intervine Stalin. La 6 Noembrie 1942, cu prilejul celei de a 25-a aniversări a revoluției sovietice, premierul Faletta spunea: „Adeseori se pune întrebarea: "dar va fi totuși frontul al doilea în Europa? Da, va fi mai curând sau mai târziu. DAR ,VA FI (sublinierea noastră). Și va fi nu numai pentru că , avem noi nevoe de el, ci în primul rând și pentru că aliații noștri n’au mai puțină nevoe de el decât noi. Aliații noștri nu pot să nu înțeleagă că după ce Franța a fost scoasă din luptă, lipsa frontului al doilea împotriva Germaniei fasciste poate să se termine rău pentru toate țările iubitoare de libertate, deci și pentru aliații noștri înșiși” . Pentru că la sfârșitul unui capitol următor din acelaș discurs, genera Hasimul Stalin să spună: „Concluzia e una singură. Ș coaliția anglo-sovieto-americană are toate șansele de a învinge coaliția italogermană. ȘI EA O VAI ÎNVINGE FARA NICI O ÎNDOIALA""(sublinierea n.). Ni se pare că orice am adăuga noi aici, sub formă de comentariu, nu ar face decât să micșoreze valoarea exemplului prezentat. Acel „dar va fi” sau „și ea o va învinge fără nici o îndoială”, spune mai mult și mai concret, având în plus valabilitatea indiscutabilă a faptului verificat. E tocmai ceea ce atât de înțelept spunea directorul „Adevărului”.&• Recentul inteview al generalisimului Stalin păstrează in totul valoarea cuvintelor sale din trecut. Ceea ce explică nu numai interesul și importanța ce i se acordă, dar ceea ce are darul să influențeze nemijlocit însăși mersul lucrărilor și tratativelor internaționale, menite să aducă la capătul lor atmosfera de înțelegere și pace prea mult așteptată. Este neîndoielnic că discuțiunile ce vor avea loc de aci înainte, atmosfera în care vor fi purtate și comentariile sau interpretările ce urmează a fi făcute pe marginea lor, vor păstra multă vreme ecoul politic al spiritului și conținutului acestui recent interview. Niculae Belci» ECOUL DECLARAȚIILOR LUI STALIN întreprinderile OBLIGATE SA PROCURE PÂINE SALARIAȚILOR ȘI SÄ PLĂTEASCĂ DIFERENȚELE ANTICIPAT Confederația Gemen raia a, Muncii a trimis salariaților instrucțiuni ni f»r*óitoare sm obliga* imiativii patronilor de întreprinderi de a. prem care, pâine salariaților ■ și de a le plăti antici** pat diferențele de preț, C. G. M. face răspunzători de aplicarea acestor dispoziții comițiile locale sindicale în sarcinm cărora cade controlul pe teren. BOX Luni dimineața membrii P. N. Ț. s’au bătut între ei la Clubul central(Ziarele) — Unde te duci? Ja antrenament? — Nu, e ședință la club și din venit pregătit. LA A 13-A SPARGEREA MOCANU. ASUL EVADĂRILOR A FOST ARESTAT SL A EVADAT IN ACEIAȘI NOAPTE IN CARE A FOST PRINS, FIIND ARESTATE DIN NOU LA ORA 8 DIM. Noaptea trecută, autoritățile polițieiești au fost anunțate că în strada Sf. Ion Moșia s’au introdus spărgători. Imediat, comisarul de serviciu de la circa 5 poliție. Tanasievîci, însoțit de gardianul public Davidoiuk s'au deplasat la locul spargerii, unde [UNK] au ajuns tocmai în momentul în care doi indwist țeșeau ’din imobil purtând două geamantane. Scoțând armele, polițiștii au iernat pe “ infractori. *ă se predea- ’v--. Aceștia au aruncat geamantanele, luând-o la fugă. Unuul din spărgători a fost prins, în timp ce celălalt a reușit să dispară în noapte. Mocanui st urși trădează complicele A dus la circumscripție s’a stabilit că spărgătorul se numește Mocanul. Alexandri fi în vârstă de alani, domiciliat (continuare in pag 3-a)A CM VOR FI FOLOSITE CREDITELE OBȚINUTE In scopul satiriüäirii operațiunilor, s-a semnat o conversie de credit cu parnicipalele tostiiuțiuni bauri de «Cvellen,», care utimiziază să pună la dispoziția țării Maisine un creidit de 75 sumnoOane fo. elv. Aldást, cretîSft va avea sȘImăaare de destinații: 30 ml. f. "«Sv. pentru lichidarea, plăților comeBoyais.,' ĂS mîi. fr. elv. pedMi plăți finsundare de orice fel și în aivacial pentru cumpărări de pe Eumh. Am fosle credit« 'suportă o dobândă de 4 la sută pe an. In cazul în care va interveiui o scădere în scena B. N. M. dobânida va putea fi diminuată cu jumătate pjepsct. In același timp, guvernul român a T&bhpcat tip protocol care privește licchidarea pe tteesit a datoriilor comerciale. Această lichidoase se va face din soldet favorabil României și rezultat din vefdfcîte schimburi .... mexciale dintre cele două țări. Ce vom amperia Baza exporturilor românești în Elveția o construe livrarea a 72.000 tone produse petrolifere. Din Elveția vom importa: rulmenți cu bile, unelte, feroaliaje, piese de schimb pentru industria textilă, mașini unelte, mașini textile, mașini de scris și de calculat, motoare, instruumente și aparate electrice în telefonat, mașini briri și fabricat anto de mătase pentru gherit articole SITUAȚIA AGRICOLĂ [ ÍNSÂMÂNȚÂRILE decurg in ritm NORMAL S'A ARAT 83% DIN MEDIA ANILOR 1940-1945 ȘI S'A SEMĂNAT 93% FAȚA DE MEDIA ACELORAȘI ANI CARE ESTE STAREA ANIMALELOR Ministeriul Agriculturii comunică următoarea situație agricolă dela 21—27 Octombrie a. c. Timpul a fost umed și rece. Precipitațiu au sub formă de ploae, iapovita si Pe alocuri zăpadă au căzut în toată tona In Oltenia, Muntenia Dobrogea și Centrul Transilvaniei 25 —40 m.ro.; Maramureș, Bucovina și Nordul Moldovei 25 m.m.; Banat 10— 30 mm.; Sudul Moldovei ,10—20 mm.; Crișannă m.m. Temperatura a variat între mediile de 20,3 grade în primele 3 zile ale săptămânii și minus 6.6 grade în stilete de 26 sî 27 Cet Revin astfel în medie 6.8 grade căldură’ pe zi sau 47-8 grade pe săptămână. In urma ploilor căzute soiul este umed sau "potrivit "de'umed în toată țara. ____ 5’au arat 397.000 .1ha. Slui priafața totală a Măturilor a crescut astfel la 2.009 000 ha, ceea ce reprezintă 83% din Media arăturilor din anii 1940- 1945 la aceiași epocă. Slav a însămânțat 365.242 ha, ajungându-se la lui total de 1.368.059 ha, ceea ce reprezintă 93% fată de mediu însămânțările din 1940-1945. Prețurile muncilor agricole sunt însoară creștere si prezintă abateri mari fată de prețurile medii pe țară care sunt următoarele: 1 ha. arătură cu vitele 201.034 lei; 1 ha. arătură cu tractorul 150-758 lei ,1 zi de lucru bărbat fără mâncare 21.586 lei, 1 zi de lucru ,bărbat cu mâncare 15.034 lei. Sterea animalelor se menține destul de bună. Poetul pe țară la carnea de vită în orașe a fost în urcare: 9 793 față de 9.353 lei la 20 Octombrie, de asemenea la carnea de porc 16-120 lei față de 14.973. Ouăle sunt în continuă scumpire: 1298 lei față de 983, iar laptele 3.122 lei litru. Care va fi compoziția noului guvern bulgar REZULTATUL ALEGERILOR ȘI RELAȚIILE EXTERNE .POZIȚIA A AVUT AJUTORUL UNOR PUTERI STRĂINE PROBLEMELE INDUSTRIEI GRELE BULGARE VRTANTELE DECLARAȚII ALE CLUSH. DIMITROFF Dela trimisul nostru special COSTIN MURGESCU SOFIA 30 (Prin telefon). — Vestea că d. Gheorghe Dimitroff va sta de vorbă cu gazetarii 6tcrăini aflați la Sofia s’a răspândit cu viteza fulgerului printre cei peste 30 de reprezentanți ai presei europene care au urmărit alegerile din Bulgaria. In mașinile care zboară către locuința sa, discuțiile gazetarilor au drept subiect numai , personalitatea fondatorului Frontului Patriei. Se pregătesc întrebări, se recapitulează fapte din viața sa, se reactualizează apărerea memoriilă din procesul de la Leipzig. La câțiva km. de oraș într'o suburbană, am oprit. O vilă simplă în etili bulgăresc cu grădină mică în față, câțiva copaci și 2 scaune de pat. Aea lucrează Gh. Dimitroff. Interiorul la fel de simplu ne cuprinde pe toți în atmosfera sa de sobrietate, muncă și liniște, pe chipul militor gazetari tineri, în special din țările prietene Bulgariei, s'a întipărit emoția. Unul șoptește: „Aștept să-l văd Pe Dimitroff cu emoția cu care mă duceam altădată la examen !” Noroc că așteptarea nu durează mult. La 19.30 fix, aproape fără să ne dăm seama Gh. Dimitroff este întreat. Strânge mâna fiecăruia zâmbind, cu blândețe, interesându-se de țara și ziarul pe care îl reprezintă. Totul se. .petrec« cu . o simplitate, cu o bunăvoință, car» arunstează dela început orice rezervă creând o atmosferă ele prietenii' E i’pui atâtor ÎUPtea««la Care a condus cu Stambulinski, revoluția din 1923, acela;, care, a pregătit insurecția din 9 Sept. 1944 și eliberarea Bulgariei, acela care a înfruntat ca nimeni altul hitlerismul în 1933 la Leipzig și stă de ani de zile în primele locuri ca omul din cei mai intransigenți caranuiteri ai luptei pentru democrație;, pare acum ca un unchiu care își primește cu dragoste nepoții veniți în vacanță. Nimic artificial, nicio poză care să sape distanța. Chipul, vorba, gesturile,, totul oglindește la Dimitroff o adâncă omenie și înțelegerre pentru toți oamenii și popoarele lumi, întrevederea ea însăși n’are nimic oficial, nimic vede. După ce e dat mâne și a schimbat un cuvânt cu fiecare, ne poftește în sufragerie. — Sunt produse bulgărești! — na spune tel arătând către strugurii, merele și sticlele de vin de pe masă. ■ Și vocea, privirile și zâmbetul trădează acum mândria. De altfel în toattă seria vocea sa avea să devină energică» categorică, privirile de foc ale luptătorului aveau să se aprindă când vorbea de poporul bulgar, de drepta lui la o viață mai bună, de independența și suveranitatea Bulgariei. Omul acesta hăitănit și alungat din țară de regimurile Citesc mersa „Dreptatea”, cum citesc dealtfel, ca toți ziariștii profesioniști, toate ziarele. Dar de Iunni de zile am încetat să-i comentez cuprinsu!. Ar fi fost să-mi pierd vremea zadarnic. Nimic interesant în paginile ei. Aceleași articole de atac infam scrise de aceleași coaste lâncede. "Aceleași plângeri sughițate pe același ten mocoff fin a unor așa numiți oameni politici ieșiți de mult din circulație care cerșesc, ca milogii, la porți streine, un loc în noua viață peîîtsca a Statului român. Și mai ales aceleași apeluri demodate adresate unei opinii publice care la 19 Noembrie va îngropa definitiv și aciâste vechile partide. Obositor lucru să Citești „Dreptatea". Mai obositor s’a comentezi. Ieri însă am văzut în „Dreptatea” o scrisoare a d-lui Iuliu Meniu, șeful partidului național-țărănesc, către d. N. Carandino, directorul oficiosului penetist „Dreptatea”, înainte de a o ceti m’am întrebat: ce s’a petrecut oare? De ce d. Iuliu Maniu îi scrie d-lui N. Carandino și de ce scrisoarea apare la gazetă? (Firesc este ca între un șef de partid și directorul oficiosului său, comunicările să aibă loc direct... Hei! Asta se întâmplă în alte partide, în PNȚ primează „protocolul”. Mai primează și lichelismul. Dar asta e o altă poveste asupra căreia vom reveni ceva mai jos. D. Inni ® Mianiu are mania scrisorilor. Cui nu i-a de ZAHARIA STANCU scris? Fostului Rege Carol I și partizanilor cărora le-a dat la cap cu sânge repe lui Stere și lui Cuman ci doctorului N. Lupu. I-a scris lui Hitler și lui Mussolini, lui Ion și Mihai Antonescu, d-lui Dinu Brătianu și, câteodată, chiar d-lui Ion Mihalache. După 23 August i-a scris lui Horațiu Comaniciu cum, pe vremuri, îi scrisese și lui Codrea.Eu... Scrisorile d-lui Iuliu Maniu îngroapă oameni, — când acești oameni fac parte din partidul pe care de vreo douăzeci de ani, sub pretextul că-l conduce spre victorie, il dă cu capul de toate gardurile, îl înămolește în toate hârtoapele, il încurcă în toate hățișurile și pe care, acum, îl duce la falimentul total. Să revenim însă la scrisoarea în chestiune. E de o rară perfidie. D, Iuliu Matuș i îi mulțumește d-lui N. Carandino că a acceptat să candideze în coada listei penețiste din Capitală. Cu alte cuvinte îi pune flori pe piept. Lumânarea i-o trimisese d-lui N. Carandino mai înainte la domiciliu prin d.... Ștefan Mihăescu și alții de aceeași siropoasă esență. Povestea e destul de lungă și plină de învățăminte. S’o amintim. Cu ani în urmă, pe vremea dictaturii regale, d-nii N. Carandino și V. Eftimiu au fost cei doi buni prieteni ai mei care m’au apropiat de partidul național-țărănesc și de d. Iuliu Maniu. înainte de guvernarea Goga-Gaza atacasem prin presă js.n.r.-eu! pentru politica de șovăială dusă in fața asalturilor legionare și gigacuziste, îl atacasem personal ps <t- Maniu și pentru pactul cu Garda de fier încheiat în toamna lui 1937- Sub dictatura regală însă d. Maniu, se afla în rezervă. Era oarecum un punct de sprijin pentru mulți din cei ce nu ne împăcăm cu această dictatură. D. N. Carandino era in deosebi acela care susținea că d. Iuliu Maniu s’a schimbat și că la viitor p.n.r.-eul va duce o politică cu adevărat democrată. In tot timpul dictaturii legionare și antonesciene, același d. N. Carandino mi-a amețit capul cu „justețea” politicei d-lui Iuliu Maniu, cu dragostea pa care șeful p.n.ț.-cu ur oare pentru ziariști, scriitori, oameni de cultură, etc Dar când îl vizitam pe d- Maniu făceam observații ciudate. In casa șefului nu se găsea nici o carte, în odaia sa de primire nici un cărturar. In schimb foiau vechi epave politice compromise în diferite scandaluri, foiau nepoții, foiau paiațe împăiate, monoclate, înmănușate, stâlpi de bordel și har. Ce înseamnă toate acestea? îl întrebam candid pe d. N. Carandino. Amicul meu îmi răspundea: — Supt oamenii de credință ai șefului. Are nevoie de ei șeful în împrejurările de față. Nu-i poate alunga. — Dar când va veni la putere șeful? — Atunci, îmi spunea d. N. Carandino, vor fi scoase la iveală „valorile” partidului. Aceștia vor dispare. Ridicam sceptic din umeri. — Să dea Domnul... La Tg. Jiu in lagăr, d. N. Garanții no.ui. Nicușor Graur, d. Radu Cioculescu mi-au cântat aceleași arii... Din București însă am primit o veste. Și vestea suna așa: In timp ca noi, cu d. Victor Eftimiu, măsurăm plouați Aleea Jaques Popescu a lagărului, la d. Iuliu Maniu acasă d- Nicolae Penescu ne înjura de mamă (Continuare în pagina 2-a) j trecute, condamnat și obligat să petreacă ani întregi departe ,de locurița copi Ilăriei și tinereții sale vibrează de emoție și dragoste când vorbește de poporul său. '■ • rut'-'l (continuare în pag. 4-a) !Cazu! N. Carandino» llanecaa.Buj------.......■ ---- CE PREVĂD N CHILE ÎNCHEIATE CONVENȚII ECONOMICE CU ELVEȚIA Am arătat în ziarul nostru de ieri că‘în ifiei ,ședințe a OdOsÜUM,iau fost ratificaite noile tern&țjii emomice, romano,elvețiene. Simtem tirnÎreuFă a veni cu noi precizări asupra acestor convențiuni. Guvesrul Keraan a ralciificat cu ace< prilej, un ator^1 comercial și unul de ‘cleaWing, o convenție specială de cri.dit, preotra și un proitoloft de lichidisare pe trecut a daitoriilor., 70 la sută din valoarea expmtului '■’craânesc în Elveția va fi rezervat plății mărfurilor ce vom iapiorta din această țară, 15 la sutră!va fi rezervat drept cotă Cibenă de devize la dtepoziția B. N. R.. ‘a’r 15 la sută va fi destinata schimbului de studenți, asigurări etc. iCihimice și iaiimbeeutice, precum și diverse alte produse. | . PRIMEJDIE DE INFLAȚIE IN ÜIS.A? INSW.YORK (TASS). — După cum anunță corespondentul agenției Associated Press din Filadelfia Murray reprezentantul Congresului Sindicatului de Producție (CSÎ>) luând cuvântul la o adunare regională a membrilor sindicftului industriei de oțel care face parte din CSP a declarat în calitate de președinte al acestui sindicat că ’’setea de venituri a industriașilor americani’’ arovocat inflația. 1 . rA îndemnat poporul U. S. rA. să nu voteze în alegeri pe acei membri ai Congresului care au susținut legea de desființare a controlului , asupra prețurilor. _ După spusele lui Murray "guvernul a autorizat industria de oțel să ridice prețurile produselor, ei în total cu 262, milioane dolari, , CONSTRUCȚIA LOCUINȚELOR IN URS,3. Modele de case construite in Uzbekistan după pracsiele arhitecților frații A. și I. domnițe. Casele sunt de câte 3 camere ca un cafear de 17ß m. &, acoperit j cu cupole de ghips armat cu trestie,, iar pereții făcuți din maiastete locale.