România Liberă, noiembrie 1946 (Anul 4, Nr. 685-710)

1946-11-01 / nr. 685

redacția $1 ADMINISTRAȚIA București* Str. Sărindar 5-7-9, Centrala telefonică: 6.34.93 6.34.94 6.34.95 Cont Cec poștal Nr. 7796 ABONAMENTEs încep la 1­ $115 aleluni» șî sa fac sub rezervayresin prefulul CAPITALA $1 PROVINCIA S • MUNCITORI ȘI STUDENȚI: FIRME INDIVIDUALE: 100.000 Tei O lună 7.000 Zei. m , fii lună «.000 Iei. AUTORIT., INST., LOC.:150.000 Zei 3 luni 18.000 Iei, ii j ^ 3 luni 15.000 Zei. V­, I­i­i!2 luni REDACTORI RESPONSABIL GRIGORE PREOTEASA NICUI.RE BELLII itiiiiiiiiiuiiiiiiiuiiiijiiiiiiiiiiiiiiiiuiuauijiiiuDiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiKJiiiiiuimiiiiuiiiiiiuiii iiiiuiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiHiiiiiiuuiiiiniiiiiiJUiiiiHUiiiiiiiniiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiKiiiiis ^ Coloanele gazetelor din figig întreaga lume au pre-Mm­p rentat cu titluri mari și flw­n cu nenumărate comen­zi Ja țării, in­terview-ul acor­d 11, dat de primul ministru gl sovietic. Citind artico­lele ce s’au scris în aces ■te două zile pe marginea declara­țiilor lui Stalin, și observând fie din relatări, fie din ziarele primite, fe­lul S3, care ele au fost prezentate, va fi normal să deducem că li s’a acor­­dart mi numai o mare atențiune, dar și maximum de însemnătate. Mi se pare dealtfel că dintre gazetarii ro­mâni, cel care a reușit să definea­scă cu m­ai multă plasticitate în­semnătatea ce se acordă interview­­uiilor sau declarațiilor generali­­ssimului sovietic, este d. Brăniștea­ MB care noteză lapidar: cuvintele lui Stalin sunt echivalente cu fapte politice’’. Și e firesc sa fie așa după toate evenimentele din ultimul pătrar de veac, la care omenirea a fost păr­tașe iar Stalin, în calitatea sa de conducător al popoarelor sovietice, factor determinant. Nimeni nu va fi putu­t uita, de pildă, rolul covâr­șitor jucat de personalitatea pre­mierului sovietic în toată perioada ducerii ultimului război, când aten­ția lumii se concentrase ca nicio­­­­dată până atunci asupra declarații­­­lor și perspectivelor înfățișate de Stalin și poate nu e lipsit de interes să reamintim aci un aspect care prin conținutul său subliniază în parte valoarea lor indiscutabilă. Era în toamna 1952, când trupele germane, vizând încercuirea capi­talei sovietice, ajungeau spre Volga amenințând Stalingradul. La ordi­nea de zi se punea necesitatea celui de al doilea front european, în pri­vința căruia propaganda nazistă fă­cuse totul pentru a-l prezenta ca nerealizabil. Unele ezitări în acea­stă direcție, venite din lagărul coa­liției antihitleriste, ușurau sarcini­le acestei propagande. Se poate spune că susținerile din sursă ger­mană,­ necontracarate de nici o lua­re de atitudine formală, căpătau ecou producând o anumită stare de îndoială, de nesiguranță și scepti­cism în rândurile popoarelor cotro­pite, ceea ce convenea politicei de război germane. E tocmai momentul când intervi­ne Stalin. La 6 Noembrie 1942, cu prilejul celei de a 25-a aniversări a revoluției sovietice, premierul Fa­letta spunea: „Adeseori se pune întrebarea: "dar va fi totuși frontul al doilea în Eu­ropa? Da, va fi­ mai curând sau mai târziu. DAR ,VA FI (sublinierea noastră). Și­ va fi nu numai pentru că , avem noi nevoe de el, ci în primul rând și pentru că aliații noștri n’au mai puțină nevoe de el decât noi. Aliații noștri nu pot să nu înțeleagă că­­ după ce Franța a fost­­ scoasă­ din luptă, lipsa frontului al doilea împotriva­ Germaniei fas­ciste poate să se termine rău pen­tru toate țările iubitoare de liber­tate, deci și pentru aliații noștri în­șiși” . Pentru că la sfârșitul unui capitol următor din acelaș discurs, genera­ Hasimul Stalin să spună: „Concluzia e una singură. Ș coaliția anglo-sovieto-americană are toate șansele de a învinge coaliția italo­­germană. ȘI EA O VAI ÎNVINGE FARA NICI O ÎNDOIALA""(sublini­erea n.). Ni se pare că orice am adăuga noi aici, sub formă de comentariu, nu ar face decât să micșoreze valoarea exemplului prezentat. Acel „dar va fi” sau „și ea o va învinge fără nici o îndoială”, spune mai mult și mai concret, având în plus valabilitatea indiscutabilă a faptului verificat. E tocmai ceea ce atât de înțelept spunea directorul „Adevăr­ului”.­­&• Recentul inteview al generalisi­mului Stalin păstrează in totul va­loarea cuvintelor sale din trecut. Ceea ce explică nu numai interesul și importanța ce i se acordă, dar ceea ce are darul să influențeze ne­mijlocit însăși mersul lucrărilor și tratativelor internaționale, menite să aducă la capătul lor atmosfera de înțelegere și pace prea mult aș­teptată. Este neîndoielnic că discuțiunile ce vor avea loc de aci înainte, at­mosfera în care vor fi purtate și co­mentariile sau interpretările ce ur­mează a fi făcute pe marginea lor, vor păstra multă vreme ecoul poli­tic al spiritului și conținutului acestui recent interview. Niculae Belci» ECOUL DECLARAȚIILOR LUI STALIN întreprinderile OBLIGATE SA PROCURE PÂINE SALARIAȚILOR ȘI SÄ PLĂTEASCĂ DIFERENȚELE ANTICIPAT Confederația Gem­en raia a, Muncii a­ trimis salariaților instr­ucțiuni ni f»r*óitoare sm obliga* im­­iativii patronilor de întreprinderi de­­ a. prem care, pâine salariaților ■ și de a le plăti antici** pat diferențele de preț, C. G. M. face răspun­­zători de aplicarea a­­cestor dispoziții com­i­­țiile locale sindicale în sarcinm cărora cade­ controlul pe­­ teren. B­O­X Luni dimineața membrii P. N. Ț. s’au bătut între ei la Clubul central­(Ziarele) — Unde te duci? Ja antrenament? — Nu, e ședință la club și din venit pregătit. LA A 13-A SPARGEREA M­O­C­A­N­U. ASUL EVADĂRILOR A FOST ARESTAT SL A EVADAT IN ACEIAȘI NOAPTE IN CARE A FOST PRINS, FIIND ARESTAT­E DIN NOU LA ORA 8 DIM. Noaptea trecută, autoritățile poliție­­­iești au fost anunțate că în strada Sf. Ion Moși­a s’au introdus spărgători. Imediat, comisarul de serviciu de la circa 5 poliție. Tanasievîci, însoțit de gardianul public Davidoiuk s'au deplasat la locul spargerii, unde [UNK] au ajuns tocmai în momentul în care doi indwist ț­eșeau ’din imobil purtând două geamantane.­­ Scoțând armele, polițiștii au iernat pe “ infractori. *ă se­­ predea­- ’v--. Aceștia au aruncat geamantanele, luând-o la fugă. Unuul din spărgători a fost prins, în timp ce celălalt a reușit să dispară în noapte. Mocanui st urși trădează complicele A dus la­­ circumscripție s’a stabilit că spărgătorul se numește Mocanu­l. Alexan­­dri fi în vârstă de al­ani, domiciliat (continuare in pag 3-a)A CM VOR FI FOLOSITE CREDITELE OBȚINUTE In scopul satiriüäir­ii operațiunilor, s-a semnat o conversi­e de credit cu parnicipalele tos­tiiuți­un­i baur­i de «C­­vellen,», care utimiziază să pună la dis­poziția țării Maisine un creidit de 75 sum­noOan­e fo. elv. Aldást, cretîSft va avea sȘImăaare de destinații:­­ 30 ml. f­. "«Sv. pentru lichidarea, plăților co­­meBoyais.,' ĂS mîi. fr. elv. pedMi plăți finsundare de orice fel și în aivacial pentru cum­părări de pe Eumh. Am fosle credit« 'suportă o dobândă de 4 la sută pe an. In cazul în care va interveiui o scădere î­n scena B. N. M. dobânida va putea fi dimi­nuat­ă cu jumătate pjepsct. In același timp, guvernul r­omân a T&bhpcat tip protocol care privește licchidarea pe tteesit a datoriilor co­merciale. Această lichidoase se va face din soldet favorabil României și rezultat din vefdfcîte schimburi .... m­exciale dintre cele două țări. Ce vom am­peria Baza exporturilor românești în El­veția o construe livrarea a 72.000 tone produse petrolifere. Din Elveția vom importa: rulmenți cu bile, unelte, feroaliaje, piese de schimb pent­ru industria textilă, ma­șini unelte, mașini textile, mașini de scris și de calculat, motoare, instruu­mente și aparate electrice în t­elefonat­, mașini briri și fabricat anto de mătase pentru gherit articole SITUAȚIA AGRICOLĂ [ ÍNSÂMÂNȚÂRILE decurg in ritm N­O­RMAL S'A ARAT 83% DIN MEDIA ANILOR 1940-1945 ȘI S'A SEMĂNAT 93% FAȚA DE MEDIA ACELORAȘI ANI CARE ESTE STAR­EA ANIMALELOR Ministeriul Agriculturii comunică ur­mătoarea situație agricolă dela 21—27 Octombrie a. c. Timpul a­ fost umed și rece. Precipitațiu au sub formă de ploae, iapovi­ta si Pe alocuri zăpadă au căzut în toată tona­ In Oltenia, Muntenia Dobrogea și Centrul Transilvani­ei 25 —40 m.ro.; Maramureș, Bucovina și Nordul Moldovei 25 m­.m.; Banat 10— 30 m­m.; Sudul Moldovei ,10—20 mm.; Crișannă m.m. Temperatura a variat între mediile de 20,3 grade în primele 3 zile ale săptămânii și minus 6.6 grade în sti­lete de 26 sî 27 Cet Revin astfel în­­­­ medie 6.8 grade căldură’ pe zi sau 47-8 grade pe săptămână. In urma ploilor căzute soiul este umed sau "potrivit "de'umed în toată țara. ____ 5’au arat 397.000 .1ha. Slui priafața­­ totală­ a Măturilor a crescut astfel la 2.009 000­­ ha, ceea ce reprezintă 83%­ di­n Media arăturilor­­ din­ anii 1940- 1945 la aceiași epocă. Slav a însămânțat 365.242 ha, ajun­gându-se la lui total de 1.368.059 ha, ceea ce reprezintă 93% fată de me­diu însămânțările din 1940-1945. Prețurile muncilor­ agricole sunt în­­soară creștere si prezintă abateri mari fată de prețurile medii pe țară care sunt următoarele: 1 ha. arătură cu vitele 201.034 lei; 1 ha. arătură cu tractorul 150-758 lei­ ,1 zi de lucru bărbat fără mâncare 21.586 lei, 1 zi de lucru ,bărbat cu mâncare 15.034 lei. Sterea animalelor se menține destul de bună. Poetul pe țară la carnea de vită în orașe a fost în urcare: 9­ 793 față de 9.353 lei la 20 Octombrie, de asemenea la carnea de porc 16-120 lei față de 14.973. Ouăle sunt în con­tinuă scumpire: 1­298 lei față de­ 983, iar laptele 3.122 lei litru. Care va fi compoziția noului guvern bulgar REZULTATUL ALEGERILOR ȘI RELAȚIILE EXTERNE .POZIȚIA A AVUT AJUTORUL UNOR PUTERI STRĂINE PROBLEMELE INDUSTRIEI GRELE BULGARE VRTANTELE DECLARAȚII ALE CLU­­SH. DIMITROFF Dela trimisul nostru spe­cial COSTIN MURGESCU SOFIA 30 (Prin telefon). — Ves­tea că d. Gheorghe Dimitroff va sta de vorbă cu gazetarii 6tcrăini aflați l­a Sofia s’a răspândit cu viteza fulgerului printre cei peste 30 de reprezentanți ai presei europene care au urmărit alege­rile din Bulgari­a. In mașinile care zboară că­tre locuința sa, discuțiile gazetarilor au drept subi­ect numai , personalitatea fondatorului Frontului Patriei. Se pregătesc întrebări, se recapitu­lează fapte din viața sa, se reactualizea­­­ză apărerea memoriilă din procesul de la Leipzig. La câțiva k­m. de oraș într'o subur­bană, am oprit. O vilă simplă în etil­i bulgăresc cu grădină mică în față, câțiva copaci și 2 scaune de pat. Aea lucrează Gh. Dimitroff. Interiorul­ la fel de simplu ne cuprin­de pe toți în atmosfera sa de sobrietate, muncă­­ și liniște, pe chipul militor ga­zetari tineri, în special din țările prie­tene Bulgariei, s'a întipărit emoția. Unul șoptește: „Aștept să-l văd Pe Di­mitrof­f cu emoția cu care mă duceam altădată la examen !” Noroc că așteptarea nu durează mult. La 19.30 fix, aproape fără să ne dăm seama Gh. Dimitroff este între­­at. Strânge mâna fiecăruia zâmbind, cu blândețe, interesându-se de țara și ziarul pe care îl reprezintă. Totul se. .petrec« cu . o simplitate, cu o bunăvoință, car» arunstează dela început orice rezervă creând o atmosferă ele prietenii' E­ i’pui atâtor ÎUPte­­a««la Care a con­dus cu Stambulinski, revoluția din 1923, acela;, care, a pregătit insurecția din 9 Sept. 1944 și eliberarea Bulgariei, acela care a înfruntat ca nimeni altul hitleris­­mu­l în 1933 la Leipzig și stă de ani de zile în primele locuri ca omul din cei mai intransigenți caranuiteri ai­ luptei pentru democrație;, pare acum ca un unchiu care își primește cu dragoste ne­poții veniți în vacanță. Nimic artificial, nicio poză care să sape distanța. Chipul, vorba, gesturile,, totul oglindește la Di­­mitroff o adâncă omenie și­­ înțelegerre pentru toți­ oamenii și popoarele lum­­i­, întrevederea ea însă­și n’are nimic ofi­cial, nimic vede. După ce e dat mâne și a schimbat un cuvânt cu fiecare, ne poftește în sufragerie. — Sunt produse bulgărești! — na spune tel arătând către strugurii, merele și sticlele de vin de pe masă. ■ Și vocea, privirile și zâmbetul tră­dează acum mândria. De altfel în toattă seria vocea sa avea să devină energică» categorică, privirile de foc ale luptăto­rului aveau să se aprindă când vorbea de poporul bulgar, de drept­a lui la o viață mai bună, de independența și su­veranitatea Bulgariei. Omul acesta hăi­­tănit și alungat din țară de regimurile C­itesc mersa „Dreptatea”, cum citesc dealtfel, ca toți ziariștii profesioniști, toate ziarele. Dar de Iunni de zile am încetat să-i comentez cuprinsu!. Ar fi fost să-mi pierd vremea zadarnic. Nimic inte­resant în paginile ei. Aceleași arti­cole de atac infam scrise de ace­leași coaste­ lâncede. "Aceleași plân­geri sughițate pe același ten m­oco­­ff fin a­ unor așa num­iți oameni po­litici ieșiți de mult din circulație care cerșesc, ca milogii,­ la porți streine, un loc în noua viață peîî­­tsca a Statului român. Și mai ales aceleași apeluri demodate adresate unei opinii publice care la 19 No­embrie va îngropa­ definitiv și aciâste vechile partide. Obositor lucru să Citești „Dreptatea". Mai obositor s’a comentezi. Ieri însă am văzut în „Dreptatea” o scrisoare a d-lui Iuliu Meniu, șe­ful partidului național-țărănesc, că­­tre d. N. Carandino, directorul ofi­ciosului penetist „Dreptatea”, îna­inte de a o ceti m’am întrebat: ce s’a petrecut oare? De ce d. Iuliu Ma­niu îi scrie d-lui N. Carandino și de ce scrisoarea apare la gazetă? (Firesc este ca între un șef de par­tid și directorul oficiosului său, co­municările să aibă loc direct... Hei! Asta se întâmplă în alte partide, în PNȚ primează „protocolul”. Mai primează și lichelismul. Dar asta e o altă poveste asupra căreia vom reveni ceva mai jos. D. Inni ® Mianiu are mania scrisorilor. Cui nu i-a de ZAHARIA STANCU­ ­ scris? Fostului R­ege Carol I și­ par­tizanilor cărora le-a dat la cap cu sânge repe­­ lui Stere și lui Cum­an ci doctorului N. Lupu. I-a scris lui Hitler și lui Mussolini, lui Ion și Mihai Antonescu, d-lui Dinu Bră­­tianu și, câteodată, chiar d-lui Ion Mihalache. După 23 August i-a scris lui Horațiu Comaniciu cum, pe vremuri, îi scrisese și lui Co­­drea.Eu... Scrisorile d-lui Iuliu Ma­­niu îngroapă oameni, — când a­­cești oameni fac parte din partidul pe care de­ vreo douăzeci de­­ ani, sub pretextul că-l conduce spre vic­torie, il dă cu capul de toate gar­durile, îl înămolește în toate hâr­toapele, il încurcă în toate hățișu­rile și pe care, acum, îl duce la fa­limentul total. Să revenim însă la scrisoarea în chestiune. E de o rară perfidie. D, Iuliu Matuș i îi mulțumește d-lui N. Carandino că a acceptat să candi­deze în coada listei penețiste din Capitală. Cu alte cuvinte îi pune flori pe piept. Lumânarea i-o tri­misese d-lui N. Carandino mai îna­inte la domiciliu prin d.... Ștefan Mihăescu și alții de aceeași siropoa­să esență. Povestea e destul de lungă și pli­nă de învățăminte. S’o amintim. Cu ani în urmă, pe vremea dictaturii regale, d-nii N. Carandino și V. Ef­­timiu au fost cei doi buni prieteni ai mei care m’au apropiat de parti­dul național-țărănesc și de d. Iuliu Maniu. înainte de guvernarea Goga-Gaza atacasem prin presă js.n.r.-eu! pentru politica de șovăială dusă in fața asalturilor legionare și giga­­cuziste, îl atacasem personal ps <t- Maniu și pentru pactul cu Garda de fier încheiat în toamna lui 1937- Sub dictatura regală însă d. Maniu, se afla în rezervă. Era oarecum un punct de sprijin pentru mulți din cei ce nu ne împăcăm cu această dictatură. D. N. Carandino era in deosebi acela care susținea că d. Iuliu Maniu s’a schimbat și că la viitor p.n.r.-eul va duce o politică cu adevărat democrată. In tot tim­pul dictaturii legionare și antones­­ciene, același d. N. Carandino mi-a amețit capul cu „justețea” politicei d-lui Iuliu Maniu, cu dragostea pa care șeful p.n.ț.-cu­ ur o­are pentru ziariști, scriitori, oameni de cultu­ră, etc Dar când îl vizitam pe d- Maniu făceam observații ciudate. In casa șefului nu se găsea nici o carte, în odaia sa de primire nici un cărturar. In schimb foiau vechi epave politice compromise în dife­rite scandaluri, foiau nepoții, foiau paiațe împăiate, monoclate, înmă­­nușate, stâlpi de bordel și har. Ce înseamnă toate acestea? îl întrebam candid pe d. N. Carandino. Amicul meu îmi răspundea: — Supt oa­menii de credință ai șefului. Are ne­voie de ei șeful în împrejurările de față. Nu-i poate alunga. — Dar când va veni la putere șeful? — Atunci, îmi spunea d. N. Carandino, vor fi scoase la iveală „valorile” partidu­lui. Aceștia vor dispare. Ridi­cam sceptic din umeri. — Să dea Domnul... La Tg. Jiu in lagăr, d. N. Garan­ții no.­ui. Nicușor Graur, d. Radu Cio­­culescu mi-au cântat aceleași arii... Din București însă am primit o ves­te. Și vestea suna așa: In timp ca noi, cu d. Victor Eftimiu, măsurăm plouați Aleea Jaques Popescu a la­gărului, la d. Iuliu Maniu acasă d- Nicolae Penescu ne înjura de mamă (Continuare în pagina 2-a) j trecute, condamnat și obligat să petrea­că ani întregi departe ,de locurița copi­ I­lăriei și tinereții­ sale vibrează de emo­­­­ție și dragoste când vorbește de­ poporul­­ său. '■ • rut'-'l (continuare în pag. 4-a) !Cazu! N. Carandino» llanecaa.Buj------.......■ ----­ CE PREVĂD N CHILE ÎNCHEIATE CONVENȚII ECONOMICE CU ELVEȚIA Am arătat în ziarul nostru de ieri că‘­în ifiei ,ședințe a OdOsÜUM­,iau fost ratificaite noile tern&țjii emomice, romano,e­lve­țiene.­­ Simtem tir­nÎreuFă a veni cu noi precizări asupra acestor convenț­iuni. Guvesr­ul Keraan a ralciificat cu ace&lt; prilej, un­ ator^1 comercial și unul de ‘cleaWing, o convenție specială d­e cri­.­dit, preotra și un proitol­oft de lichi­­disare pe trecut a daitoriilor., 70 la sută din valoarea expmtului '■’craânesc în Elveția va fi rezervat plății mărfurilor ce vom­­ ia­piorta din această țară, 15 la sutră!­­va fi rezervat drept cot­ă Ciben­­ă de devize la dtepo­­ziția B. N. R.. ‘a’r 15 la sută va fi destinata schimbului de studenți, a­­sigurări etc. iCihim­ice și­ iai­imbeeutice,­ precu­m și diverse alte pr­oduse. | . P­RIMEJDIE DE INFLAȚIE IN ÜIS.A­? I­NS­W.YORK (TASS). — După cum anunță corespondentul agenției Associated Press din Filadelfia Mu­­rray reprezentantul Congresului Sindicatului de Producție (CSÎ>) luând cuvântul la o adunare re­­gională a membrilor sindicftului industriei de oțel care face parte din CSP a declarat în calitate de președinte al acestui sindicat că ’’setea de venituri a industriașilor americani’’ a­­­rovocat inflația. 1 . rA îndemnat poporul U. S. rA. să nu voteze în alegeri pe acei mem­­bri ai Congresului care au susținut legea­­ de desființare a controlului , asupra prețurilor. _­­­ După spusele lui Murray "guver­nul a autorizat industria­­ de oțel să ridice prețurile produselor,­­ ei în total cu 262, milioane dolari, , CONSTRUCȚIA LOCUINȚELOR IN URS,3. Modele de case construite in U­zbekistan după pracsiele arhitec­­ților frații A. și I. domnițe. Casele sun­t de câte 3 camere ca un cafear de 17ß m. &, acoperi­t­­ j cu cupole de ghips armat cu trestie,, iar pereții făcuți din maiastete locale.

Next